KorAP: Find »[drukola/base=intervievat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...77 >

1,905 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

interes „comunitar” acasă la el. Nu se poate vorbi despre formularea unor petiții ca formă de comunicare instituțională, ci mai degrabă despre formularea unor probleme oarecum firești cu care se confruntă orice primar sau primărie. Relații informale de întrajutorare Cei intervievați au afirmat că sătenii se mai ajută, în special vecinii, dar spiritul de întrajutorare manifestat în trecut prin intermediul clăcii (oamenii mergeau unii la alții și lucrau când era nevoie) nu se mai păstrează. Sătenii sunt mai individualiști, fiecare fiind implicat

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
se păstrează în sat) și Paștele, prilej pentru toată comunitatea de a merge la cimitir, într-un rit solemn, cu lumânări aprinse de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de primărie să-i deie amendă, nu” (poștaș, 45 de ani) sau: „Nu se mai duce nimeni, nu lucră nimeni de pomană. Vecinii au întins piatra... Dacă-i obligă primăria” (pensionară, 57 de ani). Strategii de consum media Toți cei intervievați declară că citesc ziare. Astfel, ziarul cel mai citit în sat este Renașterea Bănățeană, dar: „Mai există aproximativ zece abonați la ziare centrale precum: Libertatea (abonații tineri), România liberă și Evenimentul zilei (abonații în vârstă)” (poștaș, 45 de ani). Ziarele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Antena 1) care se puteau recepționa cu antenele de casă, dar mai ales pe vreme bună. Mai sunt și câteva familii care nu au cablu pentru că și-au cumpărat antene parabolice cu care recepționează mult mai multe posturi TV. Bărbații intervievați apreciază și urmăresc în pricipal emisiunile informative sau talk-show-urile, iar zilele de sfârșit de săptămână (sâmbăta și duminica) sunt menționate ca zile în care se vizionează cu preponderență. În rest, „...decât seara, când intru în casă, când am terminat toate

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
din mediul rural percepe Europa ca pe un tot unitar, însă compus din țările membre UE. Schimbând acum registrul și raportându-ne doar la Uniunea Europeană, se poate spune că nici acesta nu este un subiect străin de ruralul românesc. Toți intervievații din cele șase sate auziseră despre Uniunea Europeană. În general, Uniunea Europeană nu este un subiect necunoscut pentru săteni. În mentalul colectiv din cele șase sate UE înseamnă fie un stat mare și prosper, fie o adunare de sate la care România

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
televiziunilor maghiare, comunicarea fiind facilitată și de proximitatea spațială a satului față de granița cu Ungaria. În plus, autoritățile locale au organizat cursuri despre Uniunea Europeană, informând populația cu privire la oportunitățile și cerințele aduse de integrarea României. Privind comparativ România și Uniunea Europeană, sătenii intervievați se focalizează mai degrabă asupra diferențelor decât asupra asemănărilor. UE este percepută ca fiind mult mai civilizată și având un nivel de bunăstare mai ridicat, majoritatea respondenților referindu-se la aspectele economice. Cu toate acestea, sunt menționate și alte caracteristici

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ca fiind mai dezvoltate din punct de vedere economic, această percepție a diferențelor trebuie nuanțată. În mentalul colectiv al ruralului românesc decalajul economic între noi și ei este contrabalansat de superioritatea pe care o are România pe tărâm cultural. Cei intervievați consideră că România este superioară în ceea ce privește cultura, românii fiind mai inteligenți decât cetățenii acestor țări. Sunt invocate în acest context realizările românești în domeniile științei sau literaturii, precum și adaptabilitatea deosebită a poporului român. Caseta 2. Ce aduc românii pozitiv în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
le suntem puțin superiori!” (femeie, Hănești). „Un român gândește altfel, este mai inventiv, este capabil să se descurce în toate situațiile!” (femeie, Tomșani). Cu privire la integrarea României în UE, atitudinea este una pozitivă, însă optimismul este mai degrabă moderat. Toți cei intervievați subliniază faptul că integrarea este un lucru bun pentru România, menționând că este singura soluția în momentul de față. Cu toate acestea, sătenii percep costurile integrării. Imaginea generală este că va fi bine, însă pe termen lung, pe termen scurt

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
bine, fac agricultură altfel decât pe la noi și au acces la o infrastructură de calitate foarte bună. Pentru populația rurală românească, satul european este definit mai ales în termeni economici și prin nivelul său de dezvoltare. Definițiile date de către sătenii intervievați pot fi grupate în trei mai categorii: satul definit prin infrastructură de calitate, prin nivel de bunăstare și prin mentalități. De menționat că se păstrează tendința de a defini Europa prin prisma standardelor de viață crescute și a prosperității economice

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
este satul în care oamenii respectă legea, sunt toleranți față de cei cu alte opinii și muncesc intens. Deși nu la fel de populare ca definițiile ce au la bază criterii economice, și cele legate de valori și mentalități apar în discursul celor intervievați. Cât de european este satul meu? Raportându-se la ceea ce înțeleg prin sat european, majoritatea celor intervievați nu consideră că trăiesc într-un astfel de sat. Cu excepția celor din Zerind, populația din celelalte cinci sate răspunde în același registru, respingând

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Deși nu la fel de populare ca definițiile ce au la bază criterii economice, și cele legate de valori și mentalități apar în discursul celor intervievați. Cât de european este satul meu? Raportându-se la ceea ce înțeleg prin sat european, majoritatea celor intervievați nu consideră că trăiesc într-un astfel de sat. Cu excepția celor din Zerind, populația din celelalte cinci sate răspunde în același registru, respingând ideea că satul lor ar putea fi numit european. Motivele cele mai invocate sunt legate tot de

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
trăiesc într-un astfel de sat. Cu excepția celor din Zerind, populația din celelalte cinci sate răspunde în același registru, respingând ideea că satul lor ar putea fi numit european. Motivele cele mai invocate sunt legate tot de registrul economic. Cei intervievați pun accentul pe lipsa infrastructurii, pe decalajele de ordin economic sau pe lipsa locurilor de muncă. Motivele pentru care propriul sat nu este unul european se suprapun criteriilor utilizate în definirea satului european. Astfel, propriul sat nu este european pentru că

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
zilieri (...) Nu cred că cineva din satul european trăiește în același condiții în care trăim noi!” (femeie, Hănești). În satul european, agricultura se face altfel decât la noi, pe suprafețe mari, folosindu-se tehnologii noi și puțin poluante. Potrivit celor intervievați, în Europa, agricultura este mult mai dezvoltată, mai mecanizată și mai puțin poluantă, iar exploatațiile agricole sunt mai puțin divizate, exploatarea unor suprafețe mai mari fiind mai eficientă. Sătenii pun accentul pe ideea cooperării în exploatarea terenului agricol și se

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și Ațintiș identifică satul lor cu unul european. Trebuie subliniat faptul că în Hănești și Trifești, cele mai sărace dintre satele incluse în această cercetare, nimeni nu consideră că satul său ar fi unul european. În aceste două localități cei intervievați au menționat doar diferențele față de Europa, nevorbind despre similitudini. Cei care susțin că locuiesc într-un sat european invocă în general două motive pentru care satul lor poate fi numit astfel. Acestea sunt infrastructura bună și accesul la informație. În

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare Întrebați dacă ar participa la implementarea unor proiecte în beneficiul întregii localității, sătenii din toate cele șase sate răspund așa cum o cer normele sociale ce definesc comportamentul prosocial ca fiind cel dezirabil. Cei intervievați spun că ar participa fără îndoială în cazul în care ar fi nevoie de ei. Există însă în răspunsurile lor o întreagă varietate de nuanțe. În Tomșani, Hănești și Trifești există credința că autoritățile locale trebuie să organizeze orice proiect

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în transmiterea către populație a acestora. În plus, ziarul a fost trimis către liderii locali formali și informali primăvara, într-o perioadă de muncă intensă în agricultură, când sătenii muncesc zi-lumină pe câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fost trimis către liderii locali formali și informali primăvara, într-o perioadă de muncă intensă în agricultură, când sătenii muncesc zi-lumină pe câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de muncă intensă în agricultură, când sătenii muncesc zi-lumină pe câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
foarte mare de interes, până la ignorarea completă a informațiilor transmise. Acest din urmă tip de atitudine se justifică fie prin lipsă de timp sau de interes față de problematica abordată, fie prin lipsa obiceiului de a citi ziare. Unii dintre cei intervievați, chiar dacă declară că au citit ziarul, nu își amintesc nimic din ceea ce conținea acesta. Alte opinii califică ziarul drept fiind „propagandă agricolă” sau un produs academic, greu de înțeles. La polul opus se situează cei care apreciază foarte mult ziarul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
locuri posterul fiind afișat în locuri publice, precum primăria, școala sau poșta, în timp ce în alte locuri acesta nu a fost expus nicăieri. În Hănești, posterul a fost afișat la primărie, școală și poștă, însă numai 3 persoane din cele 58 intervievate au afirmat că l-au văzut. La Trifești, posterul a fost pus în fața primăriei, însă numai un sătean își amintea de el. Pus tot la primărie, posterul ajuns în Zerind nu a stârnit prea mare interes, doar membrii elitei locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de acesta. Afișul nu a fost expus nicăieri în Ațintiș și Traian Vuia, autoritățile locale neacordând atenție. În Tomșani însă, impactul a fost cel mai ridicat. Expus în fața primăriei, afișul a fost văzut de 7 din cele 33 de persoane intervievate, trei dintre acestea putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2. Diseminarea posterului în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Expus în fața primăriei, afișul a fost văzut de 7 din cele 33 de persoane intervievate, trei dintre acestea putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2. Diseminarea posterului în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de persoane intervievate, trei dintre acestea putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2. Diseminarea posterului în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pentru actorii politici, acest fapt fiind dovedit și de gradul redus de cunoaștere din partea populației de care se bucură chiar prim-ministrul țării. Populația este mai degrabă interesată de instituții și mai puțin de actori, dovadă fiind faptul că cei intervievați au remarcat că plicul vine de la „Uniunea Europeană”. Pe de altă parte, în satele mai dezvoltate sosesc săptămânal scrisori de la diferite instituții centrale, iar autoritățile locale se consideră „bombardate” cu materiale informative de la centru și nu îi mai interesează cine le

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
înregistrată în satele cu nivel de dezvoltare mai redus, numărul cel mai mare de persoane care au văzut clipurile fiind înregistrat în Hănești, urmat de Trifești, așa cum indică tabelul 3. În Tomșani și Ațintiș doar o singură persoană dintre cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]