913 matches
-
la valori de 620mg/dl. În cursul intervențiilor chirurgicale, sepsis, acidoză, post prelungit, icterul se accentuează, Bl atingând valori de 40 mg/dl asociată cu icter nuclear. Episoadele prelungite și repetate de icter nuclear duc la modificări neurologice ireversibile (tremor intențional, modificări EEG, deficit intelectual etc.). Ca și în tipul I, nu există stigmate sugestive, culoarea scaunului și urinei fiind normale, probele hepatice fiind normale, cu excepția Bl, nu există hepato-splenomegalie, iar PBH evidențiază doar trombi biliari și hipertrofia reticulului endoplasmatic și
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații proprii locutorului, intenționale. Acest fapt ne impune contextualizarea sau analiza contextuală a intervențiilor discursive, pentru a determina sensul și referința intenționate de locutor, depășind astfel „intenția lectorului” și „intenția operei”. Astfel, funcție de context, rostind cuvintele „se strică vremea”, locutorul poate intenționa să aprecieze
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o versiune mai interpretivistă și una naturalistă, prima fiind subsumată unei sociologii istorice weberiene, iar cealaltă alegerii raționale. Însă aceasta nu este o distincție de la sine înțeleasă. Elementul înșelător este faptul că însăși alegerea rațională se referă la o acțiune intențională: ea se referă la gîndirea individuală. În confruntarea cu această referire la gîndire și intenții, au existat două soluții, ambele sfîrșind prin a include toate acțiunile raționale într-o singură categorie. Pe de o parte, Davide Sparti (1992) reunește atît
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la gîndire și intenții, au existat două soluții, ambele sfîrșind prin a include toate acțiunile raționale într-o singură categorie. Pe de o parte, Davide Sparti (1992) reunește atît alegerea rațională, cît și o teorie weberiană, mai hermeneutică, a acțiunii intenționale și dătătoare de înțelesuri sub aceeași etichetă interpretivistă. Atunci cînd descrie regiunea individualist-na-turalistă, el se referă la acele abordări care deduc acțiunea din impulsuri psihologice. Analiza se bazează în întregime pe schema intrări-ieșiri (input-output), reducînd actorul la un simplu element
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe criterii falsifica-ționiste. Pe de altă parte, Mark Neufeld adună toate teoriile acțiunii raționale în tabăra naturalistă, deși distinge cu grijă între behavioralismul strict și cel orientat înspre sens, într-un mod care seamănă cu distincția lui Sparti între acțiunea intențională și cea determinată pur psihologic. În concluzie, teoriile interpretative sînt, strict vorbind, accesibile doar în categoria holistă sau intersubiectivă (Neufeld 1993: 41-9). Însă există argumente valabile și pentru distingerea diferitelor teorii ale alegerii raționale. Alegerea rațională presupune două asumpții principale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acestui lucru, ar fi bine să reamintim că nu cercetarea empirică ca atare a fost cea care a făcut diferența, ci ceea ce se înțelege prin aceasta. Perspectiva empirică ia lumea reală așa cum este și încearcă să creeze fie o legătură intențională, fie o construcție cauzală între categoriile explicației pe care o propune. După aceea, la rîndul ei, corelația poate fi testată în condițiile unei lumi externe, așa cum procedează falsificaționiștii pozitiviști, sau poate fi luată în seamă ca un anumit mod de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
clasică, didacticismul settecentesc (în maniera Monti), melancolia cimiterială (după Thomas Gary și Jukovski). Interesante sunt Baladele și Legendele în care, bizuindu-se pe tradiția populară, Asachi s-a străduit să înjghebe o mitologie literară română, într-o viziune mai grandioasă, intențional, decât aceea a lui Alexandri, și în termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahlăul, sub numele de Pion. Acolo se află simulacrul Dochiei. După bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și opinia publică, prin intermediul sondajelor de opinie"6, comunicarea politică se caracterizează prin interacțiunea discursivă a unor actori (politicieni, jurnaliști și opinie publică) cu statut și legitimitate distincte. O perspectivă integratoare evidențiază că actul comunicării politice este deopotrivă: a) relație intențională și spațiu de interacțiune; b) ritual, dar și ansamblu de reglementări juridice; c) dispozitiv tehnologic și simbolic care "pune în scenă" politicul, dar și practică democratică; d) mesaj politic, dar și cunoaștere politică (reprezentări, atitudini, opinii colective în legătură cu politica); e
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursive: finalitatea apofantică (științifică sau rațională, concretizată în raportul adevărat/fals), finalitatea pragmatică (practică, determinată de valorile eficacității practice) și finalitatea poetică 75. Toate cele trei finalități sunt percepute ca determinări ulterioare și nu constitutive limbajului ca expresie liberă și intențională a unor conținuturi ale conștiinței umane. Ele țin de intențiile și atitudinile exprimate de locutor, constituind tot atâtea indicii pentru orientarea construcției de sens într-una dintre cele trei direcții. Din această perspectivă, limbajul științific se caracterizează prin finalitate apofantică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de interpretare a unui enunț depind în mare parte de accesibilitatea informațiilor incluse în context. Implicaturile conversaționale spațiu al exprimării oblice Între 1957 și 1969, P. Grice trasează direcțiile unei teorii semantice și pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații intenționale, Grice împarte domeniul semnificației nenaturale, concepută ca o particularitate a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
spațiu al exprimării oblice Între 1957 și 1969, P. Grice trasează direcțiile unei teorii semantice și pragmatice complementare, având la bază ipoteza caracterului intențional al comunicării 139. Pornind de la premisa că a semnifica ceva pentru cineva presupune instaurarea unei relații intenționale, Grice împarte domeniul semnificației nenaturale, concepută ca o particularitate a conduitelor de limbaj verbal sau nonverbal, în două părți: planul semnificației induse prin intermediul unui indice direct (de exemplu, obținerea unui procent mic în alegeri echivalează cu un eșec); planul semnificației
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și Courtés care vedeau în seducție o categorie a manipulării, caz în care competența manipulatului se modelează după o structură a vrea/a face. Parret respinge ipoteza asemănărilor dintre seducție și manipulare pe baza următoarelor motive: a) seducția nu este intențională, ea nu vizează competența de acțiune a seducătorului, principiul intențional fiind străin atât subiectului seducător, cât și celui sedus. Seducția nu se conformează unei structuri a vrea/a face, ea nu urmărește performanțe sau convertiri, ci, așa cum interpretează Baudrillard Jurnalul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
caz în care competența manipulatului se modelează după o structură a vrea/a face. Parret respinge ipoteza asemănărilor dintre seducție și manipulare pe baza următoarelor motive: a) seducția nu este intențională, ea nu vizează competența de acțiune a seducătorului, principiul intențional fiind străin atât subiectului seducător, cât și celui sedus. Seducția nu se conformează unei structuri a vrea/a face, ea nu urmărește performanțe sau convertiri, ci, așa cum interpretează Baudrillard Jurnalul seducătorului, seducția vizează maximizarea propriilor calități seducătoare ale subiectului; b
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
formei bune și continuității. W. Kohler (1925) , pe baza experiențelor făcute pe maimuțe aduce pe prim plan noțiunea de învățare intuitivă. E. Tolman (1896-1959) , este reprezentantul principal al teoriilor cognitive ale învățării. Teoria lui Tolman a fost denumită inițial behaviorism intențional iar în final teoria așteptării sau a formării sintezelor cognitive. (M.Epuran 1975 citat de T. Ardelean , 1979). Învățarea este interpretată prin prisma unui comportament moral care se caracterizează prin aceea că este îndreptat spre un scop, deci este intențional
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
intențional iar în final teoria așteptării sau a formării sintezelor cognitive. (M.Epuran 1975 citat de T. Ardelean , 1979). Învățarea este interpretată prin prisma unui comportament moral care se caracterizează prin aceea că este îndreptat spre un scop, deci este intențional, și folosește mediul ambiant ca instrument pentru atingerea scopului, manifestă om preferință pentru activitățile scurte și ușoare (principiul celui mai mic efort) și este maleabil deci poate fi învățat. variabilele intermediare includ procese cognitive și de atingere a scopului, de unde
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de efectele literare căutate, de formalismul excesiv care a impus o ruptură iremediabilă între semnificant și semnificat, cu rezultatul că ceea ce la început se anunța drept un divorț scandalos, dar revoluționar, a intrat în sfera locului comun. Prin subversiunea creației „intenționale” de tip romantic și a conceptelor asociate de invenție și imaginație creatoare, se promovează în schimb o poezie „involuntară”, scrisă de un scripteur uzând de tehnica plagiatului, a dicteului automat și a hazardului obiectiv. Scriitorul-artist de talent și vocație, omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
sau sociale, și reprezintă conceptul central al socio- constructivismului. Wendt: În sens filosofic o identitate este orice face un lucru ceea ce este. Formulare este prea largă pentru a fi folositoare aici, așa că o voi trata ca o proprietate a actorilor intenționali care generează dispoziții motivaționale și comportamentale. Asta însemană că identitatea este la bază o calitate subiectivă sau dependentă de nivelul avut în vedere, înrădăcinată în auto-înțelegerea unui actor. Pe de altă parte, sensul acestor înțelegeri depinde deseori de faptul dacă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și Linley (2006) fac o trecere în revistă a modelelor teoretice care explică manifestarea rezilienței, a dezvoltării persoanei consecutiv confruntării cu evenimentul advers. Autorii identifică: 1. Dezvoltări teoretice timpurii Sunt identificate opt modele timpurii, grupate în două categorii teoretice: Modele intenționale ale schimbărilor evolutive, de creștere și dezvoltare a persoanei. Intenția de schimbare pozitivă este specifică intervențiilor terapeutice. Sunt modele care subliniază importanța procesului de reflecție al persoanei, care reușește să construiască astfel un sens nou din suferința cu care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unde își depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși, deși mulți g]sesc aceast] idee conving]toare, ea poate fi ușor comb]țuț]. Spre deosebire de somon sau de piesele mașin]riei, oamenii au câteodat] un comportament intențional. Aceast] intenționalitate prezent] în comportamentul persoanelor este suficient] pentru a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu toate acestea adev]rât c], dac] determinismul are valoare de adev]r, atunci intențiile noastre sunt determinate și, dac] așa stau lucrurile, nu ar rezulta c] purtarea noastr] se afl] dincolo de controlul nostru? Că agenți care acționeaz] în mod intențional, noi am fi diferiți de floarea-soarelui, moliile care zboar] în flac]ra lumân]rii, somonii care se întorc și așa mai departe, dar ne-ar lipsi totuși o capacitate fundamental] dac] nu ar depinde în final de noi felul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acesta include și utilizează întreaga tipologie a imaginilor, atât mentale, cât și materiale (fie ca suport, fie ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două ipostaze ale imaginii "corporale" (descrise încă din tradiția antică), reprezentarea sensibilă (perceptivă) și inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250 3.3.3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250 3.3.3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3.1. Introducere / 250 3.3.3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas) / 252 3.3.3.3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]