1,015 matches
-
un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab și în suferință asociată cu tendința instinctivă de a-i sări în ajutor), a cărui intensitate însă scade pe măsură ce depășește cadrul familial, chiar dacă devine foarte slab atunci când depășește granițele nației. Constată de asemenea că, de-a lungul istoriei societatea omenească s-a dovedit singura care nu s-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care în fapt nu sunt altceva decât opreliști în fața tendințelor instinctuale. Preoții, la rândul lor, trebuie să fie desăvârșiți în viața lor, întocmai ca apostolii ai căror urmași sunt. În primul rând ei sunt datori să se ridice deasupra sentimentului instinctiv al iubirii naționale și să practice iubirea internațională (sau universală) prin caritate, care trebuie să fie nota distinctivă a comportamentului lor. Astfel internaționalismul creștin se ridică mult deasupra internaționalismului socialist, proletar, comunist sau globalist, propovăduit de corifeii ideologiei marxist-leniniste pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prinți, regi (uneori chiar războinici), încălcând flagrant menirea lor și testamentul lui Hristos. Viciului de nutriție trebuie să i se opună cumpătarea, postul și rugăciunea, iar viciului de reproducere trebuie să i se opună castitatea și chiar renunțarea la plăcerile instinctive ale vieții de familie pentru a nu fi nevoit să adune cele necesare întreținerii familiei „Nu câștigați nici aur, nici argint și nu luați bani în brâiele voastre...că vrednic este lucrătorul de hrana sa’’ „În dar ați luat în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
s-a putut ridica la înălțimea acestui adevăr, supranaturalul fiind sacrificat în favoarea naturalului, consecința fiind chiar fărâmițarea bisericii crești ne, singura care a încercat armonizarea acestor adevăruri. Conștient de limitele naționalismului Paulescu cere creștinilor să se ridice deasupra acestui sentiment instinctiv, pentru că numai așa vor găsi calea spre pace și armonie. Prin urmare biseri ca ar fi unica soluție pentru pacificarea omenirii. Deși pare utopică la prima vedere, argumentația lui Paulescu în Biserica Ideală izvorăște tocmai din logica științifică pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Iași și București, cercetător asociat al Universității din Cambridge, este Grigore T. Popa. Și-a înscris numele în prima linie a savanților români cu descoperirea sistemului port hipotalamohipofizar, zonă în care se efectuează controlul neuroendocrin a întregii activități bazale și instinctive a organismului: nutriția, relația și reproducerea. Grigore T. Popa este, de asemenea, unul din marii noștri eseiști publicându-și articolele în revistele vremii. Pentru realizările excepționale în domeniul științific, pentru profunzimea gândirii în plan social și filosofic, aceste două personalități
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
experți ai UE, FMI și Băncii Mondiale să elaboreze împreună cu reprezentanții guvernului român o strategie pe termen mediu a dezvoltării României. Unii politicieni, fluturând steagul mândriei naționale velico-române, au respins ideea ca pe un „dictat străin”. Prima reacție, aș spune instinctivă, a domnului Iliescu a fost categorică: „Această propunere este inacceptabilă pentru un guvern care se respectă”. Ulterior, președintele PDSR a revenit și i-a scris lui Verheugen o scrisoare măgulitoare. La nuit porte conseil*! Comisia Uniunii Europene nu venea numai
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
aflăm cum se termină aventurile personajelor deja cunoscute. Însă aceste pagini au un farmec straniu și pătrunzător, o psihologie ascuțită, o sensibilitate încordată. Dar să căutăm în ultimul volum ieșit din mintea și sufletul D-rei Elena Văcărescu secretul și metoda instinctivă a talentului său maturizat și a lucrăturii sale care acum își atinge culmea. În acest roman, caracterul artistului și al scriitorului apare în plină și vie lumină. Ca romancieră, această poetesă ne seduce puternic prin anumite laturi ale talentului său
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
citat de Pahlavan, 1987), organizarea unor comportamente, printre care și cele agresive, este determinată de un proces de maturizare influențat de caracteristici înnăscute. Reluând definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut". În opinia unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902/1956; Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). De unde rezultă nevoia de eliberare, nevoie pe care organismul o satisface prin manifestarea unor reacții specifice (acte instinctive). Odată această energie consumată prin declanșarea actului instinctiv, comportamentul va înceta. Totuși nevoia de eliberare a impulsurilor nervoase poate fi uneori atât de impetuoasă încât și în absența unei ținte adecvate organismul va manifesta acest comportament (Lorenz, 1966). Declanșarea agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902/1956; Lorenz, 1966 citat de Pahlavan, 1987). De unde rezultă nevoia de eliberare, nevoie pe care organismul o satisface prin manifestarea unor reacții specifice (acte instinctive). Odată această energie consumată prin declanșarea actului instinctiv, comportamentul va înceta. Totuși nevoia de eliberare a impulsurilor nervoase poate fi uneori atât de impetuoasă încât și în absența unei ținte adecvate organismul va manifesta acest comportament (Lorenz, 1966). Declanșarea agresivității ar fi urmată în acest caz de o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pozițiile clasice și inflexibile asupra agresivității nu permiteau întrevederea altor soluții mai eficiente. Singurele propuneri existente se refereau la practica pedepsei și a catharsisului. Într-adevăr, cine putea pretinde să oprească un om căruia îi este foame sau sete? Concepția instinctivă și lineară a comportamentelor agresive trimitea la un astfel de reducționism. Comportamentul agresiv este un comportament complex, de aceea nu există răspunsuri simple referitoare la controlul sau apariția agresivității. Totuși nu există nici o bază științifică pentru a afirma că agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Iorga. Câteva articole publicate în gazete extremiste sunt, peste ani, privite cu uimire de un om trecut prin închisorile comuniste. Tinerețea este necontrolată: „Mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei.“ Ce e uimitor este că discreția și confesiunea totală nu se exclud în aceste pagini: o anume sfială deturnează dezlănțuirea liberă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu o verișoară a maică mii, din Dej, care le invitase la restaurant. Nu cred că eram un copil rău și pervers, dar mă mâna un teribil demon vital, un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei. Într-o bună zi, după ce părinții mei s-au împăcat, reluându-și traiul în comun, m-au luat cu ei la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
strung. Vecinul dinspre curte, având casa la stradă - un cojocar ungur, Csordás, om tare de treabă, cu figura blajină și ștearsă, însurat cu o femeie voinică și frumoasă mai corpolentă decât el, amabilă cu noii ei vecini, dar nu fără instinctive rezerve „patriotice“ (cu tristețe oare și-a văzut mai târziu copiii implicați în căsătorii mixte?) -, poseda și dânsul o grădină la fel de lungă, dar mai lată, despărțită de a bunicilor printr-un gard de lemn, în care predominau florile cultivate în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Nu auzeam nimic. Doar un tunel gol care ar fi primit și absorbit tot dacă s-ar fi putut. Nu știu cum am ieșit din țară. Știu că priveam pe fereastra mașinii și mă gândeam: Controlul pașapoartelor la graniță, emoții necunoscute, teamă instinctivă de uniforme. Nu te întreabă nimeni: — Chiar vrei să pleci din țara ta? Eram alături de o fată de 20 de ani, mamă a două fetițe, plecată la loc „bun”, să „întrețină clienți”. Știa perfect ce muncă va face. Știa tot
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
istorie. E un interes vechi, de pe când eram la universitate, dar abia în ultimii ani acest interes a căpătat o direcție în sensul în care vorbeai. Alegerea personalităților n-a fost deloc arbitrară după mine, ea e în mare parte instinctivă, intuitivă. În multe dintre cazuri cum ar fi Dickens, Blake, Chaucer, Milton am încercat să-mi aduc contribuția la conturarea conceptului de "sensibilitate londoneză". Mă interesa scriitura care izvora din Londra, ca și cea despre alte orașe vechi de veacuri
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Toți autorii (lectorii, criticii) Desperado dau piept cu realul singuri, într-o singurătate emfatică. Poezia ta este firească și mută, iar uneori alunecă în ironie. Faci din refuzul etalării sensibilității un scop în sine, ori e acesta doar o reacție instinctivă, inexplicabilă? RF. Nu fac un efort conștient de a suprima exprimarea emoției. Nu înțeleg, nu sunt întru totul de acord cu ideea că poezia mea este firească. În mintea mea, ceea ce scriu este o formă de artă extrem de conștientă și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
folosirea limbajului, a poeziei, drumul meu prin lume. Oricum, am reușit să-mi capăt propriul meu mod de gândire și de lucru după ce n-am mai cântat la vioară, și ar fi fost de așteptat să pierd și acest sentiment instinctiv, migrator, că există un sens important în cultura Europei centrale. Pe de altă parte, l-am cunoscut recent pe pictorul austriac Johann Julian Taupé și m-a mirat oarecum că pentru el "serios" însemna "important, valoros". Această atitudine orientarea către
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prezent cadru didactic la Universitatea "Ovidius" din Constanța, la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, fiind titular al cursurilor de Istoria Psihologiei și de Neuropsihofiziologie. Sa remarcat ca cercetător în domeniul psihologiei comparate, al etologiei, desfășurînd studii extinse asupra reactivității instinctive și inteligente a peștilor și delfinilor, asupra implicării reacțiilor respiratorii în evoluția acvatică a delfinilor, în adaptarea lor la mediul captiv de viață. A activat mulți ani în cadrul Acvariului și Delfinariului din Constanța. Este membru al Asociației Psihologilor din România
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
antropologia creștină Astăzi toți oamenii cred în Dumnezeu*, iar cei care se declară atei nu o pot face decât în raport cu cei care cred și nu în raport cu animalele. Animalele au suflet la fel cum au și oamenii, reacțiile lor pot fi instinctive și inteligente, pot face din corpul lor sau din părțile acestuia instrumente pentru a-și satisface nevoile primare, pot să-și "interiorizeze" acțiunile, unele specii de maimuțe putând să se folosească de obiecte, ca și cum acestea ar fi unelte. Nu pot
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale sufletului. În sistemul psihologic al lui Plotin există a legătură strânsă și instru-mentalizată între cap și rațiune, ca aceea dintre ficat și dorințe. Ficatul este sediul dorințelor, punct de plecare al producerii a tot mai complexelor și vitalizatelor acte instinctive, de conservare. Într-un prim stadiu, instinctul acesta se manifestă doar ca o simplă preferință sau înclinare a stării corpului, de a-i fi foame, sete, o orientare spre un anume obiect al dorinței. În final, dorința se contopește cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sa despre natură și materie este pătrunsă de interesul său profund pentru identificarea unui infinit absolut, interes atins în conciliere permanentă cu religia. Spencer face considerații asupra experienței pe care o pot moșteni organismele pe timpul vieții (se referă la activitatea instinctivă și la sentimente, la modul în care ele sunt conservate în structurile sistemului nervos); de asemenea, asupra valorilor morale și influenței acestora asupra vieții psihice, idei care se potrivesc cu cele formulate de Darwin. Viața psihică, din perspectiva filosofiei lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
concepție animistă aristotelică după care sufletul este o "entelehie a corpului viu", cu o finalitate a sa naturală, că unele rămășițe ale acestui suflet pot fi găsite și la plante și că în acord cu Darwin acest suflet, ca activitate instinctivă, este implicat în lupta pentru existență din natură. De asemenea, a admis că în materia anorganică există constituite elementele prealabile ale viitoarei activități instinctive. În lucrarea sa cu titlul Elemente de psihologie fiziologică, Wundt a descris cu minuțiozitate dependența psihicului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pot fi găsite și la plante și că în acord cu Darwin acest suflet, ca activitate instinctivă, este implicat în lupta pentru existență din natură. De asemenea, a admis că în materia anorganică există constituite elementele prealabile ale viitoarei activități instinctive. În lucrarea sa cu titlul Elemente de psihologie fiziologică, Wundt a descris cu minuțiozitate dependența psihicului de activitatea sistemului nervos în termenii relației cu mediul înconjurător, ai pasajelor de impulsuri generate la producerea senzațiilor. Cercetărilor de acest fel le acordă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu o linie de gândire mai veche, a lui Leibniz, sunt cele care exprimă desfășurarea neîngrădită a gândirii în procesul de cunoaștere. Cu referire la această apercepție Wundt a încercat să explice voința, ca expresie a îmbinării unei activități interne instinctive, în raport cu o alta de relație cu obiectele externe. Timp de doi ani Wundt i-a fost asistent lui Helmholtz, pe care în final îl părăsește pentru a deveni, în 1875, profesor de filosofie la Leipzig. Aici, pe lângă preocupările sale imediat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]