1,000 matches
-
redarea" numeroaselor experiențe de viață prin care a trecut. Un prozator fără cultură, fără cap teoretic, fără manieră, care boxează la nesfârșit între corzile romanelor sale, fugărindu-și dintr-un colț în altul personajele. Nu găsim la el pic de intertextualitate, deși biografism ar fi: și încă din abundență. Mi se par realmente amuzante astfel de obiecții, din seria celor care i-au fost aduse, în altă epocă literară, și lui Marin Preda (cum poate să înjure de mamă un asistent
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
imaginea arhetipală. Fiecare din ele își are propria povestire care o cuprinde și pe a celuilalt, ajungîndu-se astfel la povestirea unei povestiri. Scriitorul sîrb resacralizează acest poem liric pe care îl transpune în epic printr-o tehnică inițiatică, apelînd la intertextualitate. Cele două personaje complementare și predestinate își urmăresc destinul dincolo de experiența temporală, trăindu-și "mitul" într-o realitate istoric-mitică. Romancierul tasmanian Richard Flanagan este unul din romancierii favoriți ai australienilor. Născut în 1961 în Tasmania, într-o familie de origine
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
ar merita discutată mai mult în presa romînească ar fi cea legată de tendințele criticii literare în genere și a celei romînesti în special. Părerea lui Virgil Nemoianu este că: "Critică literară contemporană la nivel mondial se îndreaptă (...) spre o intertextualitate cu științificul și cu religiosul. Oameni că Michel Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson și mulți alții argumentează că cel mai bun context pentru hermeneutica literară nu îl constituie științele sociale, ci informatică și concluziile de vîrf ale științelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
nivelul imaginii, una sterilă, alta aparent în degringoladă (ca elemente) dar luxuriantă. Traficantul de arme e atît de împănat vizual că te obligă să te concentrezi și atît de agresiv că te trage de mînecă. De la artificii nu lipsite de intertextualitate, inclusiv la montaj - zborul glonțului (point of view shot) de la începutul lungmetrajului e contraponderea noir a traseului săgeții din Robin Hood - pînă la filtre de culoare, filmul n-are cum să nu-ți amintească de Prietenie absolută. Într-un context
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
ironic și chiar sarcastic -, dar dincolo de acestea se simte un "sound Petre Stoica", perfect recognoscibil de la primul pînă la ultimul volum. Un aspect asupra căruia s-a stăruit mai puțin în comentariile asupra poeziei lui Petre Stoica este cel al intertextualității, al dialogului cu lirica altor poeți români sau străini. În unele situații autorul pare să parodieze maniere lirice sau viziuni poetice celebre. În fața unor versuri precum "unde-s paharele pline și discuțiile de pe terase?/ și unde-s întîlnirile cu sînii
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
Streep), îi controlează psihicul. Scenariul a fost simplificat pentru a face loc acțiunii, care e atât de multă, încât e greu să te prinzi de identitatea tuturor personajelor, mult mai clar delimitată în filmul original. Ambițiile primelor două filme, ca intertextualitatea genurilor sau refuzul simplificării morale în alb-negru, dispar fără urmă; acum întreaga miză e suspansul... Prost gerat, dar ușor de digerat pentru spectator. Adeseori critica de film e acuzată de paseism: cartea ce precedă filmul e mai bună decât adaptarea
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
românești cu mare concesie protocronică se poate vorbi. Mai e încă până la înnoirile de inspirație romantică. Chiar și Cârlova începe cu traduceri din neogreacă (Musaios) și cunoaște bine pe preromantici, fatalmente de mâna a doua. Păstorul întristat este consecința acestei "intertextualități", Gessner-Florian în adaptare valahă și la ingenuitatea structurală-adolescentină. Pastorala, melancolică desigur, are grație orfică și, în spiritul epocii, jeluitoare: "De multe versuri spuse cu jale / Uimite toate stau împrejur: / Râul oprise apa din cale, / Vântul tăcuse din lin murmur. // Cât
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
încît cititorii de azi retrăiesc întreaga uimire a confraților lor de acum cincisprezece ani. Cum este posibil ca un om care dă sentimentul că trăiește 24 de ore din 24 în umor și bună dispoziție să scrie o poezie elevată ( intertextualitatea este unul dintre procedeele preferate ale autorului) cu accente religioase și elegiace? Lucrurile nu sînt chiar atît de surprinzătoare cum ar putea ele părea la prima vedere. Molière, însuși a mărturisit, la un moment dat, că visul vieții sale a
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
scrisul autorului. Radu Paraschivescu este unul dintre puținii prozatori de azi, perfect adaptat la literatura europeană a momentului. Atenția pe care o acordă contemporaneității sub toate aspectele ei, spiritul ironic, umorul academic, dublat de o formidabilă luciditate lingvistică și textuală, intertextualitatea și referințele culturale, lipsa de complexe în fața a ceea ce s-ar putea numi produse ale subculturii sînt elemente definitorii ale stilului său. O scriitură care duce cu gîndul la David Lodge și Jonathan Coe, scriitori traduși în limba română chiar
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
comun al esteticii și criticii literare chiar și al celor ce le privesc cu oarece suficiență. Nu acest lucru surprinde, ci faptul că ele au pătruns în scrieri de ficțiune recente. Între altele, este cazul naratologiei și al teoriilor privind intertextualitatea; o atestă și ultimele opere ale Daciei Maraini, ale lui Umberto Eco sau ale poetului Antonio Catalfamo. Într-una din interesantele întîlniri cu publicul bucureștean, cu ocazia lansării traducerii romanului său istoric Lunga viață a Mariannei Ucria, Dacia Maraini găsea
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
gol, / ca Pasolini,/ la Casarsa. (,Paralelisme"). În asociații spontane figurează multe alte personalități (Alberto Savinio, alias Andrea De Chirico, Leonardo Sciascia ș.a.), asociații de neconceput fără o lectură co-participativă, simpatetică, a biografiei și operelor fiecăruia în parte. Dar nu numai intertextualitatea nedisimulată, dimpotrivă, ostentativă prin citare, i se impune cititorului, ci și forța poeziei erotice a lui Catalfamo. Interesantă în creația de iubire a lui este privilegierea figurii feminine, inspiratoarea; trăirile subiectului se potențează pentru cititor, nu prin devoalarea sau declararea
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
se impun atît paralelismele (pornind de la Cîntarea cîntărilor), cît fecunda inventivitatea a lui Catalfamo. Dar aceasta reprezintă o altă chestiune. În cadrul temei de față, el își găsește locul pentru că ilustrează cum nu se poate mai convingător că, și în poezie, intertextualitatea funcționează, ca în proza Daciei Maraini sau a lui Eco și nu doar prin colaj de citate.
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
expresionismul din pînzele lui Munch, cu același strigăt al angoaselor deformante: "și chiar cu o cutie goală de conserve în gură sînt gata să urlu/ și chiar cu o bombă în măduva șirei spinării sînt gata să urlu". Colajul și intertextualitatea comprimă în versurile lui Virgil Mazilescu "citate virtuale", muniție lirică aparent inofensivă, care detonează însă cînd nici nu te aștepți în timpanul amintirilor culturale asumate elegiac. Este uimitor cum o producție lirică atît de restrînsă adună aluvionar atît de multe
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
înțelegere care nu problematizează numai obiectul meditației, ca în cazul studiului, ci și privirea interpretativă și interpretarea însăși. în sfîrșit, nu este uitat dialogismul textului (atît ca prezență efectivă sau presupusă a unui interlocutor, ca text dialogal, cît și ca intertextualitate, text dialogic). Tocmai pentru că nu încearcă impunerea unei forme speciei care a ales libertatea tuturor formelor, cartea prezentată aici este un ghid al complexității eseului, al neliniștii lui. Avertismentul autoarei în Cuvînt înainte ni se pare cea mai nimerită invitație
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
că vorbește/ de cincizeci de mii de hectare de ceață, acoperind,/ înspre vară,/ cincizeci de mii de hectare de-asfalt" (Neclintita limbă). Dar "deschiderea" lui Ioan Flora are o accepție mai largă decît cea a deschiderii textului către text, prin intertextualitate, a modalităților expresive, una către oglinzile alteia. Avem a face și cu o deschidere caracteristică a eului către lume, deci cu o extrovertire (și aci e de văzut o trăsătură de legătură, demnă de luat în seamă, între autorul Scriptorului
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
există un unchi providențial, numai că el nu mai aduce mitologia luminoasă, vitală a visului american, ci praf de pușcă, sfărîmînd brutal iluzia. Ceea ce dă forță filmului lui Woody Allen ține atît de plasarea între aceste două oglinzi paralele, de "intertextualitatea" sa, cît mai ales de rezolvarea într-o cheie frivol-absurdistă, anticlimactică a dramei care se prefigurează la orizont, ceea ce stinge brutal toate referințele culturale în zațul amar al unei întrebări rămase fără răspuns. Regizorul s-a obișnuit să-și încheie
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
experimentalismul literar, transgresarea limitelor dintre proza scurtă și roman etc. Cu alte cuvinte, opera lui Dumitru }epeneag poate fi explorată de către profesori sau de către studenți prin prisma poeticii, a semioticii, a teoriei literare, a istoriei literare tradiționale sau moderne, a intertextualității, a postmodernismului, a relațiilor culturale româno-franceze, a traductologiei etc. Ea oferă cu generozitate prilejul unei speculativități universitare în multiple direcții, fiind rodul unei inteligențe creatoare ce-și lasă la vedere interogațiile, sfidările, neliniștile și sensurile exploratoare. Experiența creatoare își arată
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
în care îl folosește tînărul Cărtărescu. Ironicul este percutant, „scurt”, răsucind versul într-un fel caracteristic, îndatorat ca tehnică lui Arghezi, dar deconstruind mai mult clișeele culturale decît pe cele sociale. Ironia lui Cărtărescu e a unui scriitor cultivat, iar intertextualitatea este interfața preferată. Levantul nu va putea fi gustat decît de un cititor avizat, care a parcurs istoria poeziei românești și recunoaște codurile modulate de autorul „optzecist”. Fantasticul și fantasmaticul sînt, în schimb, „lungi” și luxuriante, întinse ca o junglă
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
stilul. Gesturi este o proză poetică pe care o putem numi (și) roman în ciuda structurii sale narative foarte proteice, dar nu este despre nimic, dimpotrivă, pe cât de scurt, textul este pe atât de dens, uneori chiar greu de urmărit datorită intertextualității sale compacte și nu întotdeauna la vedere. În Gesturi avem câteva dintre temele "grele" ale literaturii abordate frontal într-un monolog la persoana a III-a, când limpede reflexiv, când abscons, încifrat prin întrepătrunderea de simboluri din sfere culturale variate
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
lui ’89 evita facultatea din motive politice) și tot împreună am abandonat- o, cu numai două luni înainte de susținere. De ce? Văzuserăm filmul Carmen, versiunea flamenco a mitului, așa că am scris o lucrare de hermeneutică; am descoperit că există ceva numit intertextualitate - nu că sintaxa n-ar fi fost pasionantă, dar metamorfoza lui Mérimée în Bizet și apoi în Saura era mult mai șarmantă. Plecarea Cristinei, cu aceeași discreție cu care ne-a iubit pe fiecare în parte, ne lasă orfani, debusolați
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
din debutul povestirii Insula. Ceea ce nu se precizează însă explicit se poate observa la o citire atentă a textelor. Autorul manevrează cu multă dexteritate vocile narative, trece cu nonșalanță de la stilul direct, la cel indirect liber, folosește din plin resursele intertextualității (mergînd de la scriitorii mai mult sau mai puțin clasici pînă la subtila distilare în text a fragmentelor biblice), ironia sa este la fel de prolifică la nivelul frazei, al limbajului, dar și al întregii viziuni auctoriale. Analizate cu metodele unui studiu de
Textualismul planturos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10676_a_12001]
-
și complicat palimpsest. Melanjul de biografism, istorie mare (mai ales culturală), livresc, misticism religios și chiar folcloric ne relevă o construcție stratificată (colaje, grafii neconvenționale, deconstrucții, de/resemantizări și tot felul de jocuri lingvistice și tehnici aiuritoare, toată gama de intertextualități și referințe culturale ș.cl.) în care grotescul, derizoriul și erezia, ludicul și ironicul, sublimul și sacrul se topesc într-o pastă deseori de culori expresioniste, brutale, chiar șocante. Desfășurate pe spații mari și străbătute de la un capăt la altul de
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
încercăm să creăm condiții adecvate pentru cercetarea științifică, de la reviste de cercetare la discuții publice, care vor susține democrația și un sistem juridic independent. L.G.: O ultimă întrebare, domnule profesor: care e subiectul de care vă ocupați acum? D.F.: De intertextualitate; și dați-mi voie să explic. Studiul relațiilor intertextuale deschide o perspectivă a "dublei referențialități". Textele se referă atît la realitatea socială cît și la alte texte. Formele și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese fără cunoașterea textelor anterioare
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
și dați-mi voie să explic. Studiul relațiilor intertextuale deschide o perspectivă a "dublei referențialități". Textele se referă atît la realitatea socială cît și la alte texte. Formele și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese fără cunoașterea textelor anterioare. Intertextualitatea între culturi se referă la texte produse în culturi diferite, care nu s-au influențat direct unele pe altele. Cititorii care trăiesc într-o lume globală descoperă intertextualitatea în referințele la culturi îndepărtate. Borges, Calvino și Eco sînt recunoscuți pentru
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
și înțelesurile specifice literaturii nu pot fi înțelese fără cunoașterea textelor anterioare. Intertextualitatea între culturi se referă la texte produse în culturi diferite, care nu s-au influențat direct unele pe altele. Cititorii care trăiesc într-o lume globală descoperă intertextualitatea în referințele la culturi îndepărtate. Borges, Calvino și Eco sînt recunoscuți pentru practicarea acestui tip de intertextualitate interculturală; dar și scriitori chinezi contemporani ca Mao Yan (autorul Republicii Vinului) și Gao Xingjian (autorul Muntelui Inimii) se referă la texte din
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]