1,472 matches
-
un consumator de servicii medicale care, prestate de specialiști, sunt totuși pasibile a fi supuse criticii și, deseori, acțiunilor în instanță. CAPITOLUL II Chestiuni de gând și suflet Etica vizează, în primul rând, distincția dintre bine și rău în relațiile interumane. Studiul eticii relevă, astfel, cea mai bună înțelegere a principiilor morale prin care societatea speră să augmenteze sentimentele de toleranță, corectitudine, compasiune, empatie și sensibilitate în fața durerii celui de alături și astfel să îmbunătățească manifestările care plasează comportamentul uman într-
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cutume și valori care fundamentează societatea. De aceea legile care stabilesc imperative comportamentale ar trebui - deși nu întotdeauna se întâmplă astfel - să reflecte valorile morale ideale. Moralitatea se referă la ceea ce este bun sau rău, corect sau incorect în relațiile interumane, la cum ar trebui să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne-am dori să fim tratați la rându-ne, la felul cum ar trebui să se comporte fiecare persoană pe plan social, la modul în care chiar ordinea socială ar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu risc crescut este valabilă pe http://www.ismn.org/msarticle s/highalert.htm factorul uman Engleză: human factor Franceză: facteur humain Spaniolă: factores humanos Germană: menschliche Faktoren Italiană: fattore umano Slovenă: človeški dejavniki X X factorul uman: studiul relațiilor interumane, mijloacele pe care le folosesc, mediul în care trăiesc sau muncesc și planul eficient al proceselor centrate pe persoană, cu scopul îmbunătățirii încrederii reciproce și a siguranței. Termeni și traducere Comentarii și sinonime iatrogen Engleză: iatrogenic Franceză: iatrogène Spaniolă: iatrogenico
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
din principalele arii de atracție a migrației internaționale; numai între 1949-1955 s-au stabilit în Franța un număr de 180.000 musulmani algerieni, fenomenul intensificându-se rapid în deceniile următoare. Emigrația a creat, totodată, o anumită dimensiune spațială a relațiilor interumane, în special transmediteraneene. Adaptarea mâinii de lucru în spațiile-țintă a fost facilitată de legăturile geografice și cultural-istorice, iar fluxurile comerciale urmează de regulă aceleași circuite ca și emigranții. Așa se explică convergența fluxurilor umane și comerciale preferențiale dintre statele maghrebiene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
adânci epica romanului și credibilitatea personajelor. Nu putem trece peste atașantele pagini dedicate șahului, acest străvechi și totuși plin de mister joc ce nu este doar tehnică și iscusință mentală, ci și un inefabil liant de comunicare sau de sfidare interumană. Împătimiții jocului vor găsi în Paolo Maurensig un confesor, un psihanalist și un magister ludi. Un lider de partidă cu miză metafizică. Ireproșabilă ni se pare traducerea semnată de Florin Galiș, chiar dacă n-a avut tăria să renunțe la latinismul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a Conducătorului (cu episoade trecătoare de titoism, de maoism, dar mai ales de stalinism) și totodată terorizat și împilat de mecanismele suspiciunii și ale denunțului. Obișnuit să-și disimuleze adevăratele sentimente și reacții, naratorul colectează nuanțele psihozei învederate de relațiile interumane definitiv otrăvit. Supunându-se el însuși acelui ralenti analitic instaurat de romancier, protagonistul ajunge să se întrebe dacă nu cumva își câștigase dreptul de a sta la tribună cu prețul trădării unor colegi, să zicem, asemeni miilor de oameni nevinovați
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de cadavre în funcție de capriciile aceluiași Conducător, gata fie să reabiliteze, fie să pângărească memoria și trupurile adversarilor. Sarcasmul lui Kadare vizând compartamentul deviant al Conducătorului, se convertește într-o îndurerată viziune analitică când vine vorba de profunda alterare a relațiilor interumane, mai cu seamă în rândurile demnitarilor, apropiaților și rudelor acestora (vezi prăpastia între fiică și tatăl ei, suspiciunea și ura reciprocă între mamă și fiică, inhibiția logodnicului față de odrasla Succesorului, și în general, înstrăinarea genitorilor de progenituri, de dragul devotamentului maladiv
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fiecare în felul lui, o reorientare radicală. În eseurile sale polemice, Kraus a examinat evoluțiile de pe scena social-politică și culturală în lumina unei reflecții principiale asupra valorilor. În degradarea limbajului public, bunăoară, vedea simptomul coruperii spiritului și al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul în care se vorbește și se scrie. Ținta atacului lui Kraus a fost cu deosebire limbajul foiletonului, un gen jurnalistic foarte gustat în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
gâtului - controlează gâtul, traheea, laringele, esofagul, glanda tiroidă și sistemul limfatic. Această chakră este asociată culorii albastre și de ea depinde nivelul de comunicare, exprimare personală și fluxul de informații. 4. Chakra inimii - este localizată în centrul pieptului, determină relațiile interumane, dezvoltarea personală, orientarea în spațiu, dăruirea față de semeni, controlează inima, plămânii, timusul și are culoarea verde. 5. Chakra plexului solar - este localizată chiar sub stern, reprezintă centrul tuturor emoțiilor noastre și este asociată culorii galbene. 6. Chakra sacrală - este localizată
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
asistăm aici la un paradox, cu efecte negative asupra manifestării responsabilității: aă pe de o parte, responsabilitatea individuală - cea a propriilor acte - nu mai este În măsură să satisfacă cerințele progresului social, riscând să deterioreze, ba chiar să pervertească relațiile interumane 60; bă pe de altă parte, incontestabilele avantaje sociale pe care le introduce asumarea socială a responsabilității, conduce la o diluare generală a manifestării acesteia, chiar la sentimentul prăbușirii acesteia. De pildă sintagma: „Am greșit, plătesc”, pare să aibă o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
tratativelor” În scopul identificării responsabile a soluțiilor care să facă posibil viitorul nostru comun, În diversitate, dar unit Întru umanitate. Ce nu este toleranța. Pentru a accepta că toleranța poate fi o posibilă premisă a unei noi Înțelegeri a raporturilor interumane, atât la nivelul individual cât, mai ales la nivelul comunităților sau/și culturilor diferite trebuie să cercetăm ce este și ce valoare are ea pentru lumea contemporană. Adesea Însă este mai eficace să surprinzi esența a ceva arătând ce nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
aplanare nonviolentă a conflictelor: „Mijloacelor legale și ilegale de orice fel, care sunt toate, fără excepție, violente, le pot fi contrapuse, ca mijloace pure, cele nonviolente”93. Mai mult, Benjamin identifică și mijloacele care pot elimina principial violența din raporturile interumane: curtoazia, simpatia, iubirea de pace și, În mod deosebit, dialogul. Concluzionând, subliniem că dacă istoria noastră prezentă și trecută este rezultatul unei educații pentru violență, există suficiente premise realiste să apreciem că putem spera Într-un viitor nonviolent, care să
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
puțin, acest punct de vedere.Ă Peripatethice să-și domine dimensiunea sa naturală, creându-și propria sa lume, a culturii și civilizației, În care poate - și trebuie! - să se manifeste ca ființă tolerantă. Abia când se insinua pe teritoriul relațiilor interumane, toleranța Începe să devină ea Însăși: respectă prezența și comportarea dezagreabile ale cuiva, cel mult ținându-se la distanță de ele, dar nu bruscându-le, ci consumându-și tacit repulsia - susține Îndreptățit eseistul român amintit. Numai În lumea umanizată, toleranța
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
corpurile, să Înrâurească și ea sufletele, desprinzându-le cu o plăcere nobilă?” Educația estetică este cel mai adesea Înțeleasă ca disponibilitate de a forma individul pentru a Înțelege frumusețea În lucruri și obiecte. Foarte puțin ne preocupăm de estetica relațiilor interumane. Pe acest teren se Întâlnesc valorile estetice cu valoarea morală pentru că, pentru educația morală, rolul decisiv Îl are natura relațiilor ce se stabilesc Între indivizi, „frumusețea” acestor raporturi. De altfel, În orice atitudine estetică autentică - ne spune profesorul Vasile Morar
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
asistăm aici la un paradox, cu efecte negative asupra manifestării responsabilității: aă pe de o parte, responsabilitatea individuală - cea a propriilor acte - nu mai este În măsură să satisfacă cerințele progresului social, riscând să deterioreze, ba chiar să pervertească relațiile interumane 182; bă pe de altă parte, incontestabilele avantaje sociale pe care le introduce asumarea socială a responsabilității, conduce la o diluare generală a manifestării acesteia, chiar la sentimentul prăbușirii acesteia. Altfel spus, suntem din ce În ce mai convinși și mai conștienți că responsabilitatea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ca răspuns în fața unei realități opresive, jocul revelării prin ascundere și mesajul dublu pe care îl generează etc.). În al doilea rând, aceste câmpuri lexico-semantice configurează o perspectivă particulară asupra lecturii și asupra actului critic înțelese ca activități de cunoaștere interumană, cu valori și norme specifice, care garantează nu doar receptarea adecvată a mesajului explicit al operei, prin decodificarea semnelor lingvistice, ci și înțelegerea dimensiunii umane care a făcut posibil acest mesaj, cu trăirile, valorile, emoțiile, dorințele și intențiile scriitorului personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fi controlată, dar și o strategie aplicată de către un subiect ce poate juca diverse roluri: scriitor, profesor, îndrăgostit, manipulator, agent de publicitate etc. Tocmai de aceea ea este o strategie fatală, mai ales datorită faptului că intervine la toate nivelurile: interuman, social, politic, mediatic, discursiv. În viziunea lui Baudrillard, seducția se inserează peste tot în mod ascuns sau vizibil, fiind asemenea unei fantome holiste ori a unei prezențe de neocolit. Ea pare a se integra într-un efort al "reducerii la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la discutarea termenului de seducție pe trei paliere distincte: primul, conturat de stadiul ritual al seducției, în care aceasta are caracteristicile dualității, magiei și agon-ului; al doilea, stadiul estetic, caracterizat de strategia seducătorului kierkegaardian, apropiindu-se de ironie, diabolic, relații interumane și dialectica lor; al treilea, cuprinzând trăsăturile etapei politice, în care seducția se pierde în simulare, în solicitare și schimb. În Stategiile fatale, Baudrillard adaugă o lume a patra, a transpoliticului, care este locul preferat al catastrofei, al crizei și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în sine este elementul dominant al acestei etape pentru că ea poate face trimiteri la altceva decât cunoscutul, vizibilul, raționalul. 6.2.2. Etapa estetică a seducției. Seducție și provocare Faza estetică a seducției aduce în prim plan figura Seducătorului, relațiile interumane, latura psihologică, în general, prin intermediul unei întâlniri extrem de rodnice între concepțiile lui Baudrillard și cele ale lui Kierkegaard. Filosoful francez consideră că în cazul viziunii kierkegaardiene este prezentă o "seducție puternică", plină de sfidare și ironie, ce se desfășoară în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezvoltarea economică globală și bunăstar e. De exemplu, China și India Conținutul și caracteristicile fenomenului de g lob alizare au nevoie de o mare dezvoltare economică pentru a satisface cererea tot mai mare de locuri de muncă. În vest, relațiile interumane - adesea, descrise drept capital social - devin tot mai importante pentru succesul organ iză rii. Companiile se bazează pe lucrul în echipă, pe împărtășirea cunoștințelor între angajați și pe alte forme de colaborare p ent ru a fi competitive în eco
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
de unitate a lumii. Globalizarea implică, în primul rând, o rec onsiderare și o nouă per cepție a timpului și spațiului în viața economi că și socială, a sensului, dinamicii și dimensiunii mișcării social-istorice, a obiectivelor și valorilor, a relațiilor interumane și statale, a raportării ind ividului la structurile națio nale și internaționale. Globalizarea nu este ni ci o sursă nelimitată de bene ficii pentru umanitate, dar nici nu este vinova tă de toate relele de care este făcută responsabilă. Globalizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
subjugării țării Estului Roșu. Singura deosebire era înlocuirea omorârii cu exilarea/expulzarea lor. După 1989, unii dintre anticomuniștii supraviețuitori și simpatizanții mai tineri adaugă resentimentelor atitudini și gesturi care prelungesc atmosfera ostilă revenirii la normalizarea activității instituționale și a relațiilor interumane tot mai învrăjbite. Decidenții din UE aleși democratic sancționează drastic neîndeplinirea acquis-ului comunitar de către România- Bulgaria. Se ajunge astfel într-un "punct mort", de care fac tot mai mult caz euroscepticii. Încă în anul 1988 P. Kennedy scria despre "declinul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dintre cele mai trainice moșteniri ale carnavalului din Europa Centrală". (1, p. 439) Anul 1989 a adus inevitabile schimbări în mai toată lumea și o agitație cam zadarnică. Ne năpădesc tot mai mulți "factori ezoterici", iar crizele lumii moderne înăspresc relațiile interumane. Încercările de depășire a lor par a eșua. Fie se escamotează adesea esențialul, fie forțele necesare marilor schimbări încă nu s-au coagulat. Mai intervin noua ideologie a globalizării societății occidentale întărită prin crearea UE în expansiune, fundamentalismul islamic și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt chemați la guvernare de către demonstranții români din iarna 2011-2012. Publicul este tot mai convins de extinderea civilizației umane pe stații circumterestre, iar de aici pe Lună și mai departe. Ne așteptăm și la noi forme de organizare a relațiilor interumane și a societății. Morus reînviat. Hazard a sintetizat și schimbările apărute în modelele umane (tipuri ideale, personaje, figuri și uneori "vipuri", cum se spune astăzi) de viață din țările occidentale, pe care esticii le-au experimentat parțial, vrând-nevrând. Fie când
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
psihosociali (ens spirituale). Ca hermetist, el a pledat pentru medicul inițiat și inițiator; ca mag, considera corpus siderum ca "suflul lui Dumnezeu". Elvețianul împletea terapeutica medicală cu filosofia și cu deontologia medicală, revenite astăzi în reglarea complicatelor relații interprofesionale și interumane prezente în vindecarea maladiilor. "Tabloul hermetic este, așadar, complet la Paracelsus: nu numai microcosmosul uman este, prin patru dintre entități, similar macrocosmosului meteorologic, fizico-chimic, psihosocial și astrologic, dar și Medicus se află în miezul medierii, el este cumva un manipulator
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]