4,210 matches
-
chiar alte date, dar nu e indicat ca ele să fie prea aglomerate, devenind astfel greu lizibile. O dată sistematizate în tabele și grafice, datele anchetei sociometrice sunt supuse unei analize statistico-matematice, calculându-se diferiți indici și indicatori, la nivel individual, interpersonal și grupal. Astfel, la nivel individual, cel mai semnificativ este statutul sociometric, adică numărul total de alegeri și respingeri. Dar, tot la acest nivel, o serie de indici rezultați din raportul alegeri/respingeri percepute, cum ar fi cel al lacunelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primă instanță, costurile și beneficiile sunt percepute, așteptate. Este o altă problemă în ce măsură ele sunt și realiste și vor deveni efective. Dar, în tot cazul, analiza mai atentă a vieții sociale ne dovedește că, dacă multe dintre competițiile și conflictele interpersonale și grupale au ca sursă principală mecanisme de imagine reciprocă bazate pe false reprezentări (stereotipii) și așteptări, probabil că cele mai multe au ca fundament interese „obiective” divergente. În psihologia socială a și fost teoretizată respectiva situație ca un conflict realist de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
larg, Radu și Iluț, 1994). 3.4. Percepția echității în grupuritc "3.4. Percepția echității în grupuri" Viața de zi cu zi ne demonstrează cât de sensibili sunt oamenii la recompensele (și sancțiunile) ce li se acordă fie în relațiile interpersonale informale, fie în cadrele instituționale oficiale. Abordările și teoriile din domeniul socioumanului, sub diferite forme și expresii (neobehaviorism social, teoria rolurilor și statusurilor, teoria costuri-beneficii, cognitivismul etc.), mizează și ele pe această idee. Teoria echității sociale (Adams, 1965) subliniază că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vor folosi în mai mare măsură mijloace de „răzbunare” mai ascunse (sabotaj, amenințări și violență anonimă). 3) Cercetări multiple au dovedit că oamenii sunt extrem de afectați și de felul în care sunt tratați atunci când primesc recompense (și penalități). Numită justiție interpersonală, ea se referă la conduitele concrete ale celor ce alocă aceste recompense (care sunt de obicei șefii) față de cei ce le primesc (deci în raporturi interpersonale) și are două fațete mai relevante: a) cât de clar li se explică modul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și de felul în care sunt tratați atunci când primesc recompense (și penalități). Numită justiție interpersonală, ea se referă la conduitele concrete ale celor ce alocă aceste recompense (care sunt de obicei șefii) față de cei ce le primesc (deci în raporturi interpersonale) și are două fațete mai relevante: a) cât de clar li se explică modul cum a fost făcută distribuția, de ce recompensele au fost gândite așa, și nu altfel; b) respectul și amabilitatea care se arată atunci când li se oferă atare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cât de clar li se explică modul cum a fost făcută distribuția, de ce recompensele au fost gândite așa, și nu altfel; b) respectul și amabilitatea care se arată atunci când li se oferă atare informații. Reacțiile la percepția inechității în justiția interpersonală au și ele - ca și în cazul celei procedurale - un caracter mai difuz și ascuns. Uneori însă, acumulându-se în timp frustrarea și mânia, sentimentul călcării în picioare a demnității, tratarea cu superioritate, ignorarea și jignirea subordonaților conduc la comportamente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lideri transformatori sau carismatici, personaje creative ce inovează viața grupurilor, produc schimbări radicale. Despre ei va fi vorba în finalul acestei secțiuni. Potrivit stilului de conducere, există lideri democrați, autoritari, laissez-faire, lideri orientați spre sarcină și lideri focalizați pe relațiile interpersonale din grup. Concepția celor trei stiluri de conducere identificate de K. Lewin și colaboratorii săi (1939) - a se consulta permanent cu membrii grupului (democratic), a lua decizii ferme personale fără apelul la părerile celorlalți din grup (autoritar) sau a lăsa
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
română în sintagma „stofă de conducător”. Consultarea diferitelor „liste” de caracteristici ale unui bun conducător arată ca fiind mai frecvente: energia și capacitatea de muncă, percepția rapidă și exactă a datelor, inteligența, competența profesională, fluența verbală, sesizarea corectă a relațiilor interpersonale, controlul situațional și autocontrolul (Radu, coord., 1994, p. 167). R. Baron et al. (1998) redau ca fiind cele mai relevante: 1) caracteristicile de ordin motivațional și volitiv: dorința de realizare (afirmare) și de evitare a autorității asupra altora, cuplate cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de distanță fizică; studiile din ceea ce poate fi denumit deja cybersociologie arată la unison că, inclusiv în cazul grupurilor mai restrânse, comunicarea prin internet este mai dezinhibantă, se încalcă mult mai frecvent și virulent norme și reguli sociale ale relaționării interpersonale decât în situația „față în față”; așa cum se întâmplă pentru orice noutate tehnologică, deși la început introducerea computerului în activitatea de grup scade performanța, această fază este de scurtă durată și e urmată uneori de o adevărată explozie în calitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
activității, de unde rezultă adesea disensiuni și conflicte; c) faza normativă înseamnă centrarea pe rezolvarea disensiunilor grave, a tensiunilor și conflictelor, motiv pentru care se elaborează norme și reguli de funcționare, se distribuie roluri și sarcini; prin aceasta și prin acomodarea interpersonală, datorată unei perioade de timp petrecute împreună, se cristalizează solidaritatea de grup; d) stadiul performanței, când grupul, ajuns la maturitate, este preocupat de maximizarea prestației, de îndeplinirea cu succes a scopurilor propuse, dar și de satisfacțiile socioafective ale membrilor săi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concepția lui C. Lévi-Strauss (1973/1978), primul schimb de bunuri sistematic intergrupal din istoria omenirii. În sens mai restrâns, psihosocial, cercetătorii s-au deplasat de la o abordare pur individualist-psihologizantă aplicată mecanic și grupului ca entitate, la înțelegerea actuală a relațiilor interpersonale ca o realitate complexă, multidimensională, în care trebuie luați în considerare și factorii macrosociali. Acest traseu are ca puncte de relief următoarele: 1) Cunoscuta teorie a personalității autoritare, elaborată de Th. Adorno și colaboratorii săi (1950), în centrul căreia stă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sondajelor de opinietc "2.4. Utilizarea sondajelor de opinie" 2.4.1. Funcțiile sondajelortc "2.4.1. Funcțiile sondajelor" Sondajele de opinie nu privesc numai alegerile și nici numai domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al relațiilor interpersonale), ecologic etc. sunt, de asemenea, vizate de sondaje. Statutul femeii și al bărbatului, mariajul, numărul de copii dorit, dragostea și sexualitatea, școlarizarea, salariile și pensiile, costul și calitatea vieții, forța de muncă și șomajul, modele alimentare și vestimentare, petrecerea timpului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
referință al acestora și cu gradul în care conținutul mesajului contravine sau nu normelor grupurilor respective. Grupul primar controlează direct sau indirect răspunsul indivizilor la mass-media. Grupul acționează ca o totalitate - prin normele sale - asupra indivizilor, dar și ca influențe interpersonale în interiorul său. Într-un grup sau o comunitate, nu toate persoanele au aceeași influență asupra altora, ci există persoane cu totulsemnificative în formarea și schimbarea de opinie, așa-numiții lideri de opinie. E. Katz și P. Lazarsfeld (1955) fac observația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
autori, o dată citați, devin mai cunoscuți și sunt citați și mai mult, în vreme ce alții, care au intrat în „spirala tăcerii”, rămân cvasinecunoscuți.) În concepția autoarei teoriei „spirala tăcerii”, există un factor care ar putea contrabalansa determinarea mass-media, și anume rețeaua interpersonală din interiorul grupului cu opinie minoritară. După cum vedem, suntem astfel la intersecție cu teoria curgerii informației în două trepte și, mai ales, cu cea a capitalului social, a potențialului de solidaritate și afirmare socială a grupurilor minoritare. De altfel, nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca o manipulare. Readuc în atenția cititorului că granița dintre persuasiunea sinceră și bine intenționată și manipularea malefică este foarte fragilă (vezi, mai pe larg, secțiunea precedentă). E de menționat în final că funcționarea și schimbarea opiniei publice, influențele grupale, interpersonale și mass-media au loc într-un context sociocultural determinat, ceea ce înseamnă un spațiu cultural specific și un timp istoric dat. Societatea, concretizată în instituții precum familia, școala, Biserica, mass-media, induce - prin socializare - membrilor săi un anumit set de valori, norme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cole, Belmont. Bercowitz, L. (1988), „Frustrations, appraisals and aversively stimulated aggression”, Aggressive Behavior, 14. Bercowitz, L. (1989), „Frustration-aggression hypothesis”, Psychological Bulletin, 106 Berger, P.; Luckmann, T. (1967), The Social Construction of Reality, Anchor Books, New York. Berscheid, E.; Walster, E. (1978), Interpersonal Attraction (ed. a II-a), Addison-Wesley, Reading, Massachusetts. Bertalanffy, L. von (1971), „Body, Mind and Values”, în L. Ervin și B. James (eds.), Human Values and the Mind of Man, Gordon and Breach Science Publishers, New York. Betancourt, B.A.; Miller
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acesta, referindu-se la comportamentul de comunicare, face un inventar util pentru o definiție a comunicării ca atare: el vorbește despre includerea tuturor aspectelor comunicării: „comunicare verticală, orizontală, laterală; orală, scrisă, ascultare, citire, metode, medii, moduri, canale, rețele, fluxuri informaționale; interpersonală, intrapersonală, interorganizațională, intraorganizațională” (Luthans, 1985, p. 423). După cum se poate constata, chiar dacă la o primă vedere definirea comunicării ar putea părea un act simplu, în realitate, tocmai vasta întindere a conceptului și cotidianul practicii comunicaționale ridică probleme, delimitările terminologice revelându
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ceilalți vor înțelege contextualizarea exprimărilor, ambiguitatea referințelor sensului prezentului retrospectiv-prospectiv, așteptându-se de fapt să surprindă înțelesul în timp, iată proprietăți sancționabile ale discursului comun” (Garfinkel, 1992, p. 41). ¬ Etnografia comunicării. Adepții acestui curent de gândire pornesc de la considerarea comunicării interpersonale drept un fenomen cultural esențial; astfel, devine important studiul modalităților în care membrii unei comunități își utilizează resursele verbale și nonverbale în direct acord cu contextul oferit de situația de comunicare. Liderul acestui curent, Dell Hymes, urmărește să descrie resursele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
categorii cu cele pe care le folosește pentru a se defini pe sine. Totuși, nu trebuie omisă aici o anumită variabilitate, în sensul că și diferențele (în special în modul de a acționa) pot să constituie o sursă de atracție interpersonală (spre exemplu, o persoană care nu se simte confortabil când ia decizii s-ar putea să fie atrasă de o persoană care ia decizii ușor). Această a doua formă de atracție, numită complementaritate, acționează în direcția similarității, completând-o pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adevărată și nu ascunde o altă intenție; 4) sistemul neutralitate-empatie: - răspunsul neutral indică celeilalte părți dezinteresul primei părți în ceea ce o privește, și astfel poate apărea un răspuns defensiv; de altfel, viziunea neutrală furnizează cele mai ineficiente dimensiuni ale activității interpersonale; - empatia, pe de altă parte, ca abilitate de a recunoaște și trăi sentimentele și problemele celuilalt va oferi un spațiu de dialog; 5) sistemul superioritate-echitate: - răspunsul la această problemă poate părea simplu: într-adevăr, este în mod evident mai utilă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării, oferită de diversitatea criteriilor de clasificare a acestora. Un inventar util întâlnim în analiza pe care o întreprinde Luminița Iacob (Cucoș, coord., 1998, p. 225), care enumeră șase criterii. Astfel, după criteriul partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea verticală și cea orizontală și, în perspectiva codului folosit, distingând între comunicarea verbală, paralimbaj, nonverbală și metacomunicare. În ceea ce privește comunicarea intrapersonală (cu sine însuși), interpersonală (cu o altă persoană), de grup (cu un număr de alte persoane) și publică (cu un număr mare de persoane), ne vom ocupa în acest capitol de comunicarea intrapersonală, urmând să aprofundăm celelalte forme (interpersonală, de grup și publică) în cadrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicarea intrapersonală (cu sine însuși), interpersonală (cu o altă persoană), de grup (cu un număr de alte persoane) și publică (cu un număr mare de persoane), ne vom ocupa în acest capitol de comunicarea intrapersonală, urmând să aprofundăm celelalte forme (interpersonală, de grup și publică) în cadrul unor capitole autonome. 3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizaționalătc "3.2. Comunicarea verticală și orizontală - perspectivă organizațională" Literatura de specialitate privește comunicarea în organizații din punctul de vedere al direcției pe care o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferă o imagine asupra incidenței comunicării. Iată de ce un inventar al ariilor de acțiune a comunicării în organizații care să cumuleze 17 astfel de arii nu mai apare ca fiind prea mare; Seibert (1993) cuantifică aceste arii în: (1) comunicarea interpersonală, (2) abilitățile de comunicare, (3) cultura și simbolismul, (4) fluxurile de comunicare și canalele de comunicare, (5) puterea și influența, (6) luarea deciziilor și rezolvarea problemelor, (7) rețelele de comunicare, (8) stilurile de comunicare și de management, (9) interfața mediului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicare intrapersonală este influențat de toate celelalte tipuri de comunicare; în această ordine de idei, ea poate fi - la un nivel primar - cel mai simplu mod de a comunica, iar - la un nivel secundar- atunci când ținem cont de toate influențele interpersonale, de grup și publice, cea mai complexă, incluzând referențialul finalităților. În acest mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]