9,535 matches
-
perpetuu dintre Cezar Zdrăfculescu și un inexistent Rînzei care îl însoțea peste tot, comentînd fiecare gest al bătrînului reîntors în România în anii '90. în primul capitol al cărții de acum, autorul dialoghează permanent cu un Sache, jurist în perioada interbelică și observator al grozăviilor tranziției de azi. Procedeul e atît de literar, iar pretextele reale atît de estompate, încît avem impresia că toate aceste tablete nu sînt decît exerciții stilistice ale unui romancier în vacanță. Nu vom întîlni decît foarte
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
Prima și ultima secțiune din volum au în comun acest fel de punere în dialog, de joc cu personaje inventate la puterea a doua. în prima parte dialogurile sînt oarecum filosofice, Sache fiind om cu carte și trăitor în mitizatul interbelic. Discuțiile seamănă bine cu acelea ale lui Diderot și amintesc disputele din Galeria cu viță sălbatică, pe care le depășesc în măsura în care s-au eliberat de presiunea politicului. în ultima parte, atmosfera e una de veselă Țiganiadă, de burlesc transcendentalizat ca
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
l-am surprins uneori pe prea-tînărul autor (e asistent și doctorand) carent la un capitol sau altul. De pildă, necunoașterea operei lui Mircea Florian, cu deosebire cartea lui postumă Recesivitatea ca structură a lumii, e prea evidentă, încît tabloul perioadei interbelice sau cel al anilor cincizeci-optzeci rămîne împuținat și chiar în bună măsură deformat. Pentru că, nu cred că exagerez, cartea aceasta a lui Mircea Florian este, de departe, cea mai importantă de cînd există filosofie în România. Și cînd, la lectură
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
2001, 51.000 lei. Aici și acum Dacă Maria Frunzetti, autoarea volumului de amintiri prezentat înainte, își asumă cu eleganță o sinceritate netrucată și încearcă să trăiască plenar viața, să-și reprezinte obiectiv (i.e. onest) experiențele trăite (educația de tip interbelic poartă ceva răspundere în acest sens, am putea spune fără a mitiza foarte mult) - Poză retușată este produsul unui tip de sensibilitate la real cu totul diferit; localizarea trăirii în fragmentar, singurul mod de a fi creditat cu vreo urmă
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
o necesară și nuanțată punere în context, pe care o și realizează în cîteva cazuri. Tot din prefață aflăm și povestea manuscrisului care a stat la baza volumului apărut acum. La sfîrșitul anilor î80, Crohmălniceanu reia o serie de autori interbelici în vederea revalorificării elementelor de iudaitate din operele respective. Așa apar articole separate despre Ilarie Voronca, Tristan Tzara sau Jacques Costin în Revista Cultului Mozaic, urmate de un studiu de sinteză, Evreii în mișcarea de avangardă românească, în aceeași publicație, la
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
latinesc - de la denotativul "ieșire" la "sfîrșit, moarte" și "succes, rezolvare fericită a unei situații dificile" - se țese rețeaua densă a amintirilor, orientînd posibilele interpretări: n-am putut să nu remarc faptul că totdeauna comunitatea germană, în special, și societatea românească interbelică, în general, se asociază cu exitus ca "dispariție, moarte", iar experiențele tînărului - rînd pe rînd/ alternativ cu "dispariție" (a dragostei, a prieteniei) cu "reușită" (în dragoste, în prietenie). Principala direcție de dezvoltare a textului este asociația liberă de idei și
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
fii central-european, despre o identitate pierdută odată cu inocența, despre umanitate și multiculturalitate. Dincolo de patetismul aparent al unor asemenea afirmații, e o trăsătură a literaturii poloneze contemporane preocuparea pentru trecut, pentru decriptarea mecanismelor de conviețuire multietnică și multireligioasă din glorioasa perioadă interbelică - acum, cînd Polonia e una din puținele țări fără minorități. Relațiile ambigue dintre polonezii catolici și numeroasa minoritate evreiască înainte și după 1938 și sentimentul de vină pentru Holocaust explică de altfel și impactul avut asupra opiniei publice de dezvăluirea
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
să-ți permiți ton echilibrat în chestiuni atît de grave. Ce păreau să omită mulți comentatori de atunci, era faptul că lucruri atît de simple vorbeau despre evenimente petrecute cu peste 50 de ani în urmă, făceau istorie, discutau perioada interbelică. Un astfel de bun-simț al distanței propune retrospectiv Iordan Chimet. Domnia sa recunoaște importanța istoriei orale dar, în același timp, propune identificarea corectă a istoricității faptelor. Jurnalul a venit pe un fundal nepotrivit. Acela al setei de "document", din anii '90
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Sebastian, dar care aduce o corecție extrem de necesară discursurilor inflamate de atunci. Este vorba despre Adrian Marino (Două Românii ideologice). O gîndire iluminist-raționalistă își are rădăcini puternice în România. Marino observă că după valurile de reeditări masive ale extremei drepte interbelice "se ajunge - explicit sau implicit - la concluzia total greșită că singura tradiție ideologică românească ar fi doar cea etnicistă, naționalistă, șovină, iraționalistă, anticriticistă, antijunimistă". Dan C. Mihăilescu se întreba dacă citește cineva acest jurnal pentru Sebastian însuși. El consideră implicită
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
-au invadat țara...ospitalitate... Traduc din franceză, în dezordine, cîteva dintre locurile comune care îmi sar în ochi la răsfoirea unei antologii intitulate La Roumanie vue par les français d'autrefois. O ediție elegantă, a cărei copertă reproduce o imagine interbelică din Micul Paris: Calea Victoriei. Antologia include aproape optzeci de texte în limba franceză, scrise de călători, politicieni, academicieni și scriitori francezi de altădată, cu grijă selectate și decupate, ca aceștia să-și exprime mai ales sentimentele de simpatie față de țara
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
eșec. Și, totuși, cartea mi se pare interesantă dintr-un anume punct de vedere: antologia aceasta pornește, fără a fi o reeditare, de la o mai veche selecție de texte pe aceeași temă, Les français et la Roumanie, apărută în Bucureștiul interbelic, în 1937. Autorii ei erau nu români, ci doi francezi, Paul Desfeuilles și Jaques Lassaigne, hotărîți să manipuleze discursul francez despre România în favoarea românilor. La Roumanie vue par les français d'autrefois - choix des textes et notes par Paula Romanescu
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
operează în cadrul evaluărilor romanului (la nivel tipologic, "prozatorii români ar avea înzestrare de povestitori, nu de romancieri", sau istoric și sociologic) sînt demontate într-un discurs atent mai ales la formule romanești și efecte ale acestora. Opinia răspîndită, în perioada interbelică, privind neadecvarea sau insuficiența romanului românesc este explicatăprin startul tîrziu: "romanul românesc s-a impus ș...ț abia în secolul XX. Or imaginea "clasică" a literaturii naționale se formase în secolul XIX". Prezentarea evoluției genului nu ocolește enumerările și nici
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
cuvinte, marginea rămîne, și în acest discurs despre un (fost) exponent al ei, în continuare margine. Se definește față de centrul realist și obsedant al deceniilor comuniste: "față de o parte a prozei românești, care încearcă să reia mijloacele romanului de analiză interbelic, față de tonul sentențios-moralizator, care marchează majoritatea "romanelor obsedantului deceniu", apare o proză care nu încearcă nici să dezvăluie nici să ascundă mari adevăruri istorice". " Rafinamentul stilistic", trăsătura cea mai evidentăși mai fermecătoare a scrisului lui, corespunde în analiza Ruxandrei Ivăncescu
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Z. Ornea Oscar Lemnaru ("Oscărel" pentru amici) a fost, în interbelic, un prozator cu producție puțină, eminent cunoscător într-ale filosofiei (fusese un neîntrecut cunoscător al lui Spinoza), cînd și cînd, semnînd prin reviste, mici contribuții în domeniu. Fiind un om cu o inteligență remarcabilă, un spirit viu, ascuțit și cu
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
am spune că Schroeder se comportă cam ciudat... însă comparația cea mai nimerită ar fi aceea cu Robert Brasillach ș9ț sau Drieu la Rochelle ș10ț în Franța: scriitori și critici care s-au alăturat cu totul dreptei radicale din perioada interbelică sau din timpul războiului. Drieu a avut bunul gust să se sinucidă în 1945, Brasillach a fost executat. Dacă ar fi trăit, sper că nici un politician francez nu i-ar fi invocat - în locul lui Camus, Gide sau Mauriac - drept exemplari
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
ci concepte retorice referitoare la perspectiva naratorului. Din astfel de confuzii nu s-a înțeles bine înainte de-al doilea război (și, uneori, nici după) felul în care s-a schimbat romanul nostru de la generația veche la acea nouă din interbelic. Preferința pentru persoana întîi la Camil Petrescu și la ceilalți nu vine în contradicție cu teza lovinesciană a obiectivării. Romanul nou este mai obiectiv decît cel vechi în sensul eliminării lirismului (a se vedea primele nuvele ale Hortensiei Papadat-Bengescu) și
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
originară" a dublei tentații Orient-Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de agresivitatea sau de toleranța cenzurii, de formele pe care le-a îmbrăcat intervenția directă a comenzii politice în dinamica și în metabolismul creației. Așadar
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
consecință, ca reper al dinamicii creației, fie ea la nivelul întregului fenomen, fie la nivel individual, intervalul 1934 - 1964, atunci această ,,dinamică" este una negativă, entropică, un simplu sinonim al alienării estetice și al disoluției morale. Artiști importanți din perioada interbelică, pe care instaurarea regimului comunist i-a surprins în plină activitate și în deplină forță creatoare, printre care mulți insurgenți din cel de-al doilea val avangardist, fie au tăcut și au căzut, într-un fel sau altul, în dizgrație
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
certe ale funcționării limbajului. Generația de artiști care se afirmă la începutul acestui interval evolueză într-un sens invers decît predecesorii săi și reconectează limbajul la nevoile firești de exprimare ale picturii; ea face acest lucru atît prin recuperarea valorilor interbelice, cît și prin deschiderea spre valorile europene, în măsura în care acest acces este posibil. Pionierii acestei desprinderi de realismul socialist, la început mai timid, apoi din ce în ce mai ferm, renunță la iconografia oficială, părăsesc imaginile de șantier, scenele de muncă din fabrici și din
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
obicei în jurul implicării/neimplicării intelectualilor în politică: "Deși într-un mod infinit mai puțin violent și iresponsabil, intelighenții afirmați în anii '60 au intrat în anii '90 în politică aproximativ în același fel în care au făcut-o în perioada interbelică generația lui Mircea Eliade, Constantin Noica și Emil Cioran. Nici pentru aceștia politicul nu reprezenta un domeniu aparte, cu o ontologie proprie, pe care trebuie să faci efortul de a o înțelege. ș...ț Din acest motiv, cred că este
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
Lucian Boia), kremlinologiei și științei politice americane a anilor '60-'70 (Dl Stelian Tănase), idealurilor civic-comunitariene (D-na Ana Blandiana), ideilor liberalismului clasic (Dl H.-R. Patapievici) - și lista rămîne, evident, deschisă." Cîtă iconoclastie înviorătoare se ascunde în spatele numirilor suav interbelice cu apelative de politețe nu e greu de văzut. Sînt de așteptat însă răspunsurile pe măsură. îndelung analizate în eseurile lui Caius Dobrescu mai sînt: rolul cultural al generației '60 și înțelesul reducționismului estetic, retragerea în cultură a intelectualilor marxiși
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
fel de examen obligatoriu la capitolul ,,eficienței muncii" și de mărturie publică la acela care privește ,,buna purtare"și înscrierea corectă în ,,codul echității și al eticii socialiste". Orice apel la Saloanele oficiale din Franța sau la celebrele noastre Saloane interbelice nu avea nici o relevanță pentru că, oricît de mult s-ar fi asemănat ele superficial, în esență, adică prin premise și prin consecințe, distanța era incomensurabilă. întrebarea care se pune acum, după cea dintîi ediție a acestui fenomen recuperat, este una
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
trebuie căutate în cu totul altă parte decît în spațiul tezelor politice și al propagandei rudimentare. Dacă ar fi să invocăm o anumită memorie a acestui Salon - și, pînă la un punct, chiar trebuie invocată -, ea este aceea a Saloanelor interbelice, a exemplarei capacități de organizare și de manifestare a tuturor artiștilor activi la un moment dat. însă dincolo de efortul recuperator și de un anumit romantism al continuității, rațiunea actualei variane a Salonului național trebuie căutată în altă parte, adică în
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
fapt care nu numai că sugerează o anumită inflexibilitate de concepție, dar și mutilează, prin omisiune, configurația de ansamblu a fenomenului, ignorînd o importantă componentă a realității noastre artistice. Dacă Salonul... ar fi fost conceput pe genuri, așa cum era cel interbelic, și secvențele sale s-ar manifesta în succesiune, atunci omisiunea ar putea fi justificată, dar cînd pictura, sculptura, artele decorative etc. sunt împreună în același moment și în același spațiu, întrebarea privind absența celorlalte genuri este una legitimă. întrebare la
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
vreme a fi un om de stînga reprezenta o șansă. în anii '70-'80, mai ales, a fi de stînga în comentariul ideologic devenise însă o neșansă. Alunecarea comunismului românesc spre naționalism confirma analizele lui Z. Ornea despre extrema dreaptă interbelică și făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui Z. Ornea care au fost întîmpinate de cenzură cu mai multă exigență, uneori panicată, au fost cele despre
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]