915 matches
-
once (în 1939) called "the perisyntax of sentences and compound sentences" (see Dragomirescu 1939: 41). This perisyntax deals with "the meaning lacking form [=expression]", and Dragomirescu observes that some German authors even use the term intenționale Bedeutung (cf. cugetare intenționala 'intențional thinking', în Hasdeu's terms) to refer to it. Mainly interested în stylistics, the Romanian specialist (after having presented the distinctions or terms of some German researchers, such aș Helmut Dempe and Emil Winkler) draws the following conclusions from Hasdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Emil Winkler) draws the following conclusions from Hasdeu's theory: "The analysis of all constructions superposed on the grammatical structure of an utterance (proposition or compound sentence) is meant to emphasize the stylistic source of verbal communication, identifying all those "intențional meanings" which characterize pure information, whenever there is a literary text. This reminds uș of the American "illocutionary poetics" which differentiates locutionary competence based on the purely locutionary structure of sentences/utterances from literary competence which implies the emphasis of
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
literary text. This reminds uș of the American "illocutionary poetics" which differentiates locutionary competence based on the purely locutionary structure of sentences/utterances from literary competence which implies the emphasis of some speech acts characterized aș structures of a purely "intențional" nature" (ibid.: 39). 6. Obviously, the meaning which lacks expression, which we have referred to șo far, might make uș (cf. Dragomirescu's ideas) wonder whether the respective meaning comprises the "meaning" în Coseriu's terms aș well, seen aș
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
informații este o pierdere. Ne putem referi la legea nr. 544/2002 și obligativitatea de a asigura disponibilitatea informațiilor de interes public pentru toți utilizatorii. Tradițional, disponibilitatea este tratată ca o problema de fiabilitate. În contextul actual, datorită accentuării factorului intențional, este util să fie tratată ca o problemă de securitate și inclusă în analiza de riscuri factorul intențional implică o inteligență care are cunostințe și capacități de intevenție pe care le folosește în scopul atingerii obiectivelor sale. 1.2.2
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
informațiilor de interes public pentru toți utilizatorii. Tradițional, disponibilitatea este tratată ca o problema de fiabilitate. În contextul actual, datorită accentuării factorului intențional, este util să fie tratată ca o problemă de securitate și inclusă în analiza de riscuri factorul intențional implică o inteligență care are cunostințe și capacități de intevenție pe care le folosește în scopul atingerii obiectivelor sale. 1.2.2.2. Confidențialitatea informațiilor Confidențialitatea este acel atribut de securitate prin care se blocheaza accesul utilizatorilor neautorizați/nelegitimi la
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
la vârste foarte mici, copilul nu are intenția de a reproduce imaginea unui obiect, ci trasează diverse linii; la un moment dat Însă, apare intenția de reproducere a acestei imagini prin observarea și imitarea desenului adulților din cărțile ilustrate; - desenul intențional: În această fază, desenul este mai dezvoltat, cu intenții „realiste―, dar Încă cu incapacitate de sinteză; - desenul realist intelectual: desenul copilului este dezvoltat semnificativ, În sensul că acum imaginea obiectului este reprodusă adecvat, Însă rămâne cu caracteristica transparenței. Ne referim
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
marele val al armoniei sonore, crescând din tonalitățile sumbre ale semnificantului"149. Din această perspectivă fenomenele mimologice nu mai apar ca "simple fapte de stil", ci "fapte de poezie care presupun "o acută conștiință a naturii lor semiotice", "un element intențional de ordin estetic și un cod literar precis"150. Ca urmare, autoarea observă că în textele cu un grad înalt de structurare formală "câtă formă reușim să recuperăm hermeneutic, atâta sens (poetic) vom face să existe"151. Pe lângă motivarea internă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 506. 159 Ștefan Borbely, op. cit., p. 142. 160 Matei Călinescu, op. cit., p. 123. 161 Numele lui Andronic, caracterizat ca epifanic (înțeles ca alăturare andros + nike) este pus în relație cu "meseria" sa de aviator și atrage atenția "în limbaj intențional, asupra originii aproape celeste a eroului, restabilind sincronizarea cu simbolul mitic al șarpelui și al ambivalenței zeu-demon, lumină-întuneric, profan-sacru" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 194.). 162 Ștefan Borbely, op. cit., p. 142. 163 Matei Călinescu, op. cit., p. 124. 164 Sorin Alexandrescu, op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
specificul situației și al ecologiei ca știință a complexității. Ideile lui Morin sunt o sinteză a principalelor discuții cu privire la constituirea conștiinței ecologiste și la apariția noii discipline a eticii mediului. Morin caracterizează conștiința ecologistă prin următoarele elemente componente de tip intențional, în sensul definirii intenționalității ca orientare către ceva8: • Conștiința că mediul înconjurător este un ecosistem, adică o totalitate vie auto-organizată spontan. • Conștiința dependenței independenței noastre, adică a relației fundamentale cu ecosistemul, ceea ce presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o protecție morală a intereselor, dar aceasta trebuie convertită într-un sistem de drepturi și obligații legale, inclusive la nivel internațional. Mai adaug și faptul că oamenii construiesc proiecte pentru viitor, ei se raportează la momente de timp ulterioare, acționează intențional și își fixează anumite scopuri, toate acestea fiind plasate în viitor, înțeles ca o mulțime de posibilități. Ca urmare, în termenii lui Delattre, ignorarea viitorului ar echivala cu un act suicidar, deoarece însăși prezentul ar fi conceput altfel. Fiecare generație
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obiectele naturale nu mai ține aici. Operele de artă sunt judecate în termenii intenționalității, pe când în cazul naturii nu este necesară o asemenea presupunere, cu excepția cazului în care introducem ipoteza unui Creator. Dar faptul că obiectele naturale nu sunt produse intențional, nu înseamnă că ele nu pot fi apreciate pentru frumusețea lor și că nu putem discuta despre valoarea estetică a obiectelor naturale, așa cum ar fi un peisaj. 260 Mary B. Williams, "Discounting versus maximum sustainable yield", în R. I. Sikora
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
face cu un fenomen prefigurativ originar, cu un protofenomen care se dezvăluie la rădăcina reprezentărilor imaginare, al expresiilor simbolice. De aceea, înțelegerea sa este reducție, punere în suspensie: imediată, ea e fără proiect ori expectanță a sensului, neanticipativă în sens intențional. Decurge de aici că acest dat originar nu este rodul unor presupoziții care fac posibilă asimilarea sensului, sens proiectat pe orizontul de așteptare al subiectului receptor. Datul acesta este nedeterminatul pur, transcendent oricărui subiect sau orizont de prezență. Darul său
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
3. Nu e totuși precomprehensiunea în înțelesul ei clasic de orizont proiectiv, de anticipare a desăvârșirii sau de așteptare a sensului (raport cu adevărul sensului vizat). Intuiția e "pre"-comprehensivă doar în virtutea absolutei sale gratuități, fără presupoziție, neanticipativă în sens intențional, fără proiect sau expectanță cu privire la ceea ce îi e dat să înțeleagă: datul originar al semnificabilului întrupat imaginal 4. Interpretarea însăși s-ar dovedi aproximativă, neînțelegătoare, dacă - prin recursul exclusiv la tehnicile de cercetare a operei poetice - ar restrânge tot mai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care reverberează - fluxionează - într-un punct echivalent aflat în sufletul cititorului? Să fie vorba de acel "punct de inserție" în spiritul artistului, de care vorbește Schleiermacher sau, înțeles în sens pouletian, ca origine definitorie ori trezire la sine a conștiinței intenționale? Mai degrabă - și mai mult - un punct originar ca centru înspre care opera (și nu autorul) tinde, "singurul unde se va putea împlini, în căutarea căruia ea se realizează și care, odată atins, o face imposibilă", căci "opera se nimicește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
miez" - spune ochiul; e însă doar un fel de a spune că vederii îi e dat să vadă altă imagine decât cea care se profilează pe ecranul lumii sensibile 71. Imaginea nu își schimbă natura, ci o arată în lipsa mărturiei intenționale a conștiinței, așa cum este ea deschisă din alt unghi de vedere, din perspectiva inaparentă a golului de ființă, "în acel unghi de unde se străvede" (s. n.)72. Din această perspectivă, nevăzutul e singurul cu adevărat vizibil, departele în care lucrurile se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
orizontul eclipsat în clipa în care totul se frânge, ajunge la un moment de răscruce, până și timpul pe care orice ochi îl știe și-l suferă. Ceea ce se deschide în vedere apare sub orizontul de vizibilitate, perspectivă fără orizont intențional prin care se trece. Pragul cel mai de jos - cel care te obligă să te apleci pentru a-l putea trece - este un nivel eshatologic, capăt și căpătâi, căci tot ce coboară se înalță într-un alt început, imaginea crește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peisaje pictate în dreapta". Stânga și dreapta nu sunt secțiunile schizoide ale unui topos imaginar, la fel cum nici văile înflorite și peisajele pictate nu sunt imagini decât în vederea care "greșește". A vedea imaginându-ți că vezi, în proiecția unui act intențional, înseamnă a-ți da un obiect al vizibilului circumscris în câmpul manifestării, deja-dat ca figură a realului imaginat. Putem însă imagina ceva pornind de la ceea ce se arată în poem? Mai ales atunci când ceea ce se arată e devierea, abaterea din vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
operaționaliza un obiectiv înseamnă „a identifica o sarcină educativă și a o explicita verbal în mod corespunzător „ Prin obiective operaționale profesorul indică ce trebuie să facă elevii în diferitele momente din lecție, ele pot fi definite drept enunțuri cu caracter intențional care descriu schimbările observabile la elevi ca urmare a participării acestora la o activitate de învățare. Formulând obiectivele operaționale, profesorul determină performanța la care trebuie să ajungă elevul, competențele pe care el trebuie să le probeze la finalul secvenței educaționale
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
manifestul" etc. Fie aceste semne de natură iconică, fie de natura cromatică, imaginea vizuală este o formă de discurs publicitar utilizat în funcție de aspirațiile grupului-țintă și de natura produsului. Semnificarea imaginii în publicitate nu este aleatorie, ci are întotdeauna un caracter intențional (R. Barthes, 1964). Raportul imagine - text lingvistic a suferit numeroase metamorfoze în evoluția speciei, din ultima perioadă. De la formele complexe/ numeroase care puneau monopol asupra mesajului, textul lingvistic a devenit un element subtil ce înnobilează imaginea. Destructurarea lingvistică merge, în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ar conferi substanță raportărilor companiilor și ar contribui astfel la: * îmbunătățirea capacitatății de analiză, comparație și decizie a consumatorilor, angajaților, partenerilor de afaceri, investitorilor etc; * îmbunătățirea surselor și pertinența dialogului între factorii interni și externi organizației; * diminuarea arbitrarului și confuziei intenționale sau nu în procesul de dezvăluire a datelor relevante. În mod concret, elementele-cheie ale unui raport de cetățenie corporativă urmăresc o structură generală de tipul: (a) descrierea performanțelor organizației; (b) precizarea indicatorilor evaluărilor prezentate; (c) trasarea evoluției viitoare a cetățeniei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cea de educație în optica acestui pedagog, prezintă o serie de principii specifice de ghidare, pe baza cărora autorul elaborează o teorie personală, ,,teoria gradient dinamică a învățării”: ,, Dispoziția de a învăța, creată de un motiv sau imbold, se proiectează intențional în orice scop și devine gradientul sau centrul de dominanță, în jurul căruia se organizează procesele mentale după norme dinamice.” Într-o altă apariție editorială, de data aceasta de pedagogie, Todoran își nuanțează termenii cu care operase în lucrările anterioare. Acum
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
denumirea de „scleroză în plăci“ a fost VULPIAN în 1866. Meritul cel mai mare în descrierea bolii ca și o mielită cu caracter ondulant a fost CHARCHOT în 1862. El descrie simptomele de bază a bolii ca: semne cerebeloase (tremor intențional, voce sacadată), semne vestibulare (nistagmus) și semne piramidale (reflexe cutanat plantare în extensie). O serie de elevi ai lui CHARCOT au continuat lucrările și cercetările în domeniul SM: BOURNEVILLE (1869), GERARD și LEO (1868). UTHOFF a studiat primul tulburările optice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de boală, nici după opt săptămâni de inoculări. Cele mai frecvente simptome întâlnite au fost: deficitele motorii, constând în tetraplegie, hemiplegie, paraplegie, și diplegie. Au urmat, în ordinea frecvenței, tulburările de coordonare și de echilibru, însoțite de tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de vedere (chiar cecitate), mioclonii localizate sau generalizate, convulsii tonico-clonice, contracturi în extensie a membrelor, uneori hipotonie generalizată și tulburări 64 vegetative, dintre care cel
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
numai în absența unui deficit motor parțial al membrului studiat. El poate fi mascat de atingere bilaterală piramidală severă asociată. În cursul evoluției bolii, sindromul cerebelos static sau cinetic poate fi acompaniat de o dizartrie cerebeloasă și de un tremor intențional care dă un grav handicap funcțional. 5. Tulburări legate de nervii cranieni. În afară de nervul optic, foarte frecvent atins în SM și alți nervi cranieni pot fi prinși de leziunile caracteristice a SM. Leziunea nu este pe traiectul periferic al nervului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un handicap crescând cu majorarea semnelor, fără stabilizare de cel puțin 6 luni. CHARCOT, în 1896 a fost primul care a propus 4 criterii clinice pentru diagnosticul SM. Această tetradă este reprezentată de: mers cerebelo-spastic, nistagmus, vorbire sacadată și tremor intențional. De-alungul anilor clinicienii au sintetizat simptomele SM în trei mari sindroame: piramidal, cerebelos și vestibular, dar prezența acestor trei sindroame nu înseamnă diagnostic sigur de SM. Sindroamele respective se găsesc concomitent și în alte afecțiuni neurologice. După consultații multiple la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]