2,162 matches
-
și pragmatic. Astfel, prin modelarea complexității se dezvoltă succesiv aparatul său conceptual și capacitatea reflexivă a actului cognitiv în cadrul cercetării științifice. O trăsătură fundamentală a analizei sistemice prin complexități organizate este de a modela realitatea în permanență, intențional, în mod inteligibil, activ, funcțional, transformant, finalizat sau finalizant (E. Morin). Definirea analizei sistemice prin instrumentalizarea metodologică a epistemologiei constructiviste oferă referințe prin care se deschide meditația obiectului de cunoscut de către subiectul care construiește această cunoaștere. Tocmai de aceea, problemele de securitate și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
drept caracteristică fundamentală principiul de inteligibilitate. Potrivit lui H.A. Simon (1976), acest principiu al acțiunii inteligente are capacitatea de a construi sisteme cognitive pe baza reprezentărilor simbolice ale cunoașterii umane; el exprimă capacitatea spiritului uman de a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor de disonanță-consonanță și de a oferi răspunsuri inteligente la problemele care trebuie rezolvate. Abandonând conformitatea de tip formal din logica deductivă formalizată (calitatea formei este "suficientă" pentru a stabili adevărul), specifică principiului rațiunii suficiente, principiul acțiunii inteligente pune
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
semantic și pragmatic. Pe acest fond, s-a dezvoltat succesiv aparatul conceptual al politicii europene de securitate și apărare comune și s-au analizat complexități europene organizate care au rolul de a modela realitatea internațională în permanență, intențional, în mod inteligibil, activ, funcțional, transformant, finalizat sau finalizant. În acord cu poziția Institutului de Studii Europene de la Bruxelles, profesoara Marianne Dony susține că, în esență, Tratatul de la Lisabona prezintă anumite imperfecțiuni, dar mai ales conține și foarte multe achiziții valoroase 88. Dintre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
externe ale Uniunii Europene țin cont de principiul de inteligibilitate, aferent epistemologiei constructiviste. Este vorba despre capacitatea de a construi sisteme cognitive pe baza reprezentărilor simbolice ale cunoașterii umane; el exprimă capacitatea spiritului uman de a elabora și transforma reprezentările inteligibile ale fenomenelor și de a oferi răspunsuri pertinente la problemele care trebuie rezolvate. Principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare diplomatică care să ducă la construirea de cunoștințe valabile în care negociatorul european este investit cu responsabilitatea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
filosofică pentru a înțelege pe deplin principiile societății deschise. Ca atare, au fost induși în eroare. Pentru a arăta acest lucru, este necesar să explic conceptul de societate deschisă. Am prezentat discuția filosofică din partea I într-o manieră cât mai inteligibilă; ea va întări argumentele din partea a II-a. De exemplu, voi arăta faptul că adevărul nu este atât de evident cum credeau fondatorii Statelor Unite atunci când au semnat Declarația de Independență. Am descoperit între timp că adevărul poate fi manipulat. Pentru
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de Jesse Shera și Margaret Egan (vezi Maria Cornelia Bârliba, Introducere în epistemologia informațională, Editura Științifică, București, 1990) definește epistemologia socială ca studiu al proceselor, „prin care societatea ca un întreg se preocupă să dobândească o perspectivă sau o relație inteligibilă față de mediul ambiant total-fizic, psihologic și intelectual”. Epistemologia socială, înțeleasă de către unii autori, cum ar fi M. Ciganik, ca un instrument pentru organizarea managementului și pentru controlul tezaurului cunoașterii umane, este o dovadă a deschiderii cercetărilor epistemologice către „zona socialului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Aristotel conceptul de acțiune cu recunoaștere, la finele căreia eroul devine conștient de propria-i identitate, Terence Cave pledează pentru eliberarea mimesis-ului de modelul pictural, propunând înlocuirea acestuia cu paradigma cinegetică: Construit în mod corespunzător, mythos-ul tragic mimează o ordine inteligibilă, iar anagnorisis devine în această împrejurare criteriul însuși al inteligibilității 114. După cum menționam, sugestia acestei apropieri dintre semnul recunoașterii în ficțiune și acea „modalitate de cunoaștere prin descifrarea urmelor, a indiciilor, a amprentelor”115, este împrumutată de la istoricul Carlo Ginzburg
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
limbajului uzual, dar excludea cu totul ideea de tranzitivitate din câmpul poeziei, acceptând-o doar ca pe o dimensiune a prozei. 2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentuluitc "2.2.2 Dubla intenție și „fantasma” referentului" Pentru a face inteligibilă concepția stilistică pe care se bazează demersul său din Arta prozatorilor români 217, Tudor Vianu așază înaintea paginilor propriu-zise de comentariu și analiză, studiul amintit, în care - după cum prea bine se cunoaște - selectează argumente și exemple atât din spațiul prozei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a construcțiilor pasive” (DiMaggio, 1988) și neglijării rolului egoismului În activitatea organizațională. În cele ce urmează vom considera că aportul social În constituirea intereselor constă În clasificarea socială a acestora. Sistematizarea (Mihăilescu, 2004:49 - 51) se referă la: (1) unitatea inteligibilă a unor evenimente (În cazul nostru, interese) (2) considerată legitimă de către o populație dată și (3) de natură să producă așteptări convergente În rândul populației respective. Totuși, clasificarea este un act de putere (are o componentă politică) și nu este
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care servesc interesele unei anumite categorii de actori. Câmpurile sunt astfel spații sociale ordonate atât structural, cât, mai ales, cognitiv. Structurarea, În concepția lui Giddens (1984) și Sewell (1992), presupune tocmai existența unor scheme culturale care ordonează relațiile făcându-le inteligibile și legitime În percepția actorilor implicați. 3.3. Logica câmpului organizațional Structurarea câmpului sub forma relațiilor stabile Între firme este nu doar o stare de fapt, dar și un model cultural asumat În mare parte de actorii câmpului: este instituită
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pe care o are un consumator de a cumpăra produsul la prețul de piață. Atunci când crește competiția prețul scade, mărind puterea de cumpărare și astfel renta consumatorului. Așa cum afirmă V. Mihăilescu, „clasificarea socială se referă În mod specific la „unități inteligibile”. Astfel, „În societate nu avem de-a face cu obiecte În sine cărora li s-ar atașa ulterior și exterior anumite moduri de Întrebuințare, ci cu unități de obiecte date În experiența noastră dimpreună cu modul lor de Întrebuințare acreditat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care conceptul central și primordial este cel de individ situat mai presus de alte determinații și scopuri, conceptul central al comunitarienilor este cel de identitatexe "„identitate", căci, pentru ca un sine să fie considerat uman, acestuia îi este necesară o identitate inteligibilă într-un context relațional. Pentru Alisdair McIntyrexe "„McIntyre,Alisdair" (1984), de exemplu, identitatea persoanei nu este detașată de scopurile ei, ci e constituită de acestea 30. Sinele există într-o anumită comunitate și tradiție (locală, etnică, tribală, religioasă), se naște
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
până la mine, ticălosul<footnote Ibidem, 25, p. 160. footnote>. În Cateheza 35, Sfântul Simeon vorbește despre lumina dumnezeiască ce se manifestă ca o căldură divină, altădată ca o rază, ce se transformă în fulger dumnezeiesc. Această lumină nu este nici inteligibilă, nici sensibilă, dar îl pătrunde pe om în întregime și-i luminează toate facultățile sale. Lumina îl îmbracă pe Sfânt și-l cuprinde de strălucire: se îmbracă cu tot trupul și în întregime în Lumină, Care este însuși Hristos Dumnezeu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
existenței, „grație căreia fiecare om, din solistul stăngaci de la început se transformă într-un «membru extaziat (emerveillé) al unei orchestre»”, dirijate de Dumnezeu, ieșirea în etern despre care se poate spune că este orchestra însăși în unitatea sa profundă și inteligibilă. G. Marcel consideră că problema existenței lui Dumnezeu nu se pune decăt în termeni mistici, în termenii experienței. Existența, consideră Marcel nu poate fi privită ca un demonstrandum, ca un punct de sosire, iar ideea demonstrării existenței lui Dumnezeu este
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
Plăcerile, arată Aristotel, sunt admise atăta timp căt sunt cenzurate de rațiune. Ecleziastul poate fi interpretat, cum am arătat, ca un exercițiu de întemeiere ontologică a lucrurilor. Planul fizic, existentele, capătă ființă doar dacă sunt puse în relație cu planul inteligibil al Logosului divin. Dacă sunt desprinse de planul metafizic, existentele se golesc de sens, se înscriu în clipă și devin inconsistente, absurde, deșarte. La asta să se fi referit Malraux cănd a aruncat peste lume avertismentul său atăt de uzitat
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
asistenței sociale și eficiența aplicativă, demonstrată prin cercetare 3. Așadar, teoria îl ajută să reducă cât mai mult posibil imprecizia, starea de nesiguranță și, prin aceasta, dependența în raport cu ceilalți factori sociali. Numai cu ajutorul teoriei faptele, fenomenele, diferitele situații sociale devin inteligibile, iar noi trăim sentimentul că știm unde ne aflăm și că lucrurile par mai puțin încurcate. 1.2. Etape ale dezvoltării teoriei Dezvoltarea teoriei asistenței sociale a cunoscut mai multe etape. * Primii pași în acest domeniu au fost întreprinși la
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
în primul capitol. Cel de-al doilea text se sprijină pe o anchetă efectuată în 1961 în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
semnificativ, singurul real și există alte spații, neconsacrate, prin urmare, lipsite de structură, de consistență: Într-un cuvânt amorfe” (). Eliade a demonstrat existența constantă a sacrului camuflat În profan, prezență percepută fantastic, inexplicabilă prin recursul la logica rațiunii, dar perfect inteligibilă În logica particulară a gândirii mitice, relevabilă prin semne și simboluri. Nemulțumit că În România s-a văzut În nuvela sa doar „atmosfera de crepuscul bucureștean a anilor dinaintea celui de al doilea război mondial” (), scriitorul nota În Jurnalul său
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
înțelepți decât generația noastră. Friedrich A. HAYEK Statul Aș vrea să se fi fondat un premiu, nu de cinci sute de franci, ci de un milion, cu coroane, cruci și panglici, în favoarea celui care ar da o bună, simplă și inteligibilă definiție a acestui cuvânt: statul. Ce imens serviciu ar face el societății! Statul! Ce este? Unde este? Ce face? Ce ar trebui sa facă? Tot ce știm despre el este că e un personaj misterios, și cu siguranță cel mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sinele și sinea, devenirea întru devenire și devenirea întru ființă, a fi "în" și a fi "întru", limitația ce limitează și limitația ce nu limitează, în sfârșit, contradicția unilaterală. Toate acestea le pot plimba peste întreaga realitate, făcînd-o pe aceasta inteligibilă la nivelul unei "științe" care este una a concretului și a vieții, nu una a abstractului, cum obținea Descartes cu "știința proporțiilor" sau Leibniz cu al său "limbaj universal", sau cum încearcă astăzi să obțină matematicile și logica. Important în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau, poate, chiar a celui de mîine." Sâmbătă, 22 noiembrie 1980 Au trecut trei zile și prefața la Scrisoarea despre "umanism" trenează. Tot scenariul Scrisorii se învîrte în jurul a trei termeni: Sein, Seiendes, Dasein. Sarcina oribilă de a-i face inteligibili pentru oricine. Noica îmi propune să explic ființa, Sein-ul, pornind de la dubla accepție pe care ea o are în istoria filozofiei, și pe care Heidegger o menționează, aceea de "esență" și "existență", arătând că Heidegger a preluat "esența", deci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că un lucru ca ăsta nu se putea face decât prin întîlnirea a două minți, din a căror dispută permanentă în jurul fiecărui cuvânt și fiecărui sens se năștea cu adevărat rezultatul final: un text înțeles și, tocmai de aceea, devenit inteligibil. Înaripat de propunere, cu atât mai mult cu cât la Freiburg făcuse cu von Herrmann un seminar pe finalul lui S.u.Z., Cătălin a tradus în câteva luni partea care mai rămăsese (ultimele 4 capitole din cele 12 ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
isprăvi. Vreau să spun că numai așa ele puteau începe să-mi vorbească, numai așa se puteau întoarce, pentru a le spori și înviora, asupra sensurilor descărnate ale operei care, la rândul ei, mi le lumina făcîndu-le în alt fel inteligibile. Am plecat, așadar, dis-de-dimineață, urnit într-acolo de bunăvoința unui personaj extrem de pitoresc, care a venit de la Koln să ne ia cu mașina, pe Cătălin și pe mine: doctorul Augustin Ostace. Nu știu cum a aflat că urma să vin în Germania
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ta opinie decât pe cea a altora. Prin urmare, reiau problema de la Început. Dat fiind că se presupune existența a două naturi, cea sentimentală, care receptează schimbările dintre viață și moarte când ici, când colo, și cealaltă, cea a substanței inteligibile, veșnic neschimbată și identică cu sine, este nefiresc, prietene, să susții că natura inteligibilă admite diviziuni și diferențieri și pe urmă să te superi pe cei care, departe de a recunoaște natura corporală și (C) Înzestrată cu funcții fundamentale de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
fiind că se presupune existența a două naturi, cea sentimentală, care receptează schimbările dintre viață și moarte când ici, când colo, și cealaltă, cea a substanței inteligibile, veșnic neschimbată și identică cu sine, este nefiresc, prietene, să susții că natura inteligibilă admite diviziuni și diferențieri și pe urmă să te superi pe cei care, departe de a recunoaște natura corporală și (C) Înzestrată cu funcții fundamentale de unitate și armonie, o Împart În mai multe secțiuni. Nu Încape Îndoială că pe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]