73,117 matches
-
Rodica Zafiu Recent apărutul volum al profesoarei Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica - o știință a comunicării (București, All, 1999), are la bază mai vechea sa Introducere în psiholingvistică; de fapt, cartea din 1968 e mult amplificată, mai ales prin introducerea unor studii și articole publicate de autoare între timp; se stabilește chiar un dialog explicit cu textul de acum trei decenii, care este completat, autocomentat, confirmat
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
Rodica Zafiu Recent apărutul volum al profesoarei Tatiana Slama-Cazacu, Psiholingvistica - o știință a comunicării (București, All, 1999), are la bază mai vechea sa Introducere în psiholingvistică; de fapt, cartea din 1968 e mult amplificată, mai ales prin introducerea unor studii și articole publicate de autoare între timp; se stabilește chiar un dialog explicit cu textul de acum trei decenii, care este completat, autocomentat, confirmat sau (mai rar) amendat pe parcurs. Coerența asigurată de unitatea principiilor și a metodelor
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
lapidar în problematica unei paciente isterice, Elisabeth Erdman, care l-ar fi inspirat pe întemeietorul psihanalizei în mai multe privințe, de exemplu la postularea unui principiu al morții, de combinat apoi cu cel al erosului. În acord cu o asemenea introducere, dar totodată cu o mare doză de insolit, întâiul capitol va conține o producție cu aspirații literare a acestei isterice - un poem halucinant despre experiențe trăite, dar mai ales fantasmate ale pacientei, dintr-o stațiune montană (e vorba de Badgastein
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
poată aproape la fiecare pagină să continue poemele de unul singur, descoperind abilități mnemotehnice neglijate într-o facultate mult mai liberală. Mister? Nicidecum. Poemele alese de Alex. Ștefănescu pentru această antologie respectă îndeaproape indicele bibliografic al unei cărți mai vechi, Introducere în opera lui Nichita Stănescu (1986), cu unele omisiuni (Unui fascist din Sensul iubirii, Basorelief cu soldați din Dreptul la timp, Evocare din Un pămînt numit România și poemele din grupajul Opere impersonale din care nu rămîne decît poemul Trepte
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
în secțiunea Ordinea cuvintelor, adică antologia ce conținea Opere impersonale) și mai multe adaosuri (mai multe poeme din Oul și sfera și Măreția frigului, plus poeziile aranjate în Antologie după Noduri și semne, volum ale cărui selecțiuni încheie bibliografia din Introducere.) Sînt deci poemele canonizate de cartea din 1986 prin care Alex. Ștefănescu a reușit să propună (și să repropună azi) un set de poezii a căror reprezentativitate se vor găsi cititori și critici mai neliniștiți să o conteste (cum se
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
reprezentativitate se vor găsi cititori și critici mai neliniștiți să o conteste (cum se întîmplă și în cazul lui Eminescu) și asta numai spre binele și continua resuscitare a operei poetului. Nu numai selecția poemelor, dar și studiul introductiv reia Introducerea din 1986, cu mult mai puține modificări decît antologia propriu-zisă. Am putea spune chiar cu nici una. Asta dacă ținem seama că totuși sintagma din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere al
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
și continua resuscitare a operei poetului. Nu numai selecția poemelor, dar și studiul introductiv reia Introducerea din 1986, cu mult mai puține modificări decît antologia propriu-zisă. Am putea spune chiar cu nici una. Asta dacă ținem seama că totuși sintagma din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere al autorului acestui studiu...", că nu mai există o împărțire grafică în capitole-componente, ci un text-bloc care înșiră însă aceleași capitole-componente și că în Introducere mai
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
din Introducere " Din punctul de vedere al autorului acestei monografii... " devine aici " Din punctul de vedere al autorului acestui studiu...", că nu mai există o împărțire grafică în capitole-componente, ci un text-bloc care înșiră însă aceleași capitole-componente și că în Introducere mai există în plus un capitol la început și un paragraf la sfîrșit. Dar așa cum oricine are voie să-și publice pe copertă chiar și o fotografie de viconte tăiat în două, să devină cunoscut prin orice atitudine culturală sau
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
de netăgăduit și familiaritatea pe care o induc nu cred că e un lucru rău. Mai ales la începutul unei antologii asemenea gesturi sînt parcă mai la ele acasă decît într-o carte de sine stătătoare, fie ea și o introducere, pasajele respective cîștigă, cred, prin transfer. Alta este după mine problema cu acest tip de portrete. Hrănindu-se din același tip de întorsături retorice, folosind aceeași rețetă de poveste cu picanterii fizice și comportamentale pe care vecinătatea privilegiată cu personalitatea
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
istoria, între evenimente disparate precum istoria grîului și cea a secetei și irigațiilor? Cum influențează aceste "ritmuri lente" panorama istoriei lumii pe care încearcă să o conceapă istoricul? Intenția lui Foucault, așa cum e ea sugerată, dacă nu direct enunțată în Introducerea la Areheologia cunoașterii este de a problematiza însăși ideea de istorie înțeleasă drept cunoaștere, dincolo de proliferarea istoriilor, care se produsese deja după al doilea război mondial. O istorie generală, însă nu ca proiect comprehensiv și global, ci mai curînd ca
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
condițiilor de posibilitate ale cunoașterii introducînd concepte precum acela de discurs, formațiune discursivă, enunț sau arhivă. Mulți critici ai lui Foucault sînt mai degrabă sceptici față de felul în care asemenea concepte izbutesc să lămurească gravele dileme enunțate de autor în Introducerea sa. Definite, într-adevăr, foarte lax și cu o constantă circularitate, conceptele de enunț sau formațiune discursivă au făcut totuși carieră. Ciudat e că, dincolo de labilitatea lor teoretică, i-au permis autorului, după părerea mea, o solidă descriere a regulilor
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
Freiburg, administrată și alimentată de legionari, în publicațiile și convorbirile cu legionarii în exil. Încît, pînă la urmă, a rezultat o carte bine documentată, pe care autorul a dorit-o și este "o contribuție la problema fascismului internațional". După o introducere în tema pusă în dezbatere, dl Armin Heinen se reîntoarce în trecut, analizînd, în două capitole dense, situația României în interbelic și chiar fizionomia Principatelor Române în secolul al XIX-lea, pentru că al IV-lea capitol despre primul război mondial
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
relativ recent, la Editura sa "Roza Vînturilor", ultimul curs de metafizică, rostit de Nae Ionescu în anul universitar 1937-1938, pe care editorul (dl Mircea Diaconu) sau chiar proprietarul editurii îl intitulează pompos Tratat de metafizică, cursul fiind, de fapt, o introducere în metafizică. Că dl Dan Zamfirescu este un admirator ieșit din comun al lui Nae Ionescu o știu de cîteva bune decenii. Aici, scriind o prefață la acest curs, dl Dan Zamfirescu, ca mai acum două decenii cînd vestea, în
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
și serviciile sale de specialitate, demonstrînd, cu argumente irefutabile, că moartea s-a datorat exclusiv bolii sale de cord. Referindu-mă la cursul editat de d-nii M. Diaconu și Dan Zamfirescu, aș spune, încă o dată, că e o foarte bună introducere în metafizică, începînd, firește, prin a o defini, socotind-o "acea viziune de ansamblu, acea viziune totală a existenței care este metafizica", subliniind că "metafizica nu duce la mîntuire, cum ar duce, de pildă, experiența religioasă; ea duce numai la
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
iau băgat tot felul de tâmpeni că sunt bolnavi sunt singuri nu au pe nimeni nu le ajunge pensia și culmea că nu îi mai lasă apartamentul dacă nu renunță la mine da sunt niște absurdități dar sunt adevărate", prin introducere de conectori gramaticali și logici (dar, căci, de aceea).
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
săturat". Folosirea virgulei pentru a izola replica reprodusă de verbul de declarație - "a zis, dragă, plecăm" e, în scrierea românească standard, o greșeală evidentă; extinderea unor convenții de punctuație din alte limbi (cea mai probabilă e influența unei reguli de introducere a citatului în scrierea englezei) nu e posibilă, deoarece contrazice o regulă gramaticală puternică și deoarece pentru această situație norma autohtonă impune folosirea altui semn: doua puncte.
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
Iubirea, așadar, sfidează (cum remarcă Octavio Paz), respinge, alungă, condamnă pe alții să fie singuri, înainte de a fi iubire, de a se apleca tandru asupra celuilalt. De aceea și Midori, soția, și Shoko, copila, sînt singure. Ultima scrisoare, în ordinea introducerii lor în roman, este a lui Saiko. Ordinea aceasta e esențială. Saiko e cea care moare, dar și cea care descoperă misterul nefericirii (sau al fericirii ignorate) făpturii umane: în fiecare din noi se află un șarpe, cum îi spusese
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
reginei spune, poate, multe despre adevărata origine paternă a profesorului. În sprijin ar veni și înalta protecție de care s-a bucurat Tzigara din partea regelui, chiar de la începutul carierei, netezită ori de cîte ori se împotmolea. Evident, Tzigara afirma că introducerea sa în cercurile palatine o datora familiei Kremnitz (cu care era vecin pe strada Polonă), bine instalați acolo, Wilhelm ca medic, iar Mite ca amantă a regelui (o știu din memoriile lui Marghiloman, care o știa de la Maiorescu), care, devenindu
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
de romanșă. Dar astea sunt tulburări normale, acum catedra se va reînființa. M.P.M.: În ce măsură copilăria, petrecută într-o regiune romanșă marginală, părinții, faimoasa școală a Mânăstirii Disentis a influențat formația ta? I.C.: Foarte puternic. Colegiul de la Disentis a fost o introducere în lumea muzicii (cântul gregorian) și a literaturii și o experiență fundamentală că lumea nu este monolingvă. Tu știi bine câte limbi se vorbesc la Mustér (numele romanș al localității Disentis). Alături de romanșă, germana este prezentă peste tot. Dincolo de pasul
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
ei drame și dileme amoroase. Ramă de care vorbeam o reprezintă povestea acestei femei, și după părerea mea este partea cel mai puțin reușită a românului, cu multe stridente explicative, cu o artificialitate agasanta a felului în care e motivată introducerea ei drept context al celeilalte povești, cea cu adevarat pasionanta. Povestea pacientului, un ins pe nume Benjamin Tholon, scriitor care își cîștigă o existență obscură practicînd o îndeletnicire ce i se pare extrem de rușinoasă și periculoasă: scrie cărti-colaj, adică române
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
stima. Mărturisesc și eu vină de a nu fi citit din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Dan Croitoru "L'enfer c'est leș autres..." (J.P. Sartre) "Istoria nu e neapărat un joc al autorului cu trecutul, ci, mai degrabă, o selecție realizată prin uitare", pare a spune Dan Horia Mazilu în introducerea ultimei sale cărți Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie (Editură Polirom, 1999). Unul din cei mai importanți cercetători ai fenomenului literar vechi românesc și cunoscător - direct de la sursă! - al manifestărilor literare baroce în spațiul slav, Dan Horia Mazilu (Udriște
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
raportul modalității lor specifice de a genera și întreține fantasticul. Pentru a ne opri la suportul teoretic și la problema dezvoltării unui limbaj mai mult sau mai putin tehnicizat în analiza unor lucrări de acest tip, e notabil că binecunoscută Introducere în literatura fantastică a lui Tzvetan Todorov e foarte rar citată. Dacă am numărat bine, pe baza notelor de subsol, ea e citată de două ori. Observația poate înșela dacă o plasăm în planul strict al unei contabilități a referințelor
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
apropierea de scris e, înainte de toate, vizuală. Orice demers didactic mi-e străin. Nu plec niciodată de la o temă sau de al un punct de vedere teoretic ci mă las condus de imaginar. Abia după o muncă inițial "sălbatică", intervine introducerea sensului și a coerentei! Nu mă interesează cîtuși de puțin să formulez adevăruri despre lume și societate. Urmăresc emoția, și-mi plac întîlnirile cu fapturi omenești"... Tocmai de aceea merită văzut Îngeri căzuți. Chiar dacă filmul pare, uneori, prea lung, sau
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
unde s-au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea, plăcerea, si, în același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și ambițioasă care deschide poetica înspre estetică, sau, care, cum spuneați în Introducere, își propune "să urce la etaj". Va rog să aveți amabilitatea să o prezentați pe scurt cititorilor români, daca este posibil începînd chiar cu acest titlu, intenționat ambiguu și totuși incitant, Operă artei. G.G.: Sînt două chestiuni succesiv prezentate, cea
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]