31,773 matches
-
Delapidarea nu este luată în considerare ca fiind corupție dintr-un punct de vedere strict legal, dar este inclusă în definițiile mai largi. Delapidarea este o formă de corupție și abuz de putere care poate să se dezvolte în sfere instituționale și morale închise, în mod independent față de moralul public și cu posibilități puține de sancțiune publică. În multe țări corupte, delapidarea reprezintă o parte fundamentală a capacității unor elite aflate la guvernare de obținere a resurselor, chiar mai importantă decât
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
interes. Astfel, oficialii statului pot uneori utiliza poziția lor pentru a acapara întreprinderi, ori pot beneficia de fonduri publice în interes personal, fără ca altcineva să mai fie implicat. Dar statul mai poate fi acaparat și de actori din cadrul propriului sistem instituțional - de parlament, de guvern sau de puterea judecătorească. Miniștrii pot crea reglementări, legi sau politici fiscale în propriul beneficiu sau interes financiar. Sunt multe forme ale coruperii statului. Distincțiile se pot face între tipurile de instituții care sunt corupte - legislative
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
statuează: 1. Pentru a lupta împotriva corupției, fiecare stat parte încurajează în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic. 2. În particular, fiecare stat parte se străduiește să aplice, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice. 3. Pentru aplicarea dispozițiilor prezentului articol, fiecare stat parte ia act, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, de inițiativele
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
face o analiză a fenomenului corupției, a situației existente la momentul respectiv, precum și a formelor pe care le poate lua corupția - corupție administrativă, politică, economică - și a măsurilor ce trebuie întreprinse. Dintre măsurile ce trebuiau întreprinse, putem aminti: a) reforma instituțională; b) crearea unui sector privat competitiv; c) reforma legislativă. A doua politică publică privind lupta împotriva corupției a fost adoptată pentru perioada 2005-2007<footnote Adoptată în ședința guvernului din data de 30 martie 2005. footnote>. Aceasta are ca punct de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
luptei împotriva corupției: implementarea deficitară a legislației anticorupție; utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției; coordonarea insuficientă între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției; lipsa de autonomie reală a procurorilor; inflația legislativă și instituțională în domeniu. Principiile acestei strategii sunt următoarele: Principiul statului de drept; Principiul bunei guvernări; Principiul responsabilității; Principiul prevenirii; Principiul eficienței în combaterea corupției; Principiul cooperării și coerenței; Principiul transparenței, consultării societății civile și al dialogului social; Principiul parteneriatelor public private
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în timpul tranziției în multe țări. În același timp, acest fapt demonstrează variația considerabilă a nivelurilor capturii de stat și a corupției administrative în mai multe regiuni. Ce factori explică această variație? O parte a răspunsului este fixată în diferitele moșteniri instituționale și structurale cu care țările au intrat în tranziție<footnote Blocker, J. (1997), “Corruption among State Officials in Eastern Europe”, RFE-RL, 13 June, p. 23. footnote>. Țările cu tradiții legale și instituționale, care au consolidat domnia legii par să fi
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
parte a răspunsului este fixată în diferitele moșteniri instituționale și structurale cu care țările au intrat în tranziție<footnote Blocker, J. (1997), “Corruption among State Officials in Eastern Europe”, RFE-RL, 13 June, p. 23. footnote>. Țările cu tradiții legale și instituționale, care au consolidat domnia legii par să fi început tranziția cu un avantaj<footnote The World Bank (2000), Anticorruption in Transition. A Contribution to the Policy Debate, p. 65. footnote>. Expunerea anterioară la instituțiile orientate către piață în acele țări
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
forma receptivității la reformă. Economiile cu un nivel înalt de resurse naturale sunt mai probabil să genereze venituri mai mari, care pot duce la apariția fenomenului de capturare a statului și să revendice câștigurile care rezultă din asemenea resurse. Moștenirile instituționale și alte condiții inițiale au o influență puternică asupra primelor elemente ale procesului tranziției, ca de exemplu alegerile pentru structura instituțiilor politice și înțelegerea reformei economice. Aceste alegeri pun în mișcare căi ale tranziției unice, care favorizează anumite grupuri economice
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
R. (1999), “Rents, Competition, and Corruption”, American Economic Review, 89(4), pp. 982-993. footnote> confirmă faptul că fenomenul corupției își are rădăcinile atât în funcționarea deficitară a instituțiilor, cât și în politicile care subminează comerțul liber și concurența. Natura moștenirilor instituționale de la începutul tranziției diferă substanțial în funcție de regiune, în ciuda naturii aparent monolitică a comunismului. Caracteristicile principale ale acestei variații sunt explicate mai jos. Vechiul sistem a determinat fuziunea statului și a economiei. Autoritarismul a distrus separația puterilor legislativă, executivă și judecătorească
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
decât prin activitatea comercială. Douglass C. North vede pericolul inerent dintr-o asemenea situație, care ar putea conduce la capitalismul clandestin. „Tipurile de deprinderi și cunoștințe care se vor amortiza vor reprezenta o funcție a structurii stimulentelor inerente în matricea instituțională. Dacă cele mai înalte rate de rentabilitate într-o societate sunt din piraterie, atunci organizațiile vor investi în cunoștințe și deprinderi care le vor transforma în pirați mai buni”<footnote North, D.C. (1993), “The New Institutional Economics and Development”, http
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
2) alegerea sistemului de reprezentare. Alegerile strategice făcute într-o țară dată depindeau de puterea opoziției, de suportul pe care îl avea în societate, cât și de tiparul predominant al relației dintre regimul comunist și societate. Variațiile în aceste moșteniri instituționale și economice în funcție de țară și regiune, la care s-a făcut referire adesea sub denumirea de „condiții inițiale”, au avut un efect important asupra productivității în tranziție<footnote Studiile privind determinanții deciziilor de politică economică (de exemplu viteza și profun
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
făcut referire adesea sub denumirea de „condiții inițiale”, au avut un efect important asupra productivității în tranziție<footnote Studiile privind determinanții deciziilor de politică economică (de exemplu viteza și profun zimea liberalizării) au indicat în mod evident faptul că moștenirile instituționale de la debutul tranziției au avut un efect profund asupra creării politicilor. A se vedea, spre exemplu, De Melo și alții (1997) și Heybey și Murrell (1999) pentru o analiză a rolului condițiilor inițiale privind politica reformei și creșterea economică. footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
transparență și responsabilizare din partea aleșilor locali, precum și de un nivel rezonabil de interes și competență al cetățenilor. Implicarea civică, chiar la un nivel minimal, presupune plata unor costuri de informare și coordonare a acțiunii publice. Conform lui Putnam, anumite aranjamente instituționale sunt mai bune decât altele, pentru că reduc aceste costuri. Orașele-stat din nordul Italiei, spre deosebire de comunitățile din sud, au dezvoltat în secolele XI și XII mecanisme de promovare a unei puternice responsabilități civice care s-au dovedit câștigătoare pe termen lung
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
liber în legătură cu aceea a măsurării activității criminale sau neoficiale în general: cum poate cineva să măsoare tranzacțiile care sunt executate, în esență, în secret? În mod oficial, activitatea economică deschisă este măsurată cu o varietate de medii: impozitul pe venit instituțional (plătit atât de angajați și de angajatori, cât și de instituțiile financiare și corporațiile care plătesc dobândă și dividende); rapoartele corporațiilor; informațiile industriale și agricole relatate către guvern și asociațiile de comerț particulare; comerțul exterior care traversează vama; veniturile și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței este determinată de creșterea factorilor de natură legislativă și instituțională, fără a uita de rigiditatea naturală, determinată de formarea și pregătirea profesională, de modelul cultural (stil de viață). Pe această linie piața muncii se confruntă cu o insuficientă reglementare juridică În ce privește reprezentativitatea participanților la negociere, condiții de acordare a ajutorului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
reprezentativitatea participanților la negociere, condiții de acordare a ajutorului de șomaj, natura surselor de finanțare a pregătirii și reconversiei profesionale. Crearea unor instituții adecvate problematicii pieței muncii se află sub semnul improvizatului și al centralismului. În procesul reglementării legislative și instituționale a pieței muncii s-a urmărit realizarea unui raport optim Între aceasta și necesitatea mobilității. Din punct de vedere al segmentării pieței muncii, aceasta se manifestă nu numai În ce privește structura profesională, pe ramuri de activitate, niveluri de pregătire și medii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
perioadelor de criză. Fără Îndoială statului Îi revine sarcina reechilibrării balanței dintre cererea și oferta pe piața muncii, acesta trebuie să elaboreze și să realizeze restructurarea economiei, să elaboreze politici eficiente de ocupare a forței de muncă, să creeze cadrul instituțional și legislativ adecvat, să solicite sprijinul organizațiilor internaționale. 4. Principii ale funcționării pieței muncii 4.1. Noțiuni generale Sistemul de drept este guvernat și „brăzdat” de o serie de idei călăuzitoare, ridicate la rang de principii. Pentru Întreaga reglementare juridică
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
normelor Uniunii Europene. Nu În ultimul rând, se marșează pe sprijinirea centrelor de consultanță și management al informațiilor, a organizațiilor de reprezentare a Întreprinderilor și a organizațiilor Înființate În scopul sprijinirii dezvoltării, la nivel regional, național, prin creșterea potențialului lor instituțional, material și uman, În vederea diversificării, specializării și perfecționării activităților pe care acestea le desfășoară, pentru Îmbunătățirea climatului de afaceri, stimularea creării de noi Întreprinderi mici și mijlocii și sprijinirea dezvoltării acestora. 1.4. Stimularea dezvoltării economice În Uniunea Europeană Prin Comunicarea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
structurală și de restructurare a industriei, generând alternative economice și sociale și determinând astfel Îmbunătățirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate. Prin urmare, atât acțiunile specifice de până acum, cât și cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru instituțional, legislativ și financiar favorabil dezvoltării IMM-urilor și inițiativei private și stimulativ pentru investiții. În acest context, au fost identificate următoarele priorități strategice: Crearea unui mediu de afaceri favorabil Înființării și dezvoltării IMM; Dezvoltarea capacității IMM-urilor productive și prestatoare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
organizația furnizoare de educație, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calității este efectuată de o agenție națională sau internațională specializată, aceasta ia forma evaluării externe. Asigurarea calității educației este realizată printr-un ansamblu de acțiuni de dezvoltare a capacității instituționale de elaborare, planificare și implementare de programe de studiu, prin care se formează Încrederea beneficiarilor că organizația furnizoare de educație Îndeplinește standardele de calitate. Asigurarea calității exprimă capacitatea unei organizații furnizoare de a oferi programe de educație În conformitate cu standardele anunțate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
drepturilor și asumării responsabilităților sociale ale fiecărui cetățean; d) educarea, cultivarea aptitudinilor și a intereselor individuale ale cetățeanului pentru Îndeplinirea unui rol social activ. Educația permanentă prin sistemul educațional se poate realiza prin participarea celor interesați la programele organizate În cadrul instituțional sau prin studiu individual (art. 3). Instituțiile educaționale organizate ca persoane juridice de drept public sau privat pot fi: a) unități și instituții de Învățământ din sistemul preuniversitar și superior; b) școli populare de artă, universități populare, case de cultură
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
autorizați, furnizorii trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogică specifică formării profesionale a adulților și pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de pregătire (art. 24). Ca urmare a creării cadrului legal și instituțional pentru formarea profesională continuă, În ianuarie 2004 a Început procesul de autorizare a furnizorilor de formare profesională pentru adulți. Furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate de calificare sau de competență profesională cu recunoaștere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
aplicare a prevederilor legale din domeniul stabilirii drepturilor de pensii, altor drepturi de asigurări sociale și a drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale; 13. elaborează legislația pentru crearea cadrului instituțional necesar implementării și funcționării sistemului de pensii administrate privat; 14. coordonează implementarea programelor de asistență bilaterală, precum și a altor programe de asistență financiară acordate de Uniunea Europeană, În conformitate cu aria de responsabilitate; 15. elaborează, implementează și monitorizează din punct de vedere tehnic
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În beneficiul persoanelor cu handicap și/sau defavorizate social. Furnizarea de transparență și promovarea planurilor și instrumentelor privind ocuparea forței de muncă, utilizarea acelorași obiective și monitorizarea rezultatelor se face prin: a) punerea În aplicare a acțiunilor integrate de comunicare instituțională adresată diferiților destinatari, cu ajutorul mass-media, diversificate și direcționate către ținte diferite, (mass media, campanii de masă, edituri, evenimente și folosirea noilor tehnologii Web, SMS, imprimare și publicațiile locale, Întâlniri regionale); b) acțiuni anuale de monitorizare de către societățile experte În marketing
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
locale, Întâlniri regionale); b) acțiuni anuale de monitorizare de către societățile experte În marketing și comunicare, prin intermediul chestionarelor, administrând eșantioane țintă, de asemenea, luate În considerare prin intermediul paginilor Web. c) raportul anual de evaluare a operațiunilor Întreprinse; Consolidarea cooperării Între actorii instituționali implicați În promovarea și aplicarea planurilor de muncă, a cooperării practice Între actorii instituționali și participanții de pe piață, funcționează prin intermediul unei rețele, concepute pentru a informa potențialii beneficiari de informații, oportunitățile oferite, oferta de calificare și informare de la nivel local
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]