6,119 matches
-
conținutului, avem o scriere eclectică prin punerea laolaltă a mai multor genuri literare: scrisori, dialoguri, povești alegorice, urmate de paragrafe de strictă analiză filosofică. Mai precis, avem o prefață cu rol de dedicație către Gualterius, personaj folosit de Andreas ca interlocutor fictiv, un necunoscător într-ale Venerei pentru care lectura tratatului avea să însemne o veritabilă inițiere, apoi avem o simandicoasă introducere de factură scolastică, unde anunțarea temei se face cu divizarea ei în probleme, semnificații și definiții, după care miezul
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
Dychauk; Gen: Dramă; Durata: 140 minute; Premiera în România: 25.10.2013; Produs de: Proline Film; Distribuit în România de: Transilvania Film. Într-unul dintre numeroasele episoade discuționale ale filmului, cu un firesc care devine regula suprarealismului sokoruvian, cei doi interlocutori, Faust (Johannes Zeiler) și Mefisto (Anton Adasinsky) urcă în caleașca oprită fără explicație în dreptul lor. Cei doi se instalează în fața unui bărbat învelit în blănuri care nu este câtuși de puțin mirat de insolita apariție a celor doi bărbați în
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
vină să-ți citesc ceva". Căci fiica preferată a Maestrului, un soi de sfetnic de taină al acestuia, era criticul său literar cel mai apropiat, căruia, totdeauna, îi împărtășea, în premieră, tot ce scria, sensibil la orice eventuale observații ale interlocutorului său. Dar "curtea" de la Copou și-a avut și "artiștii" săi. "Seniorul" s-a bucurat de muzicieni ce-i înseninau gândurile. Despina, fiica cea mare, îi cânta, cu elan, valsuri și mazurci de Chopin, iar Teodora, frumoasa Didica, cea cu
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
unor funcționari însărcinați cu atribuții referitoare la eliberarea lui A.S., în accepțiunea textului art. 291 CP, rezultă cu claritate din declarațiile martorilor și din procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale și telefonice (...). Maniera în care a fost abordată de către interlocutori problema legată de sprijinul pe care inculpatul B.M. a înțeles să îl acorde, nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susținea că le face, afirmațiile sale privitoare la pedepse și soluții procedurale fiind de natură a-l convinge
MOTIVAREA: De Ce a fost arestat Mircea Băsescu. "Dreptatea și libertatea, o MARFĂ, ce se poate cumpăra și vinde" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29139_a_30464]
-
lui Antonescu. O să vă frapeze cât de mult dădea din mâini, cum se agita, cum întorcea capul de la stânga la dreapta, cum se apleca în față și în spate. Se freca la nas, la ochi, își aranja permanent haina...Agitația interlocutorului îți induce și ție o stare de agitație, de nesiguranță, apare neîncrederea în discursul acestuia. Nu știi ce îți ascunde, de ce este atât de nesigur pe el, poate te minte, poate te păcălește, cam astea sunt senzațiile pe care, instinctiv
Analiză tranșantă a unui psiholog: Ce arată discursul lui Antonescu? ”Priviți imaginile fără sonor!” () [Corola-journal/Journalistic/32043_a_33368]
-
sine însuși în zona realității, acolo unde acționează aceste forțe: „O viață de om nu se câștigă decât pe terenul unde ai fost înfrânt odată“. Reperul esențial al spațiului interior, în care Chiril Merișor caută adevărul despre sine, îl constituie interlocutorul; personajul are nevoie de prezența fizică a Celuilalt în care găsește semnele propriei transformări: „El nu putea vorbi normal cu cineva căruia nu-i vedea fața“. Reflex al acestei necesități a interlocutorului, dar și semn al adâncirii în sine, este
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Chiril Merișor caută adevărul despre sine, îl constituie interlocutorul; personajul are nevoie de prezența fizică a Celuilalt în care găsește semnele propriei transformări: „El nu putea vorbi normal cu cineva căruia nu-i vedea fața“. Reflex al acestei necesități a interlocutorului, dar și semn al adâncirii în sine, este jurnalul, „un instrument simplu, al cărui sistem optic se străduia să refacă realitatea, imposibil de a fi altfel percepută“. „Ocheanul“ lui Chiril, întors înspre sine și realitate, reprezintă instrumentul necesar al unei
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
de rang înalt, 22 în total. Americanul Douglas Kelley i-a făcut Reichmarschall-lui vizite mai îndelungi decât celorlalți deținuți care îi fuseseră încredințați. Între cei doi s-a stabilit un raport excep- țional. Ca toți deținuții, Göring simțea nevoia unui interlocutor, după luni de zile în care nu schimbase un cuvânt cu nimeni. Pentru Kelley nu exista ocazie mai bună de a studia pe viu psihologia unui criminal. L-a vindecat pe fostul Reichmarschall de toxicomanie, i-a câș- tigat încrederea
Hermann Göring și psihiatrul () [Corola-journal/Journalistic/3023_a_4348]
-
anxietatea observațiilor: ieftinirea e simptomatică, totul, inclusiv energia, se ieftinește, adică și substanța vieții. Adams deplânge pierderea aristocrației, față de Franklin, care exalta virtutea umilinței, inclusiv a tonului socratic. Smerit, el se întreabă, se îndoiește, renunță la atotștiința tăioasă, empatizează cu interlocutorul. Dacă Franklin avea satisfacția de a fi un filosof și om de lume autoconstruit într-un mod agreabil și de aceea căutat de toți, pentru prezența sa plăcută, Henry Adams se ipostaziază muribund și în veșnic exil, dramatic preocupat să
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
politicoasă. Puneți mâna și citiți cum se ajunge președinte de CJ", i-a răspuns Bunea unei jurnaliste B1 Tv, care l-a întrebat dacă urmează să-și prezinte demisia. La finalul conferinței de presă, președintele PSD Brăila se plângea unor interlocutori că jurnaliștii sunt obraznici și că poate să-i dea "două picioare în gură" jurnalistei care l-a chestionat în legătură cu o eventuală demisie. "Niște obraznici, mă. Niște fâțe. Îi dau două picioare în gură. Băi, să-ți trimit demisia, mă
Șeful CJ Brăila, Bunea, ieșire grobiană: Îi dau două picioare în gură - VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32726_a_34051]
-
fața deopotrivă orientată către cei din partid și din afara lui. Am mult respect pentru membrii partidului care au construit atât de mult într-un timp atât de scurt. Campania de la Timișoara mi-a arătat dorința oamenilor de a avea un interlocutor politic apropiat lor. Exact asta doresc să facem din PMP: un partid care zi de zi să injecteze încredere în societatea românească. Aș dori ca PMP să fie un partid apropiat de fiecare comunitate, un promotor al energiilor din societatea
Candidat-surpriză la șefia PMP: luptă crâncenă la Congres by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29687_a_31012]
-
întinderea acestora în timp (2012 - 2014), modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor - prin folosirea/interpunerea altor persoane care primeau sumele de bani pretinse urmare a traficării influenței, modalitatea conspirată de a aborda discuțiile cu tematică infracțională (în toalete, prin dezbrăcarea interlocutorului pentru a nu avea asupra sa aparatură de înregistrare, dialog în șoaptă însoțit de gestică), precum și încercările de a șterge urmele infracțiunilor prin redactarea unor contracte false care să creeze o altă aparență decât realitatea primirii unor sume de bani
Parlamentul scapă un alt senator de arest preventiv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29790_a_31115]
-
Laurei Codruța Kovesi. Interceptările vor fi analizate de judecătorii europeni din perspectiva încălcării dreptului la liberă exprimare și a altor cinci reglementări naționale. „Subiectul conversațiilor - eventuale alianțe politice ale partidelor aflate la guvernare sau în opoziție, cu scopul câștigării alegerilor, interlocutorii intrând în posesia informațiilor datorită acreditării lor pe lângă birourile de presă ale partidelor politice ori din surse jurnalistice care nu trebuiau divulgate în cadrul unui dosar penal al cărui obiect nu avea nicio legătură cu aceste discuții. Prin modalitatea de interceptare
Vîntu a trimis la CEDO interceptările publicate în campania electorală din 2009 by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/30013_a_31338]
-
regretatul poet a publicat un grupaj în 2008. O carte de citit se anunță volumul Ce a fost. Cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache (Polirom), o autobiografie a profesorului Paul Cornea „provocată” de întrebările adresate de interlocutorul său. Despre aceasta, Livius Ciocârlie scrie: „Dincolo de o admirabilă evocare a părinților, răspunsurile trimise pe îndelete de Paul Cornea lui Daniel Cristea-Enache cuprind o analiză a vieții proprii și o meditație asupra ei. Preocupat cu precădere de motivele care l-
Black Friday și cărți noi la Gaudeamus by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3002_a_4327]
-
pildă - o digresiune istorică (se poartă mult digresiunile istorice) despre fuga lui Dimitrie Cantemir în... Uniunea Sovietică; sau evocarea unei catastrofe din Valea Jiului, "la care a participat și dl deputat Ion I. Brătianu"; sau admonestarea în acești termeni a unui interlocutor cam agresiv: "Intervențiile pe ton ridicat vă rog să le faceți în scris!" Și așa mai departe, și așa mai departe... Nu va fi vorba despre astfel de lucruri, ci despre acele momente în care prezența lui Caragiale în forul
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
La "poșta redacției", inimosul redactor, nerăbdător să descopere alte și alte "mlădițe", întreținea, concomitent, repetate reprize de dialog cu Costache Olăreanu. Pentru o susținută comunicare și o mai eficientă cunoaștere reciprocă, Sașa Pană găsea timp oricând să-și invite ocazionalul interlocutor acasă, în spațiul său de lucru. Mai corect ar fi să-i spunem "laborator". Numai rafturi ticsite cu cărți, de jur împrejur. La baza lor, îngrijit aliniate (ca la "oștire"), masive volume ale colecțiilor de ziare și reviste. Ordinea absolută
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
pentru mulți, ai rușinii - sunt o pierdere a noastră. Însemnai în Jurnal, pe atunci: Nu am măcar o fărâmă din respectul de care se bucură un om matur." Adăugând: "Dinu Pillat îmi spune că nu are importanță." Nu exista un interlocutor mai potrivit să pună punctul pe i. Ca și tine, ca și Mihai Villara, Dinu Pillat a fost una din marile voci reduse la tăcere - întru risipirea unei obști. Pierderea nu a fost numai a acesteia: cu asemenea lipsuri ale
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
îndeplinit anumite roluri într-o anume succesiune. Numai într-o contrafacere a biografiei, așa cum s-a întâmplat în cazul unor lideri politici, s-au inventat date, locuri și succesiuni de evenimente. Povestea vieții nu este o operă de ficțiune, atunci când interlocutorii respectă regulile și când nu este în joc altă intenție decât aceea de a mijloci înțelegerea unui fapt social. Metodă biografica nici nu intenționează să introducă o legitate și nici să descopere o lege a evoluției subiectului, pentru ca, așa cum spunea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la surse conexe. Evocarea altor surse istoriografice - mai ales a unor informații inedite provenite din arhive - este continuă. Astfel, metoda interviului nestructurat se îmbină cu metoda biografica și cu aceea a studiului documentelor de arhivă, rezultatul fiind o biografie a interlocutorului și totodată o frescă a epocii de referință. [...] Reunite, metoda interviului nestructurat, metoda biografica și a analizei documentelor conduc adesea la studii de caz. Iar acestea ajuta, la rându-le, la definirea și descrierea unor patternuri specifice - prin biografii paralele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
obținem este posibilă înțelegerea. Dialogul spectatorilor angajați În lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția, am realizat un interviu cu generalul Mircea Mureșan, cel care a comandat unitatea ce a ieșit după 22 decembrie 1989 cu tancurile în Piață Palatului. Pe interlocutorul meu îl știu de la începutul anului 1988, el fiind atunci comandant al Microgarnizoanei în care eu eram militar în termen. Fiecare dintre noi a participat la evenimentele din 1989 în calitatea pe care o avea atunci. După cum am anunțat și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
eram militar în termen. Fiecare dintre noi a participat la evenimentele din 1989 în calitatea pe care o avea atunci. După cum am anunțat și în introducere, "am conceput lucrarea că pe un interviu, documentându-mă pentru a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu insumi să-mi aduc aminte anumite evenimente. Dar, cartea este mai mult decât un interviu după schemă clasică, în care cineva întreabă și altcineva răspunde, pentru că și cel ce care intervievează a luat parte
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
desfășurate în Revoluția din decembrie 198928. Pornind de la cronologia din Raport și de la datele selectate din lucrările studiate, mi-am conceput strategia, formulând în jur de 120 de intrebari pe care s-a configurat dialogul. Nu i-am pus în fața interlocutorului întrebările, ci doar i-am formulat la începutul discuției intenția demersului meu, pe care am precizat-o și în introducere: "de a face posibilă contextualizarea necesară înțelegerii acțiunilor de atunci ale Armatei. Pentru a înțelege gesturile militarilor din acele zile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din acele zile este necesara în primul rând perceperea cât mai fidelă a realităților din unitățile militare din România comunistă"29. Este acest dialog o poveste a vieții? Da, pentru ca in întrebări și răspunsuri sunt momente ale biografiei celor doi interlocutori. Însă personajul principal este unul colectiv: Microgarnizoana din Pantelimon. Urmărind segmentul de spațiu și timp în care biografiile celor doi interlocutori se întâlnesc, cititorilor li se mai oferă însă o posibilitate de a înțelege anumite gesturi ale Armatei. Ceea ce s-
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Este acest dialog o poveste a vieții? Da, pentru ca in întrebări și răspunsuri sunt momente ale biografiei celor doi interlocutori. Însă personajul principal este unul colectiv: Microgarnizoana din Pantelimon. Urmărind segmentul de spațiu și timp în care biografiile celor doi interlocutori se întâlnesc, cititorilor li se mai oferă însă o posibilitate de a înțelege anumite gesturi ale Armatei. Ceea ce s-a intamplat in microistoriile celor doi militari poate fi o cheie de lectură a ceea ce s-a intamplat in macroistoria Armatei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
faptele. Dar, cu toate ca metodă interviului calitativ nu urmărește neapărat corespondanța celor relatate cu faptele, în anumite momente ale discuției am ieșit din cadrele interviului nestructurat și am aplicat un inerviu semistructurat. Am urmărit nu doar modul în care a perceput interlocutorul meu evenimentele, ci și verificarea sau validarea unor informații pe care le aveam cu privire la implicarea unor militari în evenimente - dacă s-a tras, cine a tras, dacă au fost eroi sau nu, dacă au fost erori sau nu. Cel mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]