1,667 matches
-
proclamarea României ca regat și a lui Carol I ca rege la 14 martie în 1881. Perioada de după 1878 a fost decisivă pentru consolidarea României moderne. În noul context, statul șia asumat rolul de întreprinzător al dezvoltării generale a țării. Instituționalizarea mecanismelor economice, administrative și juridice, specifice modelului de dezvoltare capitalist occidental, a însemnat o integrare rapidă și definitivă a economiei românești în circuitul economic european. Independența României și proclamarea regatului a influențat lupta românilor din teritoriile românești aflate sub stăpânire
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Incluziunea reprezintă un "proces ce caracterizează școala incluzivă sau școala pentru toți copiii, a apărut ca o provocare spre schimbarea atitudinilor, prejudecăților și mentalităților, precum și a politicilor și practicilor de excludere și segregare. Oricât de bună ar fi forma de instituționalizare și intervenție asupra copilului cu deficiență, incapacitate, tulburare, dificultate într-un domeniu al sferei organice sau funcționale din dezvoltarea personalității sale, prin participarea lui aparte la sistemul educativ se face o discriminare. Au loc modificări în imaginea sa despre lume
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
europene este diferit de cel canadian, în care medierea este obligatorie în toate cauzele civile. Fiecare țară si-a adaptat reglementările din domeniul medierii la specificul local. Spre exemplu, în Franța în anul 1993, s-au realizat pași importanți spre instituționalizarea medierii în domeniul penal, iar în anul 1995 a fost introdusă si medierea în litigiile civile, comerciale si de familie. În Germania, medierea a fost implementată în domeniul penal în anul 1991, iar în anul 2000 a fost introdusă o
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3126]
-
proclamarea României ca regat și a lui Carol I ca rege la 14 martie în 1881. Perioada de după 1878 a fost decisivă pentru consolidarea României moderne. În noul context, statul șia asumat rolul de întreprinzător al dezvoltării generale a țării. Instituționalizarea mecanismelor economice, administrative și juridice, specifice modelului de dezvoltare capitalist occidental, a însemnat o integrare rapidă și definitivă a economiei românești în circuitul economic european. Independența României și proclamarea regatului a influențat lupta românilor din teritoriile românești aflate sub stăpânire
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
două criterii permit diferențieri în cadrul acelorași stări privilegiate, organizate ierarhic și corporativ. Fractura produsă în interiorul stărilor va determina atât separarea pe "curii", cât și constituirea unor Diete separate. Reforma și războaiele religioase din Europa secolului al XVI-lea126 au creat premisele instituționalizării modului de reprezentare pe criteriu confesional. Promovând fals principiul toleranței religioase, Reforma a "topit" în creuzetul regatelor și imperiilor diverse popoare, împiedicând afirmarea lor liberă în viața politică și crearea propriilor Universități. Principiul cuius regio, eius religio, adoptat în Dieta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1432, 1441 și 1445. Se apreciază însă că doar în 1441 reprezentanții lor apar prima oară în Dietă 513. Reprezentarea orașelor va fi destul de redusă, despre o prezență constantă putându-se vorbi numai după cea de la Pesta, din anul 1445514. Instituționalizarea reprezentării orașelor din Ungaria în Dietă a fost susținută de politica lui Iancu de Hunedoara, care în calitatea sa de guvernator al regatului a acționat pentru atragerea orașelor în viața politică. După bătălia de la Varna (1444) și moartea regelui Vl
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unor noi surse de Îmbogățire și putere (s.n.Ă” Aceasta pentru că noul sistem social nu-și poate crea structurile necesare și legitime, În scopul de a se apăra, suficient de repede și eficace: „Bineînțeles, corupția este un etalon al absenței instituționalizării politice eficiente. Demnitarilor publici le lipsesc autonomia și coerența și-și subordonează rolurile instituționale cerințelor exogene.” Altfel spus, acționează la presiunea factorilor de putere politică, care i-au propulsat, dar și pe baza bunului plac și a intereselor individuale, familiale
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
societăți în care economia este embedded, adică "inserată" ("realitatea economică" este invizibilă, pentru că difuză, integrată printre celelalte activități și instituții umane); societățile moderne în care economia este "neinserată" (este vizibilă, instituționalizată, autonomă). Societățile umane s-ar caracteriza prin gradul de instituționalizare și de autonomie al "realității economice", definită ca ansamblul activităților prin care oamenii caută să-și asigure subzistența (în cazul primelor societăți: culesul, vînatul, fabricarea arcurilor și săgeților). Polanyi propune această teorie "substantivă" în locul teoriei economice predominante, numită "formală". Polanyi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Or, se știe că orientarea politică a voievodului Moldovei venea în contradicție cu interesele și cu tendințele austriece vizând, pe de o parte, creșterea influenței habsburgice în Principatele extracarpatice și, pe de alta, anihilarea mișcării naționale emancipative, aflată în pragul instituționalizării. Meritul său constă în a fi înțeles, măcar parțial, primejdia și de a o fi contracarat cu destul succes. Sugestiv rămâne gestul domnitorului Ghica, în primăvara anului 1855, când spre deosebire de omologul său muntean a respins cererea autorităților militare austriece de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cum că scrisul ar fi fost reprezentat cronologic mai timpuriu decât vorbirea. Scrisul nu este ceva parazitar; mai degrabă cuvântul vorbit tinde prin natura lui să fie suplimentul cuvântului scris, în așa fel încât esența limbii, anume stabilirea convențională și "instituționalizarea" semnificațiilor, în semnul-substrat, poate fi explicată cu ajutorul însușirilor constitutive ale scriiturii. Toate mediile de exprimare sunt prin esență "scriitură""289. După cum susține Barbara Johnson, scriitura conține o logică dublă 290, care este chiar aceea a suplementarității, care induce semantic și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
intrat. În timp istoric, cât și în spațiu, a cea sta s-a manifestat distinct, în funcție de extensia și complexitatea rețelel or, fluxurilor, conexiunilor și relațiilor de tot felul, de intensitatea, impac tul , gradul de interconectare, cât și, mai ales, de instituționalizarea acesto ra. Proces continuu, dezvoltat de a lungul câtorva secole, înregistrând traiector ii, dinamici și ritmuri di ferite, globalizarea începe odată cu apariția s tru cturilor, a instituțiilor și nor melor internaționale, în general, recunoscute. Ea cuprinde, în sfera sa, procese
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
replică: punerea într-o formă este prin definiție un exercițiu de abstractizare și de simplificare. Dacă acest exercițiu se mulțumește cu descrierea politicii reale ceea ce nici măcar tratatele nu reușesc să realizeze pe deplin atunci nu se poate vorbi de o instituționalizare a acestei realități. Iar dacă el clarifică, atunci realitatea este transformată. Cel de-al doilea argument, mai subtil, constă în a afirma că Europa nu poate fi constituționalizată din moment ce statele membre au fost deja constituționalizate. Cu alte cuvinte, exercițiul de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ce a dominat zona pe parcursul a jumătate de mileniu. La origine, turcii au fost popor oriental, sosit în Anatolia în secolul al XI-lea, repede islamizat, mai mult războinic și colector de imense tributuri decât cu înclinații spre urbanizare și instituționalizarea unor activități rațional-constructive. Ajunși la apogeul evoluției lor prin izbânzile din 1453 asupra Bizanțului, turcii otomani au continuat îndeletnicirile militare și de strângere a birurilor până în secolul al XVII-lea, când au intrat într-un declin ireversibil. Supușii lor sud-est
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ștefan Dușan au vrut să ajungă conducătorii Bizanțului, între secolele al XII-lea și al XIII-lea, dar nu au reușit. Din mileniul al doilea, intelectualii tot mai numeroși ai Apusului au ajuns în mai multe rânduri să fructifice, prin instituționalizări, hibridizări și alte căi de ambiguizare, valorile culturilor popoarelor noi din Vest și ale culturilor esticilor europeni, majoritari de origine turanică. Minoritarii latini de o parte și de alta a Dunării s-au lăsat purtați o vreme de curentul slavonilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al criticii ideologiilor cu hermeneutica tradiției ar putea să fie hermeneutica sensului ființei, dezvăluită de legăturile dintre prejudecăți cu ideologiile care motivează critica lor. Habermas a documentat că în vremurile noastre ""Raționalizarea" progresivă a societății se află în corelație cu instituționalizarea progresului științific și tehnic. În măsura în care tehnica și știința pătrund în domeniile instituționale ale societății și transformă prin aceasta înseși instituțiile, vechile legitimări sunt scoase din funcțiune". (5, p. 142) Scrieri ca cele ale lui J. Habermas (11) pot aduce clarificări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
partea importantă a activității științifice, ci aceea de rezolvare a problemelor, și "o tradiție de rezolvare a problemelor (puzzles) poate pregăti calea propriei sale înlocuiri". (ib., p. 319) Dintre asemănările concepției sale cu aceea a lui Popper, Kuhn relevă importanța instituționalizării acelorași imperative morale pentru membrii comunității științifice. Schimbarea tradiției nu se poate face decât acceptând tradiția și lucrând în ea până când noile invenții pe care le aduc cei ce împărtășesc tradițiile duc la necesitatea schimbării lor. Așa că omul de știință
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
referă la această parte de lume. Așa că este probabil ca nici rolurile managerului, estetului și psihiatrului din societatea americană actuală nu se vor relua în societățile esticilor. MacIntyre a ținut să sublinieze revenirea interacțiunilor virtuților morale cu tradițiile, reformele și instituționalizările științelor sociale în cadrul prefacerilor culturale postmoderne occidentale. El și-a încheiat glorios o carieră de "universitar nomad", cum este prezentat într-o enciclopedie on-line, pentru că s-a mutat de la universitatea din Glasgow (Scoția) la alte universități din Anglia, apoi în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca răsplată. Dacă instituțiile pot fi corupte de vicii, virtuțile sunt stimulate de unele tipuri de instituții și periclitate de altele. Invers, uneori virtuți precum sinceritatea, dreptatea, curajul pot periclita dobândirea banilor, a renumelui sau a puterii. (28, pp. 200-205) Instituționalizarea științelor sociale este tratată de autor cu argumente care combină epistemologia cu ontologia și teoria acțiunii. De la interacțiunile "faptelor" cu "valorile", la separarea lor și, apoi, la adoptarea de către "experți" a tezei neutralității axiologice a predicțiilor sociale pe care ei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese uneori și din evenimentul monden. La Carnavalul cu "caracter cultural" la care au luat parte regele, regina și principesa Marioara
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuprins Lista de tabele / 7 Lista de grafice / 9 Prefață / 11 Rezumatele capitolelor / 13 Introducere. Partidele românești postcomuniste trăsături și evoluții generale / 19 SERGIU GHERGHINA Partidocrați și deficitul ideologic. S-ar putea și altfel? / 39 ANTON CARPINSCHI Tranziția de după tranziție. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România / 57 GEORGE JIGLĂU Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă / 77 BOGDAN GHEORGHIȚĂ Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 / 103 MIHAIL CHIRU Comportamentul și limbajul politic deviant
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
context, propun: paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și testul rezonabilității politice. Din punctul de vedere al autorului, o abordare teoretico-politică de factură comprehensivă, eco-sistemică și terapeutică este complementară demersurilor empirico-analitice, specifice politologiei și stasiologiei. GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România Evoluția sistemului de partide din România, la 20 de ani de la reapariția pluralismului politic, a fost în mod constant una sinuoasă. Pe fondul neclarităților instituționale generate de existența deopotrivă a unui Parlament puternic
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care vi-l propun pentru acest volum reprezintă o încercare de a realiza în premieră o analiză la nivelul familiilor ideologice din România, utilizând instrumente specifice analizei partidelor politice, cu scopul de a evalua în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare ideologică la nivelul sistemului de partide sau cel puțin de instituționalizarea unor familii ideologice în raport cu electoratul român. ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației: Evoluția extremei drepte în România postcomunistă Acest capitol își propune să analizeze evoluția extremei drepte în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de a realiza în premieră o analiză la nivelul familiilor ideologice din România, utilizând instrumente specifice analizei partidelor politice, cu scopul de a evalua în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare ideologică la nivelul sistemului de partide sau cel puțin de instituționalizarea unor familii ideologice în raport cu electoratul român. ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației: Evoluția extremei drepte în România postcomunistă Acest capitol își propune să analizeze evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ele cunosc solidificare pe alte căi în contextul românesc. Parțial, asistăm la diminuarea numărului de competitori și la o stabilizare a performanțelor electorale ale partidelor (ce implică volatilitate electorală redusă). Există premisele pentru ceea ce este denumit în literatură procesul de instituționalizare a competiției dintre partide (și la nivel ideologic asistăm la un proces similar așa cum reiese din capitolul lui George Jiglău din prezentul volum). Înainte de a analiza succint evoluția partidelor românești trebuie clarificat ce este un partid politic. Fără a insista
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
potențial de coaliție. Acestea sunt unele dintre principalele trăsături generale ale partidelor românești postcomuniste. Această prezentare succintă a fost menită să ofere punctul de pornire al analizelor detaliate din capitolele acestei cărți. În acest sens, există studii dedicate orientării ideologice, instituționalizării sistemului de partide, deviațiilor existente (atât discursiv, cât și comportamental), politicilor publice promovate, activităților partidelor și reprezentanților lor în legislativ, organizării interne (membrii) și finanțării partidelor, atitudinii față de probleme stringente de pe agenda socială și politică (UE) și performanțelor partidelor regionale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]