3,826 matches
-
acestora este cu peste 11.000 copii mai mare. Diferența semnificativă dintre cele două baze de date arată că instituțiile statului Întâmpină dificultăți majore În a lucra În parteneriat În interesul superior al copiilor cu dizabilități. În ceea ce privește copiii cu dizabilități instituționalizați se poate observa În Tabelul nr.2, care conține informații preluate de la ANPH, că numărul acestora a scăzut semnificativ de la 4.204 În 1992 la 464 În 2004. Unul dintre motivele acestei descreșteri semnificative Îl reprezintă presiunea exercitată În favoarea descentralizării
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
descreșteri semnificative Îl reprezintă presiunea exercitată În favoarea descentralizării de instituțiile de profil din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2006, luna iunie, numărul copiilor cu handicap aflați În familie, potrivit aceleași surse (ANPH), era de 55.243, În timp ce numărul copiilor cu handicap instituționalizați era de 329. Față de anul 2004, În 2006 numărul copiilor instituționalizați a scăzut cu 135 cazuri, suma totală a copiilor cu handicap declarată de ANPH reducându-se cu 1049 cazuri. Conform datelor oferite de Organizația Salvați Copiii, În România există
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
profil din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2006, luna iunie, numărul copiilor cu handicap aflați În familie, potrivit aceleași surse (ANPH), era de 55.243, În timp ce numărul copiilor cu handicap instituționalizați era de 329. Față de anul 2004, În 2006 numărul copiilor instituționalizați a scăzut cu 135 cazuri, suma totală a copiilor cu handicap declarată de ANPH reducându-se cu 1049 cazuri. Conform datelor oferite de Organizația Salvați Copiii, În România există aproximativ 60.000 de copii cu dizabilități diverse care trăiesc În
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
a copiilor cu handicap declarată de ANPH reducându-se cu 1049 cazuri. Conform datelor oferite de Organizația Salvați Copiii, În România există aproximativ 60.000 de copii cu dizabilități diverse care trăiesc În familii și peste 1.000 de copii instituționalizați. Datele diferă semnificativ de la o instituție la alta, ceea ce influențează negativ rapoartele cu privire la protecția copilului cu dizabilități, elaborate de România, la cererea instituțiilor europene abilitate să observe progresele sau Întârzierile În acest domeniu. IV. Observațiile Comitetul Națiunilor Unite privind Drepturile
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
serie de progrese Între care, poate cel mai semnificativ, Îl reprezintă adoptarea legii 272 din 2004 cu privire la Drepturile Copilului. Progresele Înregistrate se referă la următoarele aspecte: existența unei legislații privind drepturile copilului realizată la standarde europene; reducerea numărului de copii instituționalizați, extinderea unor forme de protecție alternative; Îmbunătățirea condițiilor de viață În instituțiile de protecție; luarea unor măsuri (destul de timide) privind școala incluzivă; promovarea unor activități vizând schimbarea mentalității față de copiii cu dizabilități; elaborarea unor standarde de calitate privind protecția copiilor
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
relief nu doar chestiuni de drepturi și libertăți, ci și problema profundă a demnității umane. Trebuie să observăm că societățile moderne, chiar și în condițiile exercitării fără cusur a drepturilor și libertăților prevăzute constituțional, lasă loc înjosirii, umilirii și violenței instituționalizate. Ca urmare, cine se interesează de ceea ce se petrece în jur nu poate să nu se întrebe: unde este demnitatea umană? Demnitate umană care pare c-a dispărut pentru unii, iar pentru alții este un dar divin, care indiferent de
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
a serviciilor de asistență socială și cu atât mai puțin posibilitatea stabilirii priorităților. Există unele servicii care se oferă, alese sub presiunea unor urgențe, dar mai puțin ca rezultat al stabilirii unor priorități. Este cazul, de exemplu, al scandalului copiilor instituționalizați, acești copii fiind reintegrați în familiile de asistenți maternali acest lucru a fost realizat de autorități fără o strategie anume și ca presiune din partea comunității europene. Problemele complexe primesc un suport fragmentar în termeni de servicii, iar gradul de profesionalism
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
l'oeuvre de Marcel Mauss", in Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, IX-LII, precum și Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958. 4 K. Polanyi & C. Arensberg (ed.), Les systèmes économiques dans l'histoire et dans la théorie, Larousse, Paris, 1975. 5 "Procesul instituționalizat de interacțiune dintre om și mediul său înconjurător care se traduce prin furnizarea continuă de mijloace materiale permițând satisfacerea nevoilor". 6 Cf. B. Coriat & O. Weinstein, Les nouvelles théories de l'entreprise, Livre de poche, Paris, 1995. 7 M. Godelier
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Japoniei / 112 Capitolul 5: Politica externă chineză după Războiul Rece / 121 Neorealismul / 121 Instituționalismul / 127 Liberalism 1: variația internă / 131 Liberalism 2: opțiunile Chinei / 136 Capitolul 6: Concluzii / 143 Teoria relațiilor internaționale după Războiul Rece / 144 Tipare generale ale activității instituționalizate / 152 Ajustări ale politicii externe / 159 Postfață: Momentul 11 septembrie 2001 și urmările sale / 169 Bibliografie / 181 Index / 199 Lista ilustrațiilor Figuri 2.1 Modelul liniar / 68 2.2 Modelul triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
triunghiular / 69 6.1 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea A) / 149 6.2 Reflexivitatea în sistemul internațional (Partea B) / 165 Tabele 1.1 Teorii și predicții (rezumat) / 49 2.1 Cadrul teoretic (rezumat) / 67 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate / 153 6.2 Strategii de stat 1989-1999 / 160 Prefața editorului seriei* În general se recunoaște faptul că aproape toți teoreticienii și practicienii au fost luați prin surprindere nu numai de viteza cu care Uniunea Sovietică și imperiul ei din Europa de Est
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
împotriva unicei superputeri mondiale" (Kapstein și Mastanduno, 1999, p. 4). Argumentul lui Kapstein și Mastanduno privind alinierea poate fi despărțit în două dimensiuni distincte, în funcție de care această tendință poate fi măsurată. Prima dimensiune se referă la tiparele generale ale activității instituționalizate dintre principalele puteri. A doua dimensiune se referă la ajustările de politică externă făcute de fiecare stat la sfârșitul Războiului Rece. Ținând seama de aceste dimensiuni, tendințele cercetate de Kapstein și Mastanduno prezintă anomalii majore atât pentru realismul structural, cât
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la sfârșitul Războiului Rece. Ținând seama de aceste dimensiuni, tendințele cercetate de Kapstein și Mastanduno prezintă anomalii majore atât pentru realismul structural, cât și pentru instituționalism. Nici neorealismul și nici instituționalismul nu sunt capabile să explice tiparul general al activității instituționalizate documentate în Unipolar Politics. Afirmația potrivit căreia principalele puteri se aliniază SUA după sfârșitul Războiului Rece sugerează că tendințele din sistemul internațional sunt invers decât cele anticipate de realiștii structurali. America s-a folosit cu succes de diplomație pentru a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și o preferință față de multilateralism, întrucât acesta le permite mai mult spațiu pentru legitimarea puterii (Kapstein și Mastanduno, 1999, pp. 151-157). De asemenea, tiparul cercetat de Kapstein și Mastanduno pune probleme pentru predicțiile instituționaliste referitoare la tiparele generale ale activității instituționalizate. Mai ales, tendința de aliniere arată că tiparele cooperării internaționale acoperă o arie geografică mai mare decât au anticipat instituționaliștii. În termeni de sferă geografică, cadrul oferit de aliniere pentru o tranziție pașnică între principalele puteri este mult mai robust
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
puteri este mult mai robust decât logica instituționalistă. În loc să se bazeze pe tipare ale interdependenței economice și instituționale, care sunt inegale în interiorul sistemului internațional, alinierea se bazează pe supravegherea și implicarea benignă a puterii hegemonice. Astfel, tiparul general al activității instituționalizate din cadrul modelului alinierii este mai extins decât anticipează teoria instituționalistă. De asemenea, atât neorealismul, cât și instituționalismul întâmpină anomalii în termenii tiparului ajustărilor de politică externă identificat în Unipolar Politics. Pe lângă enunțurile generale, studiul lui Kapstein și Mastanduno oferă descrieri
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aliniere și dinamica socializării, Unipolar Politics ar putea oferi și intuiții utile în tendințele comportamentale asociate cu teoria liberală sistemică. Puncte asemănătoare între alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi identificate în raport atât cu tiparul general al activității instituționalizate între principalele puteri, cât și cu ajustările de politică externă ale statelor individuale. În termenii tiparelor generale ale activității instituționalizate, atât modelul realist clasic, cât și cel liberal sugerează că o structură pașnică a relațiilor dintre marile puteri va apărea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Puncte asemănătoare între alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi identificate în raport atât cu tiparul general al activității instituționalizate între principalele puteri, cât și cu ajustările de politică externă ale statelor individuale. În termenii tiparelor generale ale activității instituționalizate, atât modelul realist clasic, cât și cel liberal sugerează că o structură pașnică a relațiilor dintre marile puteri va apărea la nivel global în perioada post-Război Rece. Potrivit descrierii realiste clasice, alinierea reflectă percepțiile benigne asupra dominației americane. Potrivit modelului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
drepturile și responsabilitățile menținerii ordinii internaționale. Prin urmare, în practică autorii cedează mult teren argumentelor realiste. Caracterul supra-determinat al versiunii lui Deudney și Ikenberry de teorie liberală naște întrebarea privitoare la posibilitatea reformulării liberalismului astfel încât predicțiile lui despre tiparele activității instituționalizate să fie separate mai clar de cele oferite de instituționaliști și de realiștii clasici. Un criteriu util în acest sens constă în examinarea mai îndeaproape a tipului de activitate instituționalizată prezis de cele două teorii. Într-o ordine internațională cu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la posibilitatea reformulării liberalismului astfel încât predicțiile lui despre tiparele activității instituționalizate să fie separate mai clar de cele oferite de instituționaliști și de realiștii clasici. Un criteriu util în acest sens constă în examinarea mai îndeaproape a tipului de activitate instituționalizată prezis de cele două teorii. Într-o ordine internațională cu adevărat mai liberală, hegemonia nu ar fi o condiție necesară pentru socializarea la normele liberale. În schimb, principalele puteri ar avea un statut egal în cadrul sistemului și și-ar împărți
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Buzan (1993). Potrivit lui Buzan, conceptele de sistem internațional și societate internațională sunt simbiotice, și nu opuse. Cel de-al doilea se dezvoltă în mod natural din cel dintâi, astfel încât sistemul și societatea sunt conectate într-o succesiune a dezvoltării. Structura instituționalizată mai amplă a normelor și regulilor încorporează o balanță de putere waltziană. Extinzând argumentul lui Buzan și legându-l de cadrul oferit de Wendt (1999), cultura kantiană poate fi privită ca o societate internațională lockeană bine dezvoltată. Astfel înțeleasă, nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
structurată pe aceste coordonate ar reflecta un tipar al cooperării diferit sub aspect calitativ de cel imaginat de Deudney și Ikenberry. Astfel, aranjamentele pentru împărțirea responsabilităților dintre principalele puteri apar ca un test calitativ esențial al tiparelor generale de activitate instituționalizată, care au apărut în perioada post-Război Rece. Dezbaterile despre împărțirea responsabilităților sunt deseori exprimate în termenii unui cadru cost-beneficiu, care poate fi supus analizei instituționaliste. Din această perspectivă, astfel de dezbateri reflectă preocupări pentru câștigurile obținute prin cooperare. Astfel, apariția
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
aprecia că respectul față de egalitatea reciprocă de statutut are un efect funcțional similar. Mai mult, este posibil ca logica comportamentală motivată de costuri să consolideze un cadru al legitimității politice după întipărirea structurii. Prin urmare, în locul procesului cauzal din spatele activității instituționalizate, indicatorul cheie ar trebui să fie efectele internaționale produse. Dacă semnele schimbării sunt graduale, acest lucru ar trebui să favorizeze predicțiile instituționaliste. Totuși, semnele unei transformări calitative fundamentale a structurii relațiilor instituționalizate între marile puteri vor veni în sprijinul liberalismului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
empirică din lucrarea Unipolar Politics semnată de Kapstein și Mastanduno. S-au identificat două paralele între tendințele comportamentale asociate cu alinierea la hegemon și socializarea liberală. Mai întâi, ambele prevăd că la nivel global va apărea o structură pașnică și instituționalizată a relațiilor dintre marile puteri. În al doilea rând, ambele prevăd că reacțiile principalelor puteri față de colapsul sovietic vor încorpora variațiile interne. S-a observat faptul că aceste tendințe prezintă anomalii empirice reale pentru modelul neorealist și cel instituționalist. În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
perioada post-Război Rece în raport cu predicțiile neorealiste și cele instituționaliste. În tabelul 1.1 sunt rezumate predicțiile asociate cu cele trei teorii operaționalizate, cu privire la sistemul internațional după Războiul Rece. Tabel 1.1 Teorii și predicții (rezumat) Variabilă Tipar general al activității instituționalizate Ajustări ale politicii externe Neorealism Schimbare majoră în balanța de putere globală 1 2 3 Tendință globală de balansare Structură conflictuală a relațiilor dintre marile puteri Slab instituționalizat Nivel scăzut al variației interne Instituționalism Variații interregionale ale interdependenței economice și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Tabel 1.1 Teorii și predicții (rezumat) Variabilă Tipar general al activității instituționalizate Ajustări ale politicii externe Neorealism Schimbare majoră în balanța de putere globală 1 2 3 Tendință globală de balansare Structură conflictuală a relațiilor dintre marile puteri Slab instituționalizat Nivel scăzut al variației interne Instituționalism Variații interregionale ale interdependenței economice și instituționale 1 2 3 Stabilitatea marilor puteri în Europa Occidentală Conflictul marilor puteri în Asia de Est Schimbări graduale în cadrele multilaterale după 1945 Nivel scăzut al variației
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
viitorul teoriei relațiilor internaționale după Războiul Rece. Discutăm despre implicațiile colapsului Uniunii Sovietice pentru modul de conceptualizare a sistemului internațional, și evaluăm șansele unei noi sinteze teoretice adecvate lumii post-Război Rece. În al doilea rând, evaluăm tiparele generale ale activității instituționalizate din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Această secțiune abordează tendințele generale în termenii relațiilor dintre principalele puteri după sfârșitul Războiului Rece. În cele din urmă, tragem concluzii cu privire la ajustările individuale de politică externă ale principalelor state la colapsul sovietic, precum și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]