1,925 matches
-
În dosarul spargerii de la banca Hostier, trase afară un teanc de foi prinse Împreună cu agrafe și le puse În fața lui Lucas. - E raportul pe care Franck mi l-a trimis prin fax cînd m-am dus la far să-l interoghez pe Ryan. Uită-te. Arătă colțul din stînga sus. - E marcat aici că raportul comportă nouă pagini, inclusiv pagina de gardă. Or, lipsește o pagină. Lucas răsfoi rapid teancul. Avea dreptate. Pagina șase dispăruse. - Cine l-a recepționat? Evidența Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
făcu un pas În față. - Sosirea lui Bréhat a atras o sumedenie de curioși, domnule comandant. Asta nu ne ușurează munca. - Nu cumva vreți să vă fie adus pe tavă, ca o plăcintă? se zborși Lucas, furios. Scotociți fiecare casă, interogați-l pe fiecare insular În parte. Ryan e om la fel ca voi și ca mine, are și el nevoie de trei mese pe zi, cu siguranță că cineva l-o fi văzut sau l-o fi ajutat să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
repeta: «L-a luat cu el, l-a luat cu el!». - Dar cine l-a luat cu el? - După cît spune PM, un copil s-a dus după ajutoare... Poate că el a fost. - Care, el? - Christian Bréhat. Ryan Îi interogase pe toți jefuitorii de atunci, În afară de Christian. Poate că bătrînul avea dreptate. Și dacă micul Bréhat găsise copilașul nou-născut? De la postul de pilotaj, PM Își interpelă fratele. - Ei, ce se aude? A mărturisit? Unde a ascuns lingourile? Ryan-Erwan se Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un megafon, În timp ce enorme reflectoare ațintite asupra lui Îl orbiră. - Poliția! MÎinile sus! Nu mișca! PM, complet rătăcit, se execută. Aceeași expresie de rătăcire plutea peste chipul lui În vreme ce Marie și Lucas făceau cu schimbul la post pentru a-l interoga. - PM, reluă Lucas, tatăl dumitale continuă să fie de negăsit, sîngele de pe iaht e al lui, cuțitul nu are decît amprentele dumitale și nu mai există nimeni altcineva la bord, concluzia se impune de la sine... - Vă spun Întruna că Ryan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
evreiești, la durerile și la ideile lui? Nu puteam discuta acest lucru nici cu Ravelstein, În stadiul de față. Nu se afla În condiția de a‑și orienta gândurile În asemenea direcție. Maximum ce cutezam să fac era să‑l interoghez pe Morris În legătură cu transplantul În sine. M‑a informat că În toate statele noastre, când ți se elibera permisul de conducere ți se cerea să completezi un formular prin care acceptai sau refuzai să fii donator de organe În caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care ne‑a adus la Boston. Când i‑a comunicat ce se Întâmplă, doctorul i‑a răspuns: - În zece minute ai să fii chemată de Andras, directorul spitalului. Lasă linia liberă. Foarte curând, doctorul Andras, un om foarte bătrân, o interoga pe Rosamund asupra simptomelor mele; după care a anunțat‑o că trimite o ambulanță să mă ridice. Rosamund l‑a Înștiințat că În Caraibe am refuzat categoric să intru În ambulanță. La care bătrânul director i‑a cerut să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
gros, se găsea În biroul surorilor. În timpul săptămânilor de criză, Rosamund ținuse un jurnal al ei, așa Încât internul a chestionat‑o și pe ea. În aceeași noapte, doctorul Bakst, neurologul șef, și‑a făcut apariția la ora douăsprezece și a interogat‑o și el pe Rosamund. Sărmana tocmai adormise În fotoliul de lângă patul meu. Eu fusesem tratat de pneumonie și de infarct. Și, cu toate că fusesem instalat „la etaj”, Încă nu scăpasem complet de belea. Nu Încă. Nu complet. Problemele pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sufletul și până la moarte, asta-i! TOȚI: Așa! Așa! Să vadă și ei cum e! MARAT: Cine va fi prins ca nu joacă teatru va fi alungat din oraș, va fi urmărit, va fi prins, va fi blestemat, va fi interogat, i se vor tăia nasul și urechile, limba și pleoapele și va fi ghilotinat. Toți cei care vor fi bănuiți că nu joacă teatru vor fi prinși, vor fi prinși, vor fi prinși... În această cutie (O arată.) pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
de jumătate de oră despre final, o oră întreagă am povestit ce s-a întâmplat în primul act, în rest ne-am jucat de-a mascarada... Ce-i asta? Ce-a fost asta? (Pauză, MAMA se rotește furioasă și-i interoghează pe rând.) Ai înțeles tu cum trebuie să spui, ce să spui, cui să spui? Ce-ai înțeles? Noi ne prefacem că știm ce se întâmplă de la bun început, ei se prefac că au înțeles la sfârșit, fiecare se teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pe toți cei de față. — După cum am spus, nu are prea mare legătură cu noi. Corpul era acolo de ceva timp, deci nimeni din această producție nu se poate să fi fost implicat. Mă îndoiesc că poliția va vrea să interogheze pe vreunul dintre noi. — Poliția? întrebă Paul, cel care-l juca pe Lisandru. Bineînțeles că poliția a intervenit, zise MM. Din câte știu eu, are loc o investigație pentru elucidarea crimei. Se auziră zgomote în primul rând. Tabitha se apucase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
zisei eu în chip de aforism, e întotdeauna unică. Picketteasa nu părea prea impresionată de această dovadă de înțelepciune. Cred că se așteptase la ceva mai concret. — Numai că, zise ea, aplecându-se către mine, merg înapoi cu anii, îi interoghează pe toți, ca să vadă dacă știe cineva ceva de o fată care a dispărut și dacă nu află cine era, chestia asta o să plutească deasupra noastră la nesfârșit. „Să plutească pe sub noi“ ar fi fost o exprimare mai adecvată, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
voce răgușită. —Ai apucat să te mai gândești la audiții, Philip? Eu zic că sunt câteva posibilități bune. Nu, bineînțeles că nu! sări Philip Cantley. Cum să mă gândesc în nebunia asta? Ce naiba, Ben, tu cum crezi că mă simt? Interogat de poliție ore întregi! Și s-ar putea să mă cheme iar! Ție îți convine..., adăugă el cu amărăciune. Tu nu erai aici pe vremea aia. Dar eu - eu sunt șeful. O să-mi scoată pe nas chestia asta. Sunt la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o eschivă și-o minciună directă. —Acum, vă deranjează dacă mă întorc la lucru? Nu vreau să par nepoliticoasă, dar chiar nu știu cum vă pot ajuta și am de terminat un mobil până mâine. Polițiștii mărșăluiră până în camera personalului să-i interogheze pe nefericiții care bântuiau prin măruntaiele ei. Mi-am pus la loc masca și am început să iau linia de sudură la polizat, adâncită în gânduri. Shirley Lowell era numele fetei pe care o cunoscuse Hazel la școala de teatru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
așa ceva. —Violet, zisei eu măsurându-mi cuvintele, cred că știi de ce s-a sinucis. —Sam? sări Sophie, plină de furie. Până aici! Exagerezi! — Oricum o să iasă totul la iveală, zisei eu. Să știi că polițiștii se pricep tare bine la interogat oamenii. Or s-o facă să spună tot. Măcar așa exersează un pic să vorbească despre asta. Oricum, cred că deja am ghicit. — Chiar trebuie să știe? făcu Violet, pălind. Ridicai din umeri. —Tu ce ai de pierdut? Oricum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a evita situația în care le menționează altcineva. Dacă la început se simțea vinovată pentru că aproape că o mutilase pe Hazel, Violet părea să-și fi revenit remarcabil de repede. În plus, poliția se ținuse de capul ei s-o interogheze din două în două minute; era de înțeles că ajunsese cu nervii la limită. Mi-am dat seama că-i găseam scuze lui Violet. Ușor, ușor, îmi intra pe sub piele. — Cred că mai avem nevoie de niște licoare, zise Hugo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lui Ben. Tu l-ai omorât, nu? Totuși, n-a fost chiar momentul potrivit. Ai rămas fără slujbă, fără să ai șanse să-o primești pe al lui. Intrase în panică, zise Ben, simplu. Îl tot chema poliția să-l interogheze. Își dăduseseră și ei seama. Nu era decât o problemă de timp și avea să clacheze și să le spună că el a ucis-o pe Shirley. Ajunsese în starea în care confesiunea ar fi fost o ușurare pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
faptul că ieșise atât de recent din Închisoare slujise ca o recomandare suficientă. Nu mai avea ce să facă astăzi aici, iar Patta ar fi fost primul care să sară cu acuzație de abuz din partea poliției dacă un milionar era interogat În aceeași zi de trei polițiști diferiți, mai ales dacă interogatoriul se petrecea În vreme ce omul se afla Încă În spital. Nu avea rost să meargă la Vicenza Într-o zi când birourile americane erau Închise, deși ar fi fost mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
gură. Haide! Să mergem la recepție, să chemăm un taxi și să-l ducem pe Theo înapoi în pat. Alice nu avea nici cea mai mică intenție să se întoarcă imediat la Vechea Morgă. Era sigură că urma să fie interogată de Jake, deși ceea ce se întâmplase în seara aia nu-l privea pe el. Mai mult de-atât, comportamentul lui fusese înfiorător, iar lui Alice i se păruse și mai groaznic după ce auzise ce-i spusese paramedicul. Pe scurt, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
am subliniat-o în manifestarea persoanei, care spune imperativul „Nu vei ucide!”, se leagă conceptul de responsabilitate. Din punct de vedere al limbajului, „responsabilitatea” ca și concept trimite la termenul latin respondeo, ere, care înseamnă „a răspunde cuiva” pentru că suntem interogați. Prin gestul de cerere, în realitate, cerem cuiva să aibă grijă de noi. Atunci a răspunde înseamnă a avea grijă, fapt care-l presupune pe celălalt ca subiectivitate și această recunoaștere, într-un fel, ne face să ne odihnim în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
REFLECȚIA SOCIALĂ A PAPEI IOAN PAUL AL II -LEA Introducere Tema globalizării a devenit laitmotivul timpurilor noastre. Schimbarea tehnologiilor și a raporturilor în domeniul muncii au loc cu o viteză atât de mare, încât cultura nu este capabilă să se interogheze și să răspundă acestor exigențe. Este vorba de o situație nouă cu care ne confruntăm și care nu se poate rezolva în mod pasiv. Prin libera circulației a bunurilor, a serviciilor, a capitalului și a locurilor de muncă, intră în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o „arcă” imposibilă, economică sau ecologică. În fața provocărilor noului fenomen care sfidează persoana umană și demnitatea sa, familia și valorile sale, afirmarea priorității eticii corespunde unei exigențe existențiale a persoanei și a comunității umane. Chiar și omul religios, creștinul, este interogat pentru a discerne și pentru a evalua noutatea culturală a globalizării. În această direcție întâlnim rolul reflecției sociale a lui Ioan Paul al II-lea, pe care vom încerca să o scoatem în evidență în acest scurt studiu. 1. Problema
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
poate observa și în ceea ce privește morala catolică, contribuind la reînnoirea radicală a concepției despre persoană, valoarea și demnitatea ei. Chiar dacă a schimbat, într-un anumit sens, optica în care era văzută persoana în etica tradițională, prin noua imagine a vrut să interogheze modul contemporan de a gândi despre persoană, în relație cu sine, cu celălalt și cu Dumnezeu. Această schimbare de direcție se adresează nu numai cercetătorului sau a profesorului de la catedră, ci și omului care vrea să-și fundamenteze pe baze
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
față de caritate. Raportul dintre evanghelie și experiență ne oferă o nouă perspectivă, cea normativă, care furnizează un plus de stabilitate și continuitate prezentului raport. 1.2.2 Legătura dintre etica normativă și experiență Pentru a verifica această legătură vrem să interogăm experiența asupra semnificației ei pentru etica normativă. B. Schüller consideră că semnificația experienței apare ca o „modalitate cognitivă” pentru științele empirice, atât științele naturale, cât și cele umane. Experiența nu este „modalitatea cognitivă” a teologiei și a metafizicii, nici a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Tratamentul global induce o viziune specifică asupra durerii. Ea devine o experiență mereu negativă, motiv pentru care riscă să fie considerată o experiență ruptă de celelalte aspecte ale vieții. Reacția imediată este aceea de a o suprima fără a fi interogată. Medicina favorizează o înțelegere pozitivistă (nu pozitivă) și reductivă a vieții, studiată în domeniul biologiei. Omul se află într-o poziție externă și neutră, din care ar putea să aleagă dacă merită sau nu să continue. De obicei această concepție
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
În această direcție, când vorbim de „chip” ca despre o manifestare a intimității persoanei, putem vorbi despre conceptul de responsabilitate. Știm că, din punct de vedere lingvistic, vine din latinescul respondeo, a răspunde, care înseamnă a răspunde cuiva atunci când suntem interogați. Tocmai prin gestul care exprimă o cerință, vrem ca cineva să aibă grijă de noi. Atunci rezultă imediat că „a răspunde” înseamnă a avea grijă, care presupune prezența celuilalt ca persoană și recunoașterea lui în drum spre sine însuși și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]