2,070 matches
-
Partidului Comunist către mica burghezie socialistă. În România, Ceaușescu reușise acest lucru cu cel puțin un deceniu mai devreme, când deschiderea țării către Occident, relaxarea în domeniul polarizării sociale, tolerarea pieței ca sistem de distribuire secundar și acordarea de privilegii intelectualității a făcut ca inclusiv mulți dintre foștii deținuți politici ai perioadei staliniste anterioare să devină susținători ai socialismului românesc în general, ai lui Nicolae Ceaușescu în particular și membri ai Partidului Comunist. După 1989, aceștia au îngroșat rândurile campionilor anticomunismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
revoluție nu preschimbă radical elitele, ci doar le modifică funcționalitatea în raport cu un nou proiect de societate definit politic, această explicație a prins atât în interior, cât și în exterior, dacă nu la cea mai mare parte a populației, măcar la intelectualitate și la restul micii burghezii urbane. La urma urmei, mica burghezie urbană avea de ales între explicația că nu se pricepe (fiind, deci nefuncțională) și aceea că politicienii sunt de vină - și, deloc surprinzător, a ales-o pe a doua
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ea a populației, fie a clasei politice (cf. Mungiu-Pippidi, 2002; Barbu, 2005). „Băieții buni” erau intelectualii disidenți și urmașii elitelor interbelice. „Băieții răi” erau, în primul rând, Securitatea și elitele politice, administrative și economice ale fostei societăți comuniste, cu excepția elitelor intelectualității umaniste. Reluat, în secolul XX, tocmai de Einstein prin celebra formulă că „Dumnezeu nu joacă zaruri”, pe care o opunea mecanicii cuantice, bazată pe calculul probabilistic, o abordare foarte asemănătoare, în principiile sale, cu paradigma economică a „valorii marginale” opusă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație ocupată de 38,7 milioane de oameni, 34,7 milioane erau salariați, adică 89,7%. (BFAI, 2004). În schimb, în 2000, doar 53% din populația ocupată a României era salariată. „10% din populație deține 90% din proprietate.” Recunoscând eșecul intelectualității anticomuniste de a oferi un proiect valabil de societate postcomunistă, Tismăneanu (1999) încearcă să argumenteze că ea mai este, totuși, necesară. „GDS a reprezentat o alternativă la enorma mișcare populară și populistă care era FSN” (Pavel și Huiu, 2003, p.
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instrucției extrașcolare punea problema formării de propagandiști, agitatori și organizatori, acordând totuși o prioritate absolută programului de alfabetizare, educația extrașcolara fiind pusă sub controlul Komsomolului. Cluburile muncitorești și cercurile literare din primii ani ai revoluției ruse organizau dezbateri În jurul formării intelectualității proletare, a problemei originii sociale și a conștiinței de clasă, a deciziilor ce trebuie luate pentru educarea maselor, a muncitorilor Îndeosebi, pentru a forma conducătorii noii societăți. Principalii inițiatori și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și izolarea În turnul de fildeș), proletcultismul nu este În măsură să propună o estetică alternativă decât valorificarea conținutului În detrimentul formei (Mele, 1989, pp. 54-55). Cele două tabere se acuzau reciproc de elitism sau de intelectualism. Proiectul de autonomie pentru intelectualitatea muncitoreasca independența, mergea până la stabilirea unei hegemonii culturale generale, prin importanța acordată artei sau teatrului ca mijloace de democratizare proletara a cunoașterii În cadrul unei viziuni comune asupra lumii. Postulatul culturii proletare, ca și principiul unei autonomii culturale analoge autonomiei politice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
execute dispozițiile. Enormul efort de „reciclare” - termenul obișnuit pentru pregătirea continuă - a cadrelor Încerca să evite această contradicție. La Începutul anilor ’70, partidele erau prizonierele unui dublu blocaj: imposibilitatea Înnoirii aparatului politic din pricina reprimării inițiativelor reformiste, În particular a unei intelectualități critice la adresa partidului, condamnată că eretica, pe de altă parte, declinul mobilității universitare, legat de „stagnarea” economică. Partidul s-a desprins astfel de sursele sale tradiționale de recrutare, intelectualii și muncitorii, primii Îndepărtați prin neîncredere, ceilalți rămânând blocați În zonele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Închis din cauza „nivelului nesatisfăcător În marxism-leninism”. Cercetarea monografica asupra inginerilor din RDG (1988) este cel mai bun exemplu al unei deplasări a centrului de interes În științele sociale, prin intermediul sociologiei În special, către noi grupuri sociale și profesionale est-germane, aparținând intelectualității (Intelligenz), În opoziție cu prioritatea absolută pe care o reprezentase anterior „clasa muncitoare” conform imperativului politic vizând modelarea structurii sociale pentru a obține un randament economic mai bun (cf. I. Lötsch, 1991, pp. 142-143). Dificultățile profesionale Întâmpinate de cei doi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
caz singular. Deși „secretele” de acest gen sunt cunoscute mai de toată lumea, În unele cazuri a fost nevoie de patruzeci de ani ca ele să fie puse În discuție publică și continuă să fie teme tabu pentru o parte a intelectualității românești. Or tocmai această orientare spre dreapta și spre extremă dreaptă, precum și stigmatul naționalismului au Împiedicat recunoașterea politică și intelectuală a reprezentanților acestui exil. Unul din pericolele cu care se confruntă cercetarea și restabilirea adevărului istoric este și restaurarea unui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
căilor de modernizare a țării și a culturii sale. Adversarii «protocronismului» sunt, explicit sau nu, adepți ai «sincronismului», o teorie a modernității românești elaborată În anii ’20 de Eugen Lovinescu, critic și istoric literar, una din figurile de marcă ale intelectualității liberale și moderniste dintre cele două războaie. «Sincronismul» presupune recuperarea decalajului și «sincronizarea» prin imitare cu civilizațiile occidentale, operațiune ce rezervă scriitorilor și culturii un rol determinant. «Protocroniștii», dimpotrivă, erau adepții unei «culturi critice» și ai unei politici protecționiste, justificând
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
face posibile reforme politice reale. Lenin a fost constant neîncrezător În reprezentanții proletcultismului, acuzîndu-i că propovăduiesc neparticiparea maselor muncitoare la programele de instruire și alfabetizare În care aceștia vedeau primejdia de difuzare a culturii burgheze. Dar, punînd În discuție anticomunismul intelectualității, Lenin folosea de fapt același tip de argumente că și adversarii săi, ceea ce indică acordul lor În fond, animați și unii și ceilalți de resentimente antiintelectualiste, ca și propria incapacitate de a se sustrage ambiguității. Aceasta va constitui una dintre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
regionale a unei categorii socioprofesionale - scriitorul român din Transilvania Între cele două războaie. Liviu Mâlita utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Roth, Ernst Toller și Kurt Tucholsky; cf. Vegesack (1986, p. 360). André Malraux, Louis Aragon, dintre francezi, Johannes M. Becher, Bertold Brecht, Joseph Roth, Ernst Toller, dintre germani, erau numele cele mai cunoscute. A fost prima Întîlnire internațională semnificativă a intelectualității germane după venirea lui Hitler la putere, urmată de altele (la Paris În 1937, Congresul pentru libertatea culturii, care a servit drept model organizației după război). „Ce optimism nemaipomenit la acest Congres! Poți fi satisfăcut de tot și de nimic
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
epigrame. Sub genericul Din Țara Soarelui, apar traduceri ale lui Al. T. Stamatiad din lirica japoneză. Reduse ca număr, textele de proză sunt datorate lui Eugen Mihailovici și lui Eugen Victor Popa, activ și cu eseuri: Romanul social românesc, Criza intelectualității românești, ca și Ion Potopin, preocupat de condiția geniului în Destinul marelui Însingurat, sau Cuza Marinescu, descriind lupta pentru expresivitate în Dificultățile și eroismul poetului. Semnalabil e și studiul doct al lui Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
NOASTRĂ, publicație apărută la București, bilunar, de la 15 martie 1905 la 22 aprilie 1907 și de la 1 iunie 1914 la 1 iunie 1916, sub direcția Constanței Hodoș. De orientare sămănătoristă, R.n. își propune să fie o „oglindă credincioasă a colaborării intelectualității femeiești la patrimoniul comun cultural național” (1/1905), să demonstreze și să susțină ideea emancipării femeii, a egalității în drepturi a femeilor cu bărbații. În articolul Ce voim, din același număr inaugural, Sofia Nădejde susține necesitatea adaptării formelor civilizației apusene
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
denumire anticipează proclamarea Independenței. Inițiator și director este D. Aug. Laurian, intelectual cu solide studii universitare și ziarist cu vederi noi, însuflețit de dorința de a da expresie, prin intermediul presei periodice, elanului patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în bună măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
susținute de „Dacia literară” și de „Propășirea”, strângând în jurul ei pe cei mai de seamă scriitori români ai vremii. Reluată în 1855, după ce în 1852 cenzura interzisese difuzarea primului număr, deja tipărit, R.l. contribuie, prin programul ei, expresie a năzuințelor intelectualității din Muntenia, Moldova și Transilvania, cât și prin lucrările publicate, la crearea unui curent de opinie favorabil Unirii. Periodicul devine astfel „câmpul de întâlnire frățească a tuturor talentelor din țările noastre”. Se tipăresc versuri de V. Alecsandri, C. Negri, C.
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
Cuza, Octavian Goga, Corneliu Codreanu și alții”, arătându-se că revista va fi „în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația de a deveni „un altar al doctrinei, dar cu acele garanții de intelectualitate care să evite și rătăcirile utopiei și exaltările urii”, „o tribună de românism, unde să se armonizeze tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune înfăptuiri serioase și durabile”. Deși e mai moderat decât acela al altor publicații
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
Vasile Alecsandri (1855), Liviu Rebreanu (1932-1934) și Cezar Petrescu (1939-1940), R.l. a fost fondată la sfârșitul anilor ’60, într-o perioadă de relativ dezgheț ideologic și cultural, când proletcultismul agresiv își diminuase acțiunea și regimul comunist încerca să obțină adeziunea intelectualității și scriitorimii. În articolul-program, intitulat O nouă „Românie literară”, se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de exclusivism și rigiditate, a spiritului mărginit, de intoleranță și rivalitate măruntă, a
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
primele scrieri sunt subminate de sloganurile comunismului sovietic - Oameni și destine și Neastâmpăr (ambele în 1961), Valul lui Traian (1968) -, o schimbare de perspectivă poate fi urmărită în Tăceri răscolite (1982). Romanul Labirintul (1990) reprezintă o retrospectivă amplă privind destinul intelectualității din România începând din anii ’30 până în anii postbelici. Ș. a adus o contribuție reală la ilustrarea literaturii pentru copii, ca în volumele Ploaie cu covrigi (1965), Echipa noastră (1966), Măsoară-mă, bunelule: eu am un kilometru (1968), De-a
SALARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289443_a_290772]
-
patetic, bonom, pitoresc sau grotesc” (Marian Popa). Ca și în povestiri, narațiunea se desfășoară lent, alternează adesea planurile, examinează în amănunțime viața și acțiunile personajelor, provenite din medii variate; interesul scriitorului se îndreaptă nu numai spre țărănime, ci și spre intelectualitatea bucovineană. Scriitorul nu este preocupat de finalizarea povestirii, de narațiunea propriu-zisă, ci de implicațiile umane pe care le provoacă analizarea unor evenimente care, aparent, nu au nici o însemnătate, dovedind de multe ori calități remarcabile de stilist tocmai prin modul cum
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
parte, Ștefan Aug. Doinaș atrage atenția că în evaluarea creației literare nu are ce căuta criteriul sincerității, după cum I. Negoițescu blamează „pășunismul”. La moartea lui E. Lovinescu, S. îl omagiază prin intermediul lui Victor Iancu. Există în această publicație de aleasă intelectualitate și numeroase texte consacrate literaturilor și scriitorilor străini. Astfel, Basil Munteanu e prezent cu studiul de sociologie literară Forme de sociabilitate în literatura franceză, Dragoș Protopopescu face, cu referiri la Chaucer, Shakespeare, Milton, Shelley, Keats, Byron, Wordsworth ș.a., un excurs
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
zilnic de aceasta. O sumedenie de personaje, alcătuind elita rurală, toate excelent creionate, se adaugă participanților direcți la „drama pământului”. În casa învățătorului Herdelea, romancierul aduce, cu multe elemente autobiografice, întreaga gamă a problemelor economice, culturale, cetățenești și politice proprii intelectualității transilvănene înainte de primul război mondial. Nicăieri lucrurile nu apar înfrumusețate, până și formele iredentismului sunt văzute lucid, critic, fără umbră de orbire patriotică. Dar și o înțelegere profund omenească însoțește descrierea abdicărilor de la principii, a cedărilor morale în fața condițiilor constrângătoare
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
rezoneurul cărții, figură de înțelept mucalit și sceptic, rostitor hazliu de adevăruri cumplite. Colaborator al Anei Pauker, dezavuat de intoleranta „tovarășa Ana” în urma unei discuții în care el a deconsiliat-o să promoveze o politică de izolare și oprimare a intelectualității, bătrânul comunist e mutat din spital, iarna, într-o cabană. Unul dintre bolnavi, Morăscu, tipul birocratului absolut, e un personaj la limita sinistrului: secretar al organizației de bază a bolnavilor, el decide ca medicamentele străine să se administreze într-o
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
românești contemporane drept „formă fără fond” și combaterea ei violentă în numele „adevărului”, care nu ar fi însemnat altceva decât reîntoarcerea la tradiție. Ca purtător al acesteia era considerat poporul, prin care se înțelegea exclusiv populația mediului rural. Burghezia, moșierii și intelectualitatea erau socotite „pături suprapuse”, desprinse de popor și acționând contrar intereselor lui. Prin articolele teoretice ale lui T. Maiorescu și A.D. Xenopol, prin criticile vehemente ale lui Maiorescu și prin filipicele lui Eminescu, J. a reușit să imprime culturii române
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]