35,691 matches
-
trupei Blue Workers, spectatorii au ocupat toate cele 185 de locuri iar cei care nu au reușit să își procure la timp biletele, aveau să regrete lipsa participării. Cu puțin timp înainte de începerea concertului , Gyuri Păscu ne-a precizat, în interviul acordat : “ Sunt foarte bucuros că mă aflu în acest turneu în Canada. Aici în Calgary am întâlnit prieteni pe care nu îi mai văzusem de 25 de ani. Pentru concertele pe care le vom avea am selectat piese din anii
Ioan Gyuri Pascu si formatia Blue Workers in turneu in Canada [Corola-blog/BlogPost/93921_a_95213]
-
prin alegeri directe, prin vot. Așa am fi văzut cu toții câtă susținere are un președinte de asociație. Dar majoritatea sunt mincinoși, nu au membri mai mult de soț, soție sau copii. Ce sentiment te poate cuprinde când asiști la un interviu în care o președintă de ,,federație” afirmă că ,,la noi sunt zece asociații și 8000 de membri”?... păi hai să te vedem la vot, câți membri mai există și ce armonie găsești acolo. Din păcate, totul e poleit, lumea judecă
Congresul Românilor de Pretutindeni, valoare zero [Corola-blog/BlogPost/93912_a_95204]
-
before him because he had astrology behind him“ (J. Pierpont Morgan, cel mai mare bancher mondial, mână lumea înainte pentru că are astrologia în spate). Avea 61 de ani când și-a încununat cariera cu celebra anticipare făcută în contextul unui interviu publicat în ziua de 2 septembrie 1929, când spunea „the Dow Jones should climb to heaven“ (Dow Jones ar trebui să se ridice la Ceruri, adică ironic să... moară). A doua zi, pe 3 septembrie, Dow Jones Industrial Average atingea
Când s-a născut astrologia financiară? [Corola-blog/BlogPost/93951_a_95243]
-
câștigat trofeul în anul 2000, cu albumul “Thinking Of You”, care a urcat, de altfel, pe locul 23 în Top Billboard New Age. “Am vorbit puțin și despre viața mea și despre misiunea mea”, a spus Seda Bağcan, într-un interviu exclusiv înaintea concertului din România. “A fost interesat de toate proiectele despre care i-am vorbit și și-a dorit să avem câteva drumuri împreună. A început prin a-mi recomanda să-mi schimb casa de dicuri pentru distribuitorul internațional
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
un trecut dubios, cu metehne de tip securist. A ieșit „la rampă” la Revoluție, când s-a dat drept securist. Acum, a ajuns în atenția românilor printr-un gest incalificabil. În urmă cu doi ani, Voicu se lăuda,într-un interviu acordat ziarului Adevărul că „și-a păstrat respectul pentru instituția Securității”. Înainte de Revoluție era prezent la mesele festive ale ofițerilor de Securitate și făcea revelioanele cu șefii Miliției București. Avea prieteni în Occident și relații la Comitetele Județene de Partid
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
anuală a bursierilor. Decizia finală privind selectarea candidaților revine Centrului Carter și nu poate fi contestată. Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 24 iunie 2013, orele 24:00. Candidații care vor trece de primă fază a selecției vor susține un interviu telefonic în limba engleză. Dosarele de înscriere se depun la sediul Centrului pentru Jurnalism Independent, Bdul. Regina Elisabeta nr. 32, etaj 1, sector 5, București sau prin e-mail, la bursecarter@cji.ro Persoană de contact Cristina Lupu, coordonator proiecte, e-mail
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93994_a_95286]
-
INTERVIU ILEANA OCOLIȘAN BABA Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a debutat și în apele literare, publicând o carte deosebit de valoroasă pentru folclorul românesc din spațiile noastre - Lexiconul soliștilor vocali și instrumentiști ai Postului de Radio Novi Sad, la ora actuală una din cărțile foarte căutate ale Editurii „Libertatea”. În interviul de față am discutat despre acest lexicon, pe care l-a elaborat ani întregi, un accent aparte fiiind pus pe activitatea muzicală, care îi exprimă cu fidelitate tinerețea sufletească și energia care o însoțesc și în prezent, dar și despre
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
susținut de Ansamblul Vocal-Instrumental „DOR“, din Franța. Și, să nu uit să menționez, că în momentul de față cea mai dragă sarcină îmi este cea de bunică. Ma simt foarte bine în acest rol, alături de nepoatele mele, Emma și Nina. Interviu realizat de Teodora SMOLEAN ILEANA OCOLIȘAN BABA Născută la 11.11.1949. la Torac (Begeiți), Serbia. Părinții Nușca și Lazăr Ocolișan. Căsătorită cu Mircea Baba. Au două fiice, pe Mirela și Alina. Mirela e căsătorită cu Daniel Beja și au
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei însă am avut o relație ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
exasperant de violent și tandru în același timp. În ce privește violența - temă esențială la Pinter - autorul însuși afirma în 1966: Lumea chiar este un loc extrem de violent, așa că violența din piese e firească. Mi se pare un factor esențial și inevitabil.' Interviul din 1966 conține una dintre foarte puținele confesiuni ale dramaturgului privind violența din viața lui (în afară de mult repetatul episod cu periuța de dinți): îCu toții cunoaștem într-un fel sau altul violența. Eu am cunoscut-o într-o formă extremă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
orice consfințire e o condamnare. S-a legiferat, trebuie încălcat. Poate un nou Harold Pinter bate la ușă chiar pe când se scrie acest articol... Interesant este că el dăduse replica la acest viitor atac încă din 1966, când afirmase în interviul excepțional acordat lui Lawrence M Bensky (The Paris Review, 2004): îNu importă că piesa iese bine sau nu. Nu-i vorba de reacția publicului, ci de reacția mea. Am o oarecare ostilitate față de orice fel de public - nu-mi plac
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să îagraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara.' În 2001
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi".' În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o realitate a zilelor noastre. El spune în interviul cu Anne-Marie Cusac: îCred că ni se spun numai minciuni. Propaganda democrațiilor noastre este pur și simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Harold Pinter s-a născut la 10 octombrie 1930, la Londra, într-o familie de evrei. Nu a vrut niciodată să vorbească în amănunt despre viața lui, cu atât mai puțin s-o pună în piese. Chiar spune într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
într-un interviu din 1966: Nu aveam - nu am - nimic de zis despre mine. N-aș ști ce. Mai ales că mă uit ades în oglindă la mine și-mi spun, " Cine naiba o mai fi și ăsta?" ' În 1999 (interviu în The Guardian) mărturisește: ' Am avut o familie foarte mare. Am fost copil unic, dar am avut puzderie de veri, unchi și mătuși. Eram evrei însă am avut o relație ciudată cu evreitatea mea. Mă simțeam și evreu și ne-
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
exasperant de violent și tandru în același timp. În ce privește violența - temă esențială la Pinter - autorul însuși afirma în 1966: Lumea chiar este un loc extrem de violent, așa că violența din piese e firească. Mi se pare un factor esențial și inevitabil.' Interviul din 1966 conține una dintre foarte puținele confesiuni ale dramaturgului privind violența din viața lui (în afară de mult repetatul episod cu periuța de dinți): îCu toții cunoaștem într-un fel sau altul violența. Eu am cunoscut-o într-o formă extremă
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
orice consfințire e o condamnare. S-a legiferat, trebuie încălcat. Poate un nou Harold Pinter bate la ușă chiar pe când se scrie acest articol... Interesant este că el dăduse replica la acest viitor atac încă din 1966, când afirmase în interviul excepțional acordat lui Lawrence M Bensky (The Paris Review, 2004): îNu importă că piesa iese bine sau nu. Nu-i vorba de reacția publicului, ci de reacția mea. Am o oarecare ostilitate față de orice fel de public - nu-mi plac
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
scriu cu umor, dar uneori mă trezesc râzând de ceva ce mi se pare hazliu. Cel mai adesea limbajul numai pare să aibă umor - eroul se luptă de fapt din răsputeri să supraviețuiască.' În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face decât să îagraveze nenorocirea și ororile și să devasteze țara.' În 2001
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându-i pe Reagan și americani ca "ucid sute de mii de oameni pe zi".' În 2001 Pinter însuși se explică: propaganda orwelliană e o realitate a zilelor noastre. El spune în interviul cu Anne-Marie Cusac: îCred că ni se spun numai minciuni. Propaganda democrațiilor noastre este pur și simplu ipocrită. Pe cine prostim? Nenorocirea este că chiar prostesc o mulțime de oameni. Tata, care a murit la nouăzeci și șase de ani
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
scrisul unei credințe, prin devoțiune existențială, prin sacrificiul pe care îl cere, ca și prin responsabilitatea misionară pe care o implică, autoarea nu aderă, însă, la concepția creației ca inspirație. Deși nu ignoră partea ei întunecată și vătămătoare (într-un interviu acordat Dorei Pavel, vorbește despre "pragul periculos al literaturii" întrucît "există niște lucruri cu care intri într-o comunicare, stări, evenimente, praguri de existență care te pot deregla dacă le atingi"), Gabriela Adameșteanu preferă să vorbească despre partea pozitivă a
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
ani, cînd Tacou s-a lovit îngrozitor cu capul de scara porumbarului lui Cioran din Dieppe, unde ne dusese anume, n-am insistat cînd el a spus că nu-i nimic... Atunci, la Cluj, am făcut cu Vona faimosul meu interviu: am prînzit împreună, singuri în salonul albastru al restaurantului Siesta, cu un serviciu bun. Mînca puțin și vorbea continuu. Reportofonul meu a înregistrat tot. Eu n-am băut decît apă, el - un pahar de vin alb. Nu mi-a dat
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
singuri în salonul albastru al restaurantului Siesta, cu un serviciu bun. Mînca puțin și vorbea continuu. Reportofonul meu a înregistrat tot. Eu n-am băut decît apă, el - un pahar de vin alb. Nu mi-a dat voie să public interviul în Ferestre întredeschise, le-a spus Biancăi și lui Nicolae Balotă, care au intervenit pentru mine, că... "eram beți". Mie n-a îndrăznit să-mi spună o asemenea enormitate, s-a scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
beți". Mie n-a îndrăznit să-mi spună o asemenea enormitate, s-a scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-a întrebat ce album să-mi trimită de Crăciun. Nu voiam nici un album, eu voiam să-mi public interviul, dar, înduioșată de panica lui, am acceptat o amînare și o carte: Caietele lui Cioran, tocmai apărute. În primăvara acestui an, cînd mi-am pregătit volumul de interviuri, i l-am trimis din nou, iar el mi-a indicat, la
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]