1,281 matches
-
pe când opera din prima perioadă de creație se încheie ferm, decisiv, Troiolo conștientizează că femeia iubită, Criseida, l-a trădat și se grăbește să-și găsească moartea, Fiammetta este nesigură, menținânu se pe o linie de plutire doar prin posibilitatea introspecției; un sfârșit inteligent a făcut astfel loc unei deschideri psihologice cum este cea din finalul Elegiei. Se poate spune că Boccaccio s-a 243 Ibidem, p. 119. 244 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 516. 88 maturizat; ne mărturisește că a dus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe când opera din prima perioadă de creație se încheie ferm, decisiv, Troiolo conștientizează că femeia iubită, Criseida, l-a trădat și se grăbește să-și găsească moartea, Fiammetta este nesigură, menținânu se pe o linie de plutire doar prin posibilitatea introspecției; un sfârșit inteligent a făcut astfel loc unei deschideri psihologice cum este cea din finalul Elegiei. Se poate spune că Boccaccio s-a 243 Ibidem, p. 119. 244 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 516. 88 maturizat; ne mărturisește că a dus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu alți agenți și/sau oameni pentru a atinge scopuri comune; agenți cu personalitate: agenți având caracteristici de personalitate umane cum ar fi emoții, intenții, convingeri, răspunderi ș.a.; agenți inteligenți: agenți care încorporează caracteristici ce definesc inteligența umană cum sunt introspecția, învățarea, adaptarea ș.a. După funcțiile realizate, agenții se pot clasifica în: agenți informaționali: agenți care colectează informație din surse multiple eterogene și trimit informație către surse multiple; agenți interfață utilizator: agenți care comunică cu oamenii utilizând diferite tipuri de interfețe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Absența analizei introspective produce inteligențe impulsive, necizelate, imprevizibile, În timp ce excesul de analiză, rumegarea sau cumpănirea continuă a ideilor, e paralizant. Echilibrul, În acest caz, dar și În multe altele, este determinat de acțiune. Cel mai potrivit este acel nivel de introspecție care Îmbunătățește adaptarea noastră la realitate și posibilitățile noastre de a fi fericiți. 3 Să privim mai Îndeaproape fenomenul pe care tocmai l-am menționat: vorbim Întruna cu noi Înșine. „Omul este un dialog intim”, a scris Pascal. În sinea
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
mulți psihologi cred că starea caracterizată de ritmul theta este poarta către mintea inconștientă. Undele ALFA - (8 12,9 Hz): caracterizează o stare de ușoară relaxare care se poate obține Închizând ochii și relaxându-ne; undele alfa sunt asociate cu introspecția; când undele cerebrale alfa sunt predominante, creierul produce o serie de substanțe chimice benefice, cu efect de calmare; capătul de sus al domeniului (12,9 Hz) descrie o stare “super-Învățare”, atunci când suntem foarte absorbiți de citirea unei cărți, de exemplu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pace și mulțumire și este tiparul predominant al stării de meditație obișnuite; dacă undele beta caracterizează răspunsul “luptă sau fugi”, undele alfa creează; răspunsul la relaxare, În care, În loc să reacționăm exterior la un pericol, suntem “Întorși” către noi Înșine, spre introspecție, Învățare, relaxare, reînnoire. Undele BETA - (13 100 Hz): caracterizează starea de veghe; au amplitudinea cea mai mică și frecvența cea mai mare dintre toate celelalte tipare de unde cerebrale; deși coexistă toate cele patru ritmuri cerebrale, În starea de veghe undele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor atrage sancțiuni. Observarea - culegerea informației despre procesul sau obiectul luat În studiu. Observație studierea sistematică și intenționată a comportamentului În condiții naturale, În absența intervenției observatorului (psihologului) și În scopul unei descrieri detaliate. Introspecția (numită și autoobservație) este o formă a observației care are ca obiect propriul comportament, propriile gânduri și trăiri afective. Operația este un mod de acțiune, un instrument de lucru; ca expresie internă, psihologică, aceasta este un mod specific de prelucrare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
orice p.p. constituie un subsistem de activitate informațională care este dotat cu autoreglaj. Procese psihice și mentale Procesele necesare punerii În joc a percepției, gândirii, planificării, dorințelor și luării de decizii sunt evenimente conștiente. Acest proces de autoobservație este denumit introspecție. Evenimentele trăite se fixează În memorie, de unde pot fi din nou aduse În conștiință. Această activitate este denumită retrospecție. În felul acesta omul are posibilitatea cunoașterii propriilor sale acte și poate, nu numai să-și controleze comportamentul personal, dar să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a bolii, când se face aproape cu toate entitățile psihopatologice. Pe măsură ce tabloul simptomatologic disociativ se conturează, dificultățile de diagnostic se atenuează. Multe dintre tulburările perioadei adolescenței pot avea o "coloratură schizofreniformă": exaltare, preocupare pentru idealismul abstract, modificări bruște ale dispoziției, introspecții, reverie - sunt tulburări care pot caracteriza "criza de adolescență", dar care pot constitui și debutul unei psihoze discordante. Prezența disociației este singurul criteriu valabil pentru diagnosticarea schizofreniei la această virstă biologică critică. Diagnosticul diferențial al schizofreniei nu poate fi făcut
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomelor obsesive și obsesiv-compulsive, a căror intensitate se poate modifica ulterior. Apariția unor simptome spihotice, ca și prezența unui sindrom defectual tranșează diagnosticul. 19. Criza de adolescență, prin trăsăturile ei distinctive: exaltare, preocupare pentru idei abstracte, variațiii dispoziționale imprevizibile, reverii, introspecție, timiditate, creează un tablou care pote fi confundat cu schizofrenia. Diagnosticul diferențial al unor tulburări psihotice apărute la adolescență este dificl și impune o atitudine de expectativă. Orice studiu al diagnozei schizofreniei, apreciază trei aspecte: nozologic - cel al clasificării tulburărilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
va putea să-și amelioreze competențele sale sociale: schimburi afective și verbale ce pot fi completate de o apropiere comportamentală ce acționează și determină comunicarea și relațiile umane. 6. Pas cu pas, într-un nou proces de construcție, se ating introspecții mai stabile în scopul regăsirii integrării obiectelor ideale (Muller, 1973). 7. Ameliorarea relației pacientului cu familia sa. Cel mai adesea, situațiile sunt blocate, mai curând decât exprimarea unor critici și judecăți este necesară favorizarea unei înțelegeri reciproce prin verbalizarea dificultăților
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ca să nu menționăm formele extreme asiatice (harakiri, sepuku etc.) -, sinuciderea conotează animus-ul, principiul masculin, activ și, În cele din urmă, forța. Oricâte nuanțări am aduce acestui fapt, jurnalul intim rămâne, totuși, o terapeutică - cel puțin În măsura În care, obligând la autoanaliză și introspecție, ar trebui să Îndepărteze de act, și nu să-l amplifice. Din acest punct de vedere, jurnalele sinucigașilor au ceva pe cât de inautentic, pe atât de Înfricoșător. Ele ar trebui să sfârșească prin salvarea personajului care se confesează, dar eșuează
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
în aplicarea principiilor filosofice grecești la guvernare și în programele civice. Încetase războaiele cu parții și adusese la îndeplinire Pax romana; unificase un imperiu întinzându-se de la Atlantic la stepele rusești. Aici s-au terminat izvoarele, dar Yourcenar a împins introspecția lui Hadrian și mai departe. A urmărit melancolia lui laborios, cu ardoarea unui biograf byronian: susținând că el era un visător solitar în esență, înstrăinat de toți din guvernul și familia lui cu excepția lui Antinous, sortit să moară la 62
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sine, o ipohondră pe viață și o depresivă); un interes profund în ocultism tradiția orfică, misterele eleusine, magie; și o preocupare față de moarte de la mijlocul vieții încolo. Yourcenar a descâlcit în mod ingenios semnificația celor cinci componente ale lui Hadrian: introspecția, discreția, bisexualitatea, alunecarea spre magie și miraculos după moartea lui Antinous (ca și când ar fi putut anticipa miracolele care vor apărea la altarul iubitului său din Antinopolis) și obsesia lui melancolică față de tristețe și moarte. Acestea erau indicii ale personajului care
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
fantasmelor, a delirului, a tulburării auzului... scutul cel mai sigur este fratele, vecinul, prietenul sau dușmanul nostru, dar cineva, Doamne Dumnezeule, cineva!". Acestui personaj livresc Michel Tournier i-a adăugat elemente surprinzătoare prin alăturarea lor, și anume proustianismul metodei de introspecție folosit până la dimensiunea unui stil în log-book și donquijotismul momentelor sale de pierdere a lucidității. Spontana apariție a unor halucinații îl face să devină circumspect, de unde și brusca sa hotărâre să se organizeze, să-și administreze "noua proprietate" insulară, dobândită
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
analiza erorilor altora și raportarea la sine), • informația științifică (prin aplicarea de probe psihologice, prin recursul la asistența și consilierea psihopedagogică), • raportarea la mesajul artei (a creației în general). Dar poate fi adăugate, pentru eficiența efectivă, încă autoobservația (corelată cu introspecția) și meditația (reflecția meditativă). Pe fondul general al paradigmei centrării pe educat, în trecerea de la controlul centralizat la cel descentralizat al învățării, dacă se folosesc diferite forme ale acesteia în educație, atunci se poate crea și un context pedagogic adecvat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lecția marelui prozator francez. Așadar, prin intermediul memoriei involuntare romanul proustian descoperea inconștientul și structura sa muzicală, desfășurată în spațiu ca formă arhitectonică, printr-o compoziție ciclic-serială de o rigoare extremă, fără nimic arbitrar (proustianismul nu înseamnă doar "autenticitate", "elan vital", "introspecție" sau "psihologism", ci și viziune organic-integratoare). Or, spațializarea "substanței invizibile a timpului", pe care Proust a încercat să o izoleze într-o "suită de romane ale Inconștientului", presupunea abandonarea psihologismului vulgar, de sursă biografist-individualistă (cultivat de prozatorii noștri declarați "proustieni
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
caracterul unui "roman analitic în versuri" cel mai profund și complex "roman analitic" din literatura noastră (op. cit., p. 19). Mai mult, universitarul bucureștean subliniază faptul că la Eminescu se observă "atenția analitică, deopotrivă estetică și intelectuală, concentrată asupra însuși procesului introspecției" (op. cit., p. 110). 187 Tudor Vianu, "Poezia lui Eminescu", în volumul Eminescu, ed. cit., p. 67. 188 Ibidem. 189 Mario Praz, op. cit., p. 57. Vezi și Ilina Gregori, op. cit., p. 120: modernitatea timpurie se caracterizează printr-un "amestec indecantabil de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
specific prin care se observă lumea, prin care se transcrie viața și istoria. În mod cert, rostul Jurnalelor este de a ajuta memoria, de a reda idei și felul în care sunt trăite ideile, de a fi un instrument al introspecției. Lectura lor reprezintă întâlnirea cu altul care-i absent, un dialog cu cei morți sau cu cei care încă nu sunt. Felul în care lucrările îi sunt citite ține de o anume patologie a lecturii impusă de însăși autoarea care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o interacțiune socială, datorită mesajelor literare și ideologice. Dacă în Jurnale se conturează clar urgența mărturisirii, temperată de actul scrierii care vine cu limitele sale, La apa Vavilonului conține un discurs privit ca o interacțiune cu sinele, o consecință a introspecției. Contextele, informațiile, atitudinile, emoțiile devin modele: operei Monicăi Lovinescu i se atribuie calitatea de canon etic și estetic, construit în afara cenzurii, nesupus coruperii, militant, polemic. Textele transmit mesaje clare, cu intenții transparente și implică lectorul în dezbateri cu teme ce
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Urgența notării evenimentelor traversează paginile acoperite cu însemnări despre emisiuni, telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Rostul Jurnalelor este de a ajuta memoria, de a reda idei și felul în care sunt trăite, de a fi un instrument al introspecției, o cronică a lumii din afară ce rareori conține referiri la propriile trăiri. Discursul ficțional al Monicăi Lovinescu poate fi acuzat de codificare exagerată a limbajului. De aceea am încercat să demonstrăm că prin funcția sa instrumentală, limbajul din roman
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
le poate depăși: nu impresia făcută ascultătorilor trebuie să primeze, ci dorința, izvorâtă din iubire, de a le face binele. Recunoaștem aici principiile din Omilia despre predici a Sfântului Ioan Gură de Aur. Ceea ce este nou la Fericitul Augustin este introspecția asupra raporturilor psihologice care țin cumpăna între dorința de bine și dorința de a plăcea ascultătorilor. Atunci când „ținem să vorbim așa cum gândim tocmai atunci când, din cauza încordării, nu putem scoate o vorba cum trebuie... ne sufocăm și, ca și cum ne-am da
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în sfera problematicii (substituirea problematicii sociale și morale cu dome niul psihologicului și cu problematica existențialistă) - inovarea formulelor estetice, abandonarea tiparelor narative tradiționale (narațiu nea heterodiegetică, perspectiva omniscienței, structurarea cronologică a diegezei, construcția „logică“ a subiectului etc.); proza modernă cultivă introspecția și retrospecția, analiza conștientului și a zonelor abisale ale ființei (subconștientul, inconștientul) - canonul modernității: o literatură a autenticității care adoptă frecvent persoana I narativă, principiul memoriei involuntare, pluriperspectivismul, construcția narativă multinivel, discontinuitatea narativă/fragmentarismul, inserțiile eseistice, structurile deschise etc. - personajele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de Lovinescu a fost agorá scriitorilor care năzuiau să se delimiteze de convențiile artistice tradiționale, să depășească orizontul limitativ al problematicii rurale și sentimentalismul minor. În lirică se explorează orizonturile interioare și limitele limbajului (poezia ermetică), în proză se cultivă introspecția, analiza conștientului, a subconștientului. În critica literară, se au în vedere nu analizele reci, conceptualizate, ci intuirea notei fundamentale a discursului artistic, a lecturilor stratificate (critică impresionistă). - Reprezentanți: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Emil Botta, Camil Petrescu, Hortensia PapadatBengescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vedere al unui personajnarator sau personaj focali zator. - Realitatea este percepută și interpretată subiectiv, din punctul de vedere al perso najului (ce vede, ce aude, ce gândește eroul - perspectiva „avec“). - Se relatează „evenimente“ interioare, utilizânduse tehnici analitice directe (auto scopie/introspecție, monolog interior/confesiune, frecvente în proza de analiză psihologică). Perspectiva externă („din exterior“/focalizare externă) este semnalată prin faptul că: - Naratorul se situează în perspectiva de observator obiectiv, imparțial, al eveni mentelor. - Naratorul „știe“ mai puțin decât personajele, surprinzândule doar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]