1,295 matches
-
ca și ale oricăror alte activități umane; ... g) valorificarea potențialului piscicol al apelor de suprafață. ... (3) Obiectivul general al strategiei în domeniul gospodăririi apelor îl constituie gospodărirea rațională a resurselor de apă și protecția acestora împotriva epuizării și poluării, în interdependenta cu principiile protecției mediului și asigurării unei dezvoltări durabile, astfel încât să se realizeze: ... a) diminuarea gradului de poluare a cursurilor de apă; ... b) satisfacerea cu prioritate a cerințelor de apă ale populației; ... c) exploatarea rațională a resurselor de apă, evitarea
ORDIN nr. 148 din 27 februarie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117870_a_119199]
-
activități. Există întotdeauna o marjă de apreciere asupra a ceea ce s-a convenit să fie descris: prea multe detalii îngreunează căutarea, dar acestea trebuie să fie suficiente pentru o bună ghidare a utilizatorului. În același timp, trebuie avute în vedere interdependentele: o precizare care completează în modul util un comentariu precedent poate induce în eroare în cazul unei lecturi în afara contextului. Interpretarea trebuie întotdeauna efectuată, luând în considerare ansamblul, pentru a găsi clasamentul cel mai bine adaptat. Notele explicative nu sunt
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
interesate și de dispozițiile care vor putea fi prevăzute prin fiecare acord de tutelă; c. de a încuraja respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limba sau religie, si de a dezvolta sentimentul de interdependenta a popoarelor lumii; d. de a asigura egalitatea de tratament în domeniile social, economic și comercial tuturor Membrilor Națiunilor Unite și cetățenilor lor, de a asigura, de asemenea, acestora din urmă egalitate de tratament în administrarea justiției, fără a se
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
hidrografice activitatea de gospodărire unitară, rațională și complexă a apelor și să asigure coordonarea și controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. ... (2) În scopul gospodăririi raționale a resurselor de apă și al protecției acestora împotriva epuizării și poluării, în interdependenta cu principiile protecției mediului și ale asigurării unei dezvoltări durabile, Legea apelor nr. 107/1996 introduce obligația utilizatorului de apă de a solicita și de a obține, în faza de proiectare, un aviz de gospodărire a apelor ce reglementează atât
ORDIN nr. 699 din 30 iulie 1999 pentru aprobarea Procedurii şi competentelor de emitere a avizelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125486_a_126815]
-
sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil. ... 84. În procesul de evaluare a îndeplinirii sau neîndeplinirii criteriilor de recunoaștere în situațiile financiare, trebuie acordată atenție considerațiilor legate de pragul de semnificație prezentate în paragrafele 29 și 30. Interdependenta între structuri există în cazul în care un element ce corespunde definiției și îndeplinește criteriile de recunoaștere pentru o anumită structura, de exemplu un activ, impun automat recunoașterea unei alte structuri, de exemplu, un venit sau o datorie. Probabilitatea realizării
ORDIN nr. 403 din 22 aprilie 1999 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele de Contabilitate Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125490_a_126819]
-
acțiunilor prevăzute în planul de avarie. ... F. Implementarea Se recomandă să se realizeze în următoarea ordine: hardware, software, rețele, schimburi de date interne și externe, transferul de date de la/la dispozitivele de control, sisteme microprogramate, urmărindu-se în mod deosebit interdependentele dintre acestea. Ordinea de implementare trebuie să țină seama de gradul de criticitate a sistemelor respective. G. Planificarea resurselor, calendarul acțiunilor Pentru evaluarea resurselor umane și financiare necesare vor fi avute în vedere, în principal, următoarele activități și surse de
HOTĂRÂRE nr. 610 din 29 iulie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de lucru, conţinutul raportarilor şi activităţile legate de "Anul 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125005_a_126334]
-
care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat de o regulă a jocului social respectată transindividual (ca în versiunea sa nord-americană), ci unul în care "celălalt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca subiecți studenți care nu se cunoșteau reciproc. în unele proceduri, acest lucru nu a fost precizat, cu toate că gradul de cunoaștere interpersonală juca un rol foarte important. Astfel, e de așteptat ca un membru al unui grup ce favorizează valori interdependente să se conformeze în mai mare măsură grupului dacă presiunea pentru supunere provine din propriul in-grup și nu de la niște parteneri de rol necunoscuți. Tendința a fost semnalată în Japonia, în studiul lui Frager (1970). în condiția subiecți studenți, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ambele orientări pot exista simultan în aceeași persoană (Singelis et al., 1999; Kashima et al., 2002), iar analiza factorială a sugerat conceptualizarea dimensiunilor individualism-colectivism ca factori independenți. 7.2. Relația individualism-colectivism și independență-interdependență 7.2.1. Planul psihologic: structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui, prima referindu se la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structuri independente interdependente Independența și interdependența reprezintă, după cum am amintit în capitolul referitor la formarea identității, două trăsături distincte ale sinelui, prima referindu se la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
preferințe, exprimînd sinele independent (Markus, Kitayama, 1998) și nevoia de autonomie (Kagitcibasi, 1994). Colectivismul, pe de altă parte, ilustrează o tendință de a se vedea pe sine ca parte a unei rețele de grupuri sociale sau o reflecție a sinelui interdependent (Markus, Kitayama, 1998), fiind o expresie a nevoii de relaționare (Kagitcibasi, 1994). Sînt considerate a fi arii culturale individualiste Statele Unite ale Americii, Canada, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Națiunile colectiviste sînt cele asiatice (China, Japonia, India), cele din America Latină și cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alții. în urma valorificării propriilor atribute și a confirmării acestora, stima de sine autoreferențială sporește. Mediul social prielnic pentru dezvoltarea unei structuri puternic independente este cultura individualistă, în care Eul independent urmărește exprimarea directă a sa, obiectivarea gîndurilor în comportament. Structurile interdependente cuprind însă în orizontul lor psihic într-o mai mare măsură pe "celălalt", se raportează mereu la alții, depind de relațiile bilaterale, evoluția sau involuția relației afectîndu-i. în acest caz, sursele stimei de sine sînt regăsite în bună măsură în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o mai mare măsură pe "celălalt", se raportează mereu la alții, depind de relațiile bilaterale, evoluția sau involuția relației afectîndu-i. în acest caz, sursele stimei de sine sînt regăsite în bună măsură în armonia relațională reciprocă. Persoanele cu o structură interdependentă accentuată trăiesc sentimentul împlinirii Sinelui prin ceilalți. Lor le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stimei de sine sînt regăsite în bună măsură în armonia relațională reciprocă. Persoanele cu o structură interdependentă accentuată trăiesc sentimentul împlinirii Sinelui prin ceilalți. Lor le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura colectivistă. Hui și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
armonia relațională reciprocă. Persoanele cu o structură interdependentă accentuată trăiesc sentimentul împlinirii Sinelui prin ceilalți. Lor le este caracteristică o anumită flexibilitate, natura indirectă a angajării în comunicarea interpersonală. în structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura colectivistă. Hui și Triandis (1986) descriu o structură personală tridimensională, și anume
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individului. Astfel, dacă domină manifestarea Eului personal, individul exprimă o tendință egocentrică, activînd o structură personală independentă. Cînd aspectele sociale și colective ale Eului se manifestă în prim-plan, atunci se poate vorbi de tendințe alocentrice, de o structură personală interdependentă. Pot exista situații în care, din diferite motive (experiența interculturală, părinți care provin din culturi diferite, partener de viață din altă cultură etc.), subiectul individual dezvoltă ambele tendințe. împletirea celor două structuri bine conturate poate genera uneori conflicte interpersonale, chiar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și cea spre libertate, e necesar a se găsi o cale de mijloc, de echilibru, pentru că, la nivel social, "prea mult individualism ucide individul, prea multă comunitate ucide societatea" (Ferreol, 2000, p. 96). O cultură colectivistă modelează o personalitate predominant interdependentă, dar este posibil ca, în cadrul aceleiași culturi, să întîlnim și indivizi independenți, deoarece structura de personalitate poartă atît amprenta culturii, cît și a experiențelor personale de viață. 7.3. Alte cercetări asupra valorilor sociale care urmează demersului lui G. Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mult mai pronunțată decît cea semnalată în cercetări similare pe eșantioane românești (Gavreliuc, 2009). în registrul patternurilor relaționale care examinează "autonomia personală", portretul grupal poate fi descris în următorii termeni: manipulativi (scoruri mari la Scala MACH IV), puternic automonitorizanți, preponderent interdependenți și precar autodeterminați (atît în registrul afectiv, cît și în cel cognitiv). Totodată, atunci cînd apar diferențe statistic semnificative între loturile de subiecți din cele două medii educaționale (preuniversitar și universitar), acestea evidențiază achiziționarea unui tipar atitudinal dezangajant, duplicitar și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personală. Individualismul este asociat cu relațiile de egalitate și rolurile flexibile, cu proprietatea privată. Pe de altă parte, colectivismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a se vedea și caracteriza ca parte a unui grup social, generînd self-ul interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cooperare; colectivismul vertical simțul datoriei (Gouveia, Clemente, Espinosa, 2003, p. 47). în primul subtip, self-ul se articulează independent și este similar cu al celorlalți, în al doilea se construiește independent, dar este diferit de al celorlalți, după cum se alcătuiește interdependent și similar cu al celorlalți în al treilea subtip și interdependent, dar diferit de al celorlalți în al patrulea subtip. Termenii individualism și colectivism sînt folosiți în analiza la nivel cultural, unde numărul de observații reprezintă numărul de culturi (Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în primul subtip, self-ul se articulează independent și este similar cu al celorlalți, în al doilea se construiește independent, dar este diferit de al celorlalți, după cum se alcătuiește interdependent și similar cu al celorlalți în al treilea subtip și interdependent, dar diferit de al celorlalți în al patrulea subtip. Termenii individualism și colectivism sînt folosiți în analiza la nivel cultural, unde numărul de observații reprezintă numărul de culturi (Hofstede, 1980/1981; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010). în aceste cercetări, individualismul este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 2002, p. 340). în pofida acestor rezultate, alte cercetări evidențiază scoruri ridicate la individualism, îndeosebi în mediul organizațional (Spector et al., 2001a). 8.4. Tipuri de colectivism și individualism Markus și Kitayama (1991) definesc cele patru tipuri de self: independent, interdependent; diferit și identic. Combinațiile dintre acestea dau cele patru tipuri de colectivism și individualism, astfel: individualismul orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cele patru tipuri de colectivism și individualism, astfel: individualismul orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel diferit; colectivismul orizontal, rezultat al combinației: self interdependent și identic; colectivismul vertical, rezultat al combinației: self interdependent și diferit. în culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
orizontal, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel identic; individualismul vertical, care rezultă din combinația dintre self-ul independent și cel diferit; colectivismul orizontal, rezultat al combinației: self interdependent și identic; colectivismul vertical, rezultat al combinației: self interdependent și diferit. în culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta" din datoria față de grup. Atît în culturile colectiviste, cît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]