853 matches
-
reguli, dar nu celor contractuale; c) seducția poate fi global mărturisibilă, spre deosebire de manipulare, care nu poate fi în nici un caz comunicată. Mărturisirea seducției nu scade tensiunea acesteia, deoarece se bazează pe o dialectică a secretului și a vizibilului, în timp ce comunicarea intenționalității manipulatoare o anulează pe aceasta din urmă; d) seducția nu este performanțială, iar seducătorul nu este un nesincer, din moment ce seducția exercită un proces de desubiectivizare. Parret adoptă perspectiva baudrillardiană conform căreia seducția este în afara oricăror argumentări, dar sub incidența unei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
posibilitatea alcătuirii unei teorii seducătoare a limbajului care să depășească definitiv contrastele reglate, legăturile clasice de distincție și de echivalență, și astfel să instituie ca regulă a jocului duelul și reversibilitatea. În viziunea filosofului francez, este necesară atestarea unei alte intenționalități discursive, care să facă trecerea de la raporturile de subordonare logică și ierarhică, specifice discursului tradițional, la un lanț al suplementelor (ca în perspectiva derridariană) care să asigure "suprimarea ce menține" semnele și termenii. Logica clasică nu surprinde toate relațiile din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sisteme vii au evoluat până acolo încât au dezvoltat "conștiință", ceea ce nu înseamnă mai mult decât un mănunchi de celule localizat în interiorul creierului; conștiința ar fi deci un aspect fizic, material al existenței. Unele sisteme evoluate au dezvoltat de asemenea "intenționalitate", sau "capacitatea minții să reprezinte obiecte și stări ale lucrurilor din lumea exterioră, diferite de ea însăși" (Searle: 2000, 18-19). Mai departe, Searle distinge între epistemologie subiectivă și obiectivă și, respectiv, între ontologie subiectivă și obiectivă. Dacă îmi place o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
discursului occidental, oferindu-le însă un cu totul alt sens. Astfel, se poate spune că leninismul romantic a articulat un contradiscurs pentru a delegitima discursul occidental, utilizându-i termenii în sens leninist, în nici un caz "burghez", în ciuda și tocmai datorită intenționalității lor originale. Cu alte cuvinte, leninismul romantic nu s-a mulțumit să se resemneze cu avansul ideologic occidental, așa cum s-a întâmplat în cazul leninismului sistemic, ci a acționat împotriva lui cu toate mijloacele pe care le-a avut la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acest reputat colorist împreună cu un prieten imobilizat într-un scaun cu rotile. Discuția pornește de la ultimul tablou achiziționat de Răzvan, o natură moartă cu mere intitulată Porana, și se învârte în jurul chestiunii atât de problematice a semnificației reprezentării și a intenționalității actului artistic. Ceilalți doi tineri din BMW, Șerban (Marius Manole) și Claudiu (Gabriel Vodnar), au și ei preocupări similare. Pe parcursul drumului spre Brașov, Claudiu se chiar angajează în mai multe schimburi de idei pe tema artei cu Răzvan. Șerban, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dumnezeu. Regretatul Fazlu Rahman, renumit savant în gândirea islamic] la Universitatea din Chicago și gânditor musulman modern, susținea c], în faza să inițial], islamismul a demarat că o preocupare rațional] și moral] profund] de a reforma societatea, si c] aceast] intenționalitate moral] a fost conceput] în așa fel încât s] încurajeze un angajament fâț] de raționalizare și discurs rațional. Că și alte tradiții religioase, în special creștinismul și iudaismul, islamismul, indentificase cu precizie semnificația sursei autorit]ții morale pentru a r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de judec]tori musulmani abilități. Și juriștii sau experții legali pot îndeplini rolul de interpreți de Shari’a și au dreptul de a emite opinii legale avizate. Asemenea opinii pot fi solicitate de c]tre indivizii care doresc s] cunoasc] intenționalitatea moral] a unor acțiuni, dar aceste opinii ale majorit]ții școlilor de drept musulmane nu trebuie s] fie considerate obligatorii. Cele mai importante patru școli de drept Sunni sunt de p]rere c] fiecare dintre ele reflect] instanțe normative în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depune icrele sau decât o roat] zimțat] într-o mașin]rie. Totuși, deși mulți g]sesc aceast] idee conving]toare, ea poate fi ușor comb]țuț]. Spre deosebire de somon sau de piesele mașin]riei, oamenii au câteodat] un comportament intențional. Aceast] intenționalitate prezent] în comportamentul persoanelor este suficient] pentru a demonstra c] un asemenea comportament nu este pur si simplu un tropism asemenea „rotirii” unei flori a soarelui dup] soare. S] presupunem c] acesta ar fi un fapt stabilit. Nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe baza valorilor reziduale standardizate ajustate. 34 În sensul că dacă datele ar fi reprezentative și similare la nivel național. 35 Interpretările din această secțiune trebuie citite și înțelese sub rezerva studiului de caz, în sensul că eșantionul e de intenționalitate, iar persoanele investigate au fost selectate din mediul urban în majoritate. Datele de interviu au fost culese în anii 2002 și 2003, vârsta maximă fiind de 30 de ani și minimă de 23 de ani. 36 În absența datelor comparative
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
-ți inducă maladivă blazare, ci în această așezare de legendă civilizatoare. Chiar dacă una încă dramatică, după căderea Zidului. E ca și cum, la marele oraș al lumii ar trebui să privim cu ochii deformați ai încărunțitei condeiere. Aici, de fapt, în această intenționalitate negativă, trebuie găsită explicația: cum să-i atribui unui atare spațiu, oricum fascinant, vinetele tale angoase (probabil temporare)? Cu ce e de vină Berlinul că Nora Iuga, în trecere prin el, se află în pasă neagră. De reținut, oricum, acribia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu încredere și au făcut cu putință, în felul acesta, o colaborare care împlinește în curând un deceniu. Viorel CERNICA Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu o "soluție", problematică ea însăși, recunoscută a fi astfel și susținută, totuși, în mai mare măsură decât alte variante de soluții ale problemei. În tot cazul, când este vorba despre problema anunțată mai sus, anume natura "formelor" anticipative a intenționalităților cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii lucrurilor, "tezele" filosofice au îmbrățișat, pe rând, mai multe variante "generale" de răspuns. O asemenea variantă de răspuns va fi propusă și în lucrarea de față: "forma" anticipativă originară în cunoașterea lucrurilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterii lucrurilor, "tezele" filosofice au îmbrățișat, pe rând, mai multe variante "generale" de răspuns. O asemenea variantă de răspuns va fi propusă și în lucrarea de față: "forma" anticipativă originară în cunoașterea lucrurilor (și chiar în cunoașterea de sine), sau intenționalitatea constitutivă oricărei cunoștințe, este de natură judicativă; este, mai bine spus, însăși judecata în structura sa (formală): S P. Cum se face că originară nu este o "formă" mai simplă decât aceasta? Dar de ce trebuie să fie o "formă" și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
expresie a unei neîncetate lupte lăuntrice a unității fenomenale, adică, în ultimă instanță, ca veritabil hybris al conștiinței constituante. Toate aceste fapte, care vizează atât aspectul operațional al constituirii fenomenale, cât și aspectul obiectual al acesteia, sunt posibile numai datorită intenționalității; fiindcă aceasta are în structura sa complexă, operațional-obiectuală, atât condițiile de posibilitate ale "datului", cât și pe cele ale "nimicului". În cel mai simplu act de cunoaștere scenariul de mai sus se consumă în întregime. Cunoscând prin sensibilitate, spre exemplu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizonturile intenționale ale conștiinței; tehnic vorbind, avem de-a face cu "reziduul fenomeologic", cu o conștiință care nu poate fi cuprinsă prin epoche. Obiectul este "dat" în conștiință, prin intuiția sensibilă, prin intuiția categorială, prin cea eidetică. El capătă, datorită intenționalității conștiinței, ființare în fapt. Cubul perceput pe o față a sa este cubul întreg, susține, pe bună dreptate, Husserl. Dar trecerea de la "ceea ce se vede efectiv" (o parte a cubului) la cubul întreg presupune actul de negare a conștiinței înseși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Husserl. Dar trecerea de la "ceea ce se vede efectiv" (o parte a cubului) la cubul întreg presupune actul de negare a conștiinței înseși prin conștiință, fiindcă, pentru o clipă, obiectul ei, așa cum îi apare, dispare, ea însăși fiind "nimic", chiar dacă, potrivit intenționalității sale, ea posedă deja "obiectul". Tocmai de aceea ceea-ce-este-nimic în ceea-ce-se-vede-efectiv întregește cubul. Și trebuie admis ceea-ce-este-nimic față de ceea-ce-se-vede-efectiv, deși nu pare a avea vreun sens, tocmai din perspectiva cubului întreg. Desigur, Husserl, interesat de alte probleme ale constituirii decât
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fac posibile, la un loc și în același timp, unitatea senzațiilor și a adumbririlor (ele însele, cumva, senzații) în "forma" obiectului constituit corespunzător obiectului intențional. Heidegger este, de asemenea, de aceeași părere, atunci când susține că "fenomenologia este descripție analitică a intenționalității în apriori-ul ei."18 În perspectiva unei atitudini fenomenologice (nu al metodei cu același nume), nimicul (ca element al fenomenului) reprezintă temeiul datului, "ființa" lui, rezerva lui de a fi, transcendența lui imediată, orizontul vecinătății, care îl de-limitează
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să gândim identitatea ca "principiu prim", constatăm că ideea întemeierii directe a cunoașterii pe regula identității presupune cel puțin două condiții nerealizabile pentru posibilitățile noastre de cunoaștere, ce pot fi recunoscute în rezultatele acesteia, cunoștințele, dar și în "intențiile" (chiar "intenționalitățile") determinate ale cunoașterii. Una dintre ele conceptul cunoașterii integrale (cum spune Kant, al cunoștinței care, deși pornește de la condiționat, ajunge, cu ajutorul rațiunii, la necondiționat) este imposibilă, dacă luăm în seamă o perspectivă temporală (cronologică) rezonabilă, adică limitată; ea exprimă, de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrului, așa cum, pe baze non-judicative, totuși, "noetice", reușește, uneori, filosofia.40 Un exemplu potrivit pentru ideea ultimă, dovadă, totuși, de încercare de forțare a limitelor judicativului constitutiv, este "maxima" fenomenologică "La lucrurile însele", susținută de reconstrucția cunoașterii pe temeiul faptului intenționalității, al intuiției categoriale și eidetice și al originarității a priori-ului și care presupune în aceeași măsură "lucrul ca atare" și actul prin care acesta este preluat (și, cred, prelucrat), constituit, adică. Dar judecata, odată autonomizată, constituie ea însăși "obiecte
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru cunoaștere; trebuie să luăm seama și la obiectul ei. Neuitând că raționamentul, în genere, este posibil și trece în act datorită structurii judicative originare S P. În privința obiectului, putem spune de la bun început: gândirea are de-a face, în intenționalitatea sa, adică în mod obișnuit, cu "lucrurile" din orizontul experienței (ele însele problematice în privința statutului lor ontic, de simple ființări, și ontologic, de conținuturi formate (așezate în forme) prin preluarea lor de către o facultate, o capacitate, corespunzătoare, de către un "subiect
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
explicit problema constituirii, în acest caz, nu a simplei cunoștințe, ci a înseși structurii (existențiale a) Dasein-ului. Ordinea demersului se va pune la punct prin tematizarea problemelor semnificative față de aceste două "ramuri" tematice. 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală prin punerea în evidență, a unui temei De la bun început forma (metodologică a) scoaterii la iveală "pre-formează" (pre-deternimă, prejudecă) întrebarea despre temeiul tuturor lucrurilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi recunoscute în mod direct ca fiind fapte care țin de dictatura judicativului. Dacă țin, atunci simpla lor descriere nu mai are puterea de a le revela; este necesară, pentru acest scop, o reducție de tip fenomenologic, care să indice intenționalitatea Dasein-ului împlicată în propria sa constituire existențială. De aceea o descriere a "structurii factice" a acestuia nu mai este suficientă pentru a-l lăsa să se ivească în ceea-ce-este el însuși. 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși rămâne la un nivel de semnificație redus. Schimbarea poziției verbului și această schimbare este, cumva, necesară se produce atunci când enunțul este interpretat fenomenologic; fiindcă în acest caz se schimbă însuși statutul "obiectului" dezvăluit prin enunț (semnalat de subiect), în funcție de intenționalitatea Dasein-ului. Consecințele directe sunt legate de "adevăr", de felul în care acesta este raportat la enunț (de exemplu, dacă este doar al enunțului, dacă sancționează conformitatea obiectului unui act de constituire cu actul însuși, dacă, astfel, reprezintă un existențial al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în care acesta este raportat la enunț (de exemplu, dacă este doar al enunțului, dacă sancționează conformitatea obiectului unui act de constituire cu actul însuși, dacă, astfel, reprezintă un existențial al Dasein-ului etc.). Fiecare ființare vizată de enunț corespunde unei intenționalități a acestuia; de fapt, ea capătă, fără putință de tăgadă, un sens "obiectual". Desigur, intenționalitatea Dasein-ului se manifestă întâi în privința ustensilității ființării, apoi, corespunzător însuși nivelului puterii de semnificare a enunțului, în privința ființării ca ființare și a ființei sale. Prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]