846 matches
-
polarizărilor, identificarea modalității și eficacității de guvernare etică a afacerilor prilejuiește întâlniri naționale și internaționale. Se reiterează astfel faptul că acțiunile din domeniul afacerii au devenit cazuri, evenimente, cauze, tendințe pentru legislație, etică și societate. 7.1. De la obligație la interiorizarea modelului de responsibilitate corporativă Înainte de anii '50, societatea nu avea îndoieli legate de datoriile afacerii față de ea. Angajarea socială a afacerii avea un sens foarte lax și se desfășura pe două direcții: acoperirea nevoilor de bunuri ale oamenilor și datoria
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cetățeniei corporative de către acestea. Cetățenia corporativă se obține printr-o poziționare echilibrată a afacerii de către managementul acesteia, între interesele dinamice ale grupurilor afectate, sistemul economic și cel societal din comunitatea în care este localizată. Iar acest fapt este vizibil prin interiorizarea comportamentelor etice de către întreaga organizație, prin comportamentele fiecărui angajat, în fiecare zi de muncă. Termenul convențional folosit astăzi pentru operaționalizarea tuturor aspectelor legitimității economice și sociale pentru întreprinderea-afacere este cel de agent de dezvoltare socială durabilă. Este un deziderat dar
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pierderilor, strategiile de care dispune, rețeaua socială în care conviețuiește. Supraviețuitorul vine la consiliere pentru a găsi înțelegere pentru problemele și durerea sa, pentru a descoperi o altă perspectivă asupra pierderilor, pentru a obține împreună cu terapeutul o reașezare și o interiorizare corectă a celor întâmplate. Bibliografie: Asociația Americană de Psihiatrie, 1994, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a 4-a., Washington, DC. Buzducea, D., 1997, SIDA - confluențe psihosociale, Editura Știință și Tehnică, București. Buzducea, D., 2002, „Asistența socială a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Se lungi pe canapea, ațintindu-și privirea către focul din sobă. În adâncul sufletului era tare mâhnita, se mustra singură că a intrat în jocul acesta nebunesc propus de Emil. Figură ei exprimă în clipa aceea un fel de gânditoare interiorizare. În ea erau în acel moment două ființe opuse: una ar fi vrut să fie „eroina” Serviciilor Secrete, alta o condamnă pe cea dintâi pentru nesăbuința și credulitate și, contrar aparentelor, asta și văzuse probabil tatăl lui Emil în ea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cauză când anume poate demara un proces instructiv-educativ de tip euristic. Conform teoriei lui Piaget, actul învățării parcurge următoarele etape: depistarea operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; crearea unei situații care să permită construirea operațiilor - o problemă; efectuarea acțiunii; interiorizarea acțiunii și construirea operațiilor. O astfel de înțelegere a actului învățării contrazice sistemul tradițional de învățare, axat pe transmiterea și receptarea structurilor cognitive gata elaborate. Ea ne oferă avantajul de a oferi elevilor nu numai cunoștințe, ci și instrumentele de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vorbesc despre iubire, exceptând adolescenții și tinerii care aleargă, vrăjiți, după Manga sau filme pentru a se informa... Dincolo de acest văl se află o inimă care, ca orice inimă, iubește. Numai că niponii sunt orientali, ceea ce le dă profunzime și interiorizarea sentimentelor... Nu sunt expansivi precum latinii, să zicem. Adolescenții și tinerii sunt mai deschiși decât părinții și bunicii lor. Lucrul acesta depinde și de familia din care provin. Ei își fac prieteni printre fete, colege de clasă sau facultate, au
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
cât și pe cele subtile. Am adormit. Vă relatez toate aceste - aparent - nimicuri, deoarece doresc, de fapt, să vă spun că intrasem în starea de Sahasrara. Adică, iată cam ce înțeleg eu prin aceasta: deschidere subtilă completă, inimi la unison, interiorizare și abandon total, liniște în interior, detașare față de stimulii exteriori... Starea aceasta m-a însoțit pe întreaga perioadă. Permanent am simțit nevoia de a mă căuta, de a mă abandona naturii, de a asculta liniștea din interior și... corul păsăresc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pentru Shri Mataji, ca o recunoaștere a spiritualității ei supreme. Mantra - formulă de invocare a puterilor și ajutorului unei zeități; este recitată sau cântată. (Mantra este autoritatea care este aplicată prin cuvânt. SHRI MATAJI NIRMALA DEVI) Meditație - o stare de interiorizare obținută, de regulă, atunci când dorești să te izolezi vremelnic de lumea exterioară. (Este vorba doar despre o izolare subtilă, nu și fizică.) Meditația poate avea loc și în grup, atunci când se dorește amplificarea stării cumulând energiile tuturor. În meditație, energia
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
scrierea unei nuvele sau a unui roman, consecvența păstrării unuijurnal în mijloace regeneratoare, tonifiante, pentru salvarea de stagnare, de „vagotonie”. După modelul unei vechi și îndepărtate dispute, diferența dintre cei doi ar putea fi asemănată cu decalajul dintre opțiunea pentru interiorizarea morfologiei materiale a ritualului soteriologic și cea pentru ritualismul pur, devenit plin sau - mai ales - vidat de sens. Pentru că, paralizat de contradicția (reală?) dintre elanul spiritual și „probitatea științitifică” („...această opoziție între elanul spiritual și «probitatea științifică» de care cu toții
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc dezvăluie intensitatea emisiei melodice caracterizată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
caut eu aici?” „De ce mă îndrept spre cel mai cunoscut loc de pelerinaj din Europa?” Sunt deasupra norilor dar gândul meu este spre Pirinei. Am citit „Jurnalul unui mag” al lui Paolo Coelho, și m-a impresionat itinerarul lui de interiorizare, de purificare și regăsire a sinelui. Nu prea sunt convins de etapele „terapeutice” propuse de romancier, dar sunt convins că și el, ca și mine, ca și mulți alții, au căutat în lungimea, frumusețea dar și suferința acestui lung drum
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
zis mai interiorizate decât în viața cotidiana. Cu siguranță altfel de cum sunt mediatizate. Mi se par mai pregătite pentru un camino spiritual, comparativ cu bărbații, mai atletici, mai bronzați și parcă mai mult înclinați spre sport, turism decât spre reculegere, interiorizare. Poate să fie și o impresie subiectivă, dar eu așa le-am perceput. Ieri am întâlnit un bărbat care contrar tuturor făcea pelerinajul invers dinspre Santiago înapoi în Franța. Volubil și antrenat vorbea fără întrerupere. Mi-a cântat imnul pelerinajului
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
nimic, nici o fântână, așa că este bine să ai provizii la tine. De la un timp, parcă aș vrea să se termine. Este prea plictisitor acest platou, meseta, cum o numesc spaniolii, fără nimic variat. Devine însă o bună ocazie de reflecție, interiorizare, de regăsire a drumurilor plate, plictisitoare, grele din viața mea, în care nu mai vedeam capătul și lumina ce le doream; nu ajungeam la nici o destinație mulțumitoare. Nu aveam nimic altceva decât efort, suferință interioară, singurătate, iar aceasta este cel
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
punctele de vedere, iar în zona mea de interes intră nu anumite zone sau grupuri literare, ci anumiți autori și anumite cărți. Am fost crescut într-o cultură a vinovăției, motiv pentru care orice greșeală personală a generat o lungă interiorizare a vinovăției Sunt de acord că generațiile tinere, ca să se vadă, e bine să intre in literatură prin mici revoluții. Dacă revoluționarii mai au și talent, cu atât mai bine lor și țării nu mai zic...! Am auzit, între autorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și cea mai nemiloasă. Mă obligă să mint pe jumătate spunând că singurul meu dușman sunt eu. De ce în primul rând eu? Am fost crescut într-o cultură a vinovăției, motiv pentru care orice greșeală personală a generat o lungă interiorizare a vinovăției legate de ea. Dostoievski spune, în Amintiri din casa morților, cred, că singura rădăcină a conștiinței e suferința. Dacă e așa, înseamnă că port în mine acest rezultat. Prietenilor le datorez un anumit confort lăuntric, dar și unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
specifice la Alecsandri, prima, și pentru Eminescu, cea de a doua; se ocupă apoi, în propunerea inițială a Ioanei Em. Petrescu, de modelele cosmologice, cu paralelismul conceptual Platon Kant (tot în coloane paralele), ca și de reprezentările poetice imagini de interiorizare a cadrului etc.; construcții asociale ("structuri de texte reluate, anticipate ori redimensionate de la un text la altul sau chiar între texte de genuri diferite"), abordând chestiunea spațiului uranian, versus spațiul chtonian; pentru ca să încheie cu o sintetică perspectivă asupra limitelor receptării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Caracteristica esențială a gîndirii logice spune Piaget este de a fi operatorie, adică de a prelungi acțiunea interiorizînd-o (4, p. 86). Astfel, însușirea conceptului unei "clase" presupune o operație de "clasificare"; mai întîi există acțiunea de a clasifica, apoi, prin interiorizarea acesteia, se obține operația de clasificare, cu ajutorul căreia se dobîndesc conceptele unor clase particulare. Operațiile se caracterizează prin reversibilitate (ele putîndu-se desfășura în sensuri opuse) și prin coordonarea în structuri de ansamblu sau grupuri. Așa, de pildă, există "grupuri" de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
neputînd interioriza acțiunile, lipsindu-i deci operațiile, el nu se poate ridica la noțiunile de conservare a lungimilor, a volumului, a masei etc. (de exemplu, o linie dreaptă, după ce a fost frîntă, reprezintă pentru el un drum mai lung). Posibilitatea interiorizărilor apare pe la șapte sau opt ani. Operațiile au însă un caracter "concret" (copilul reflectează numai în legătură cu acțiunea în curs), iar progresul interiorizării se realizează în pași foarte mici, conferindu-i o redusă mobilitate. De la unsprezece, doisprezece ani gîndirea se desprinde
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
etc. (de exemplu, o linie dreaptă, după ce a fost frîntă, reprezintă pentru el un drum mai lung). Posibilitatea interiorizărilor apare pe la șapte sau opt ani. Operațiile au însă un caracter "concret" (copilul reflectează numai în legătură cu acțiunea în curs), iar progresul interiorizării se realizează în pași foarte mici, conferindu-i o redusă mobilitate. De la unsprezece, doisprezece ani gîndirea se desprinde de obiecte; relațiile, clasificările se distanțează de legăturile lor concrete sau intuitive. Gîndirea dobîndește posibilități multiple de combinare a ideilor, propozițiilor, ipotezelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
323). Călăuzită de teoria marelui psiholog, activitatea elevului, mai ales a aceluia între 7-8 și 11-12 ani, dobîndește un anumit sens: în procesul rezolvării problemelor, va efectua acțiunea corespunzătoare unui anumit gen de operații și va parcurge apoi etapele de interiorizare prin reprezentarea operațiilor cu și fără sprijin intuitiv (7). Potrivit teoriei lui Piaget, actul învățării presupune: a) depistarea operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; b) crearea unei situații care să permită construirea operațiilor (o problemă); c) efectuarea acțiunii; d
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prin reprezentarea operațiilor cu și fără sprijin intuitiv (7). Potrivit teoriei lui Piaget, actul învățării presupune: a) depistarea operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; b) crearea unei situații care să permită construirea operațiilor (o problemă); c) efectuarea acțiunii; d) interiorizarea acțiunilor și construirea operațiilor. O astfel de înțelegere a actului învățării contrazice sistemul tradițional de instruire, axat pe transmiterea și receptarea structurilor cognitive. H. Aebli, unul din cei care au aplicat în procesul instruirii din învățămîntul primar teoria piagetiană, a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Galperin se întemeiază pe cercetările lui L. S. Vîgotski și A. N. Leontiev; încă din 1952 el a formulat ipoteza după care ,,activitatea mintală reprezintă forma transformată a activității externe, practice" (9, p. 127). Este vorba de o teorie a interiorizării, care consideră că structurile operaționale ale gîndirii nu sînt altceva decît acțiuni practice cu obiectele, transpuse în planul ideal și desfășurate ca acțiuni mintale. Deși de acord cu J. Piaget în problema interiorizării, Galperin nu împărtășește ideea caracterului stadial al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
127). Este vorba de o teorie a interiorizării, care consideră că structurile operaționale ale gîndirii nu sînt altceva decît acțiuni practice cu obiectele, transpuse în planul ideal și desfășurate ca acțiuni mintale. Deși de acord cu J. Piaget în problema interiorizării, Galperin nu împărtășește ideea caracterului stadial al formării noțiunilor și "operațiilor". Întemeindu-se pe conceptul de orientare, P. I. Galperin apreciază că formarea acțiunilor mintale depinde de modul în care se realizează orientarea în acțiune a subiectului, adică de măsura
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
implicațiilor pe care le are asupra ei cultivarea ideii de datorie morală la preadolescenți. Se apreciază că relația dintre datorie și învățămînt (muncă) constituie un reper esențial în formarea morală a personalității preadolescenților, întrucît ea are semnificația unui proces de interiorizare a cerințelor necesității morale și ale umanismului actului educativ. Cercetările întreprinse îl conduc pe M. Călin la stabilirea unor momente care exprimă posibilitatea de asimilare a "datoriei morale": a) prezentarea și "înregistrarea" sensului datoriei ca valoare morală; b) "interiorizarea" sensului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de interiorizare a cerințelor necesității morale și ale umanismului actului educativ. Cercetările întreprinse îl conduc pe M. Călin la stabilirea unor momente care exprimă posibilitatea de asimilare a "datoriei morale": a) prezentarea și "înregistrarea" sensului datoriei ca valoare morală; b) "interiorizarea" sensului datoriei pe baza ,,receptării" și a "aprecierii" informației despre datorie; c) "răspunsul comportamental" ca expresie a exersării conduitei ca o datorie morală, susținută de ,,participarea" și "angajarea personală". Procesul cultivării datoritei morale vizează, așadar, cele trei planuri ale psihicului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]