2,710 matches
-
Culturii. Primul roman al lui Z., Clodi Primus, are în centru existența unui tânăr atins de surzenie, infirmitate care, pe de o parte, îi reduce capacitatea de a percepe lumea exterioară, iar pe de alta, îi accentuează aria de cuprindere intuitivă a aceleiași realități prin cuvânt și imaginație. Unii critici au văzut aici un roman sartrian, în vreme ce alții fie au identificat în existențialismul textului mai mult un „stil” decât o alcătuire de adâncime, fie l-au negat, din cauza faptului că personajul
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
să-și disciplineze copii se descriu cinci variante de atitudini: părinți autoritari, părinți hiperprotectori, părinți indulgenți, părinți severi și chiar părinți agresivi. De obicei, ei iau măsuri de disciplinare pe care le știu dintr-o experiență proprie sau le deduc intuitiv și rareori cunosc principii științifice de pedagogie. Până la școlarizare, părinții sunt profesorii copilului, și nu numai. Părinții normali, cu un stil optim de interacțiune cu copilul, combină autoritatea și fermitatea în luarea hotărârilor cu o modalitate de relație cu copilul
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
siguranță, va varia. Ține de mediu, de cultură, de vârstă, de educație, ca și de dorința de a cunoaște și pătrunde. Spranger a demonstrat că în domeniul valorilor teoretice predomină inteligența abstractă, pe când în domeniul artistic, estetic este predominantă inteligența intuitivă. Profesorul de arsmatetică învață copilul să fac din nimic un altceva. Cu cele mai simple mijloace copilul învață să transforme, să modifice, astfel încât să apară sensibilul. Închide ochii și transformarea apare în întreaga ei splendoare ; cu detalii, cu culori. Învață
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
ating nivelul unora din paginile celui de-al doilea intermezzo, sub raportul lucidității, adâncimii, amărăciunii și stringenței. Eugen Ionescu constată, deci, amărât, că actul critic, judecata literară și artistică, nu izvorăște dintr-o constrângere interioară, adică dintr-o evidență lăuntrică, intuitivă, a predicatelor critice; ci este, teoretic, un act gratuit, pornit din arbitrarul conștiinței criticului, care își exercită asupra operei cercetate voința lui de sistem, de consecvență sau de pledoarie și care, de cele mai multe ori, ascunde și acoperă - ca orice arbitru
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
desfășurare a lecției (sala de curs, laborator, muzeu, cadru natural etc.). Etapa IV: vizează elaborarea - prin anticipație - a strategiei didactice, respectiv: a) alegerea metodelor și procedeelor de predare, a metodelor de învățare (prin cooperare sau prin competiție); b) selectarea materialului intuitiv pentru fiecare secvență de predare - învățare; c) stabilirea combinației optime a metodelor, procedeelor și mijloacelor de învățamânt ce urmează a fi activate, astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor de către cât mai mulți școlari (cel puțin 2/3 din efectivul clasei
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
Dislalie audiogenă - Consolidarea sunetului”ș” Beneficiar: V. S. (protejat), elev în clasa a III-a; are o dezvoltare intelectuală de nivel mediu, iar din punct de vedere a psihomotricității are o dezvoltare în concordanță cu vârsta cronologică; gândirea este concret intuitivă, memoria predominant mecanică, iar capacitatea de concentrare a atenției este medie; are formate deprinderi de autonomie personală și socială, precum și deprinderi minime de scris, citit si calcul matematic; comunicarea se realizează predominant prin limbaj mimico-gestual; este vesel, sociabil, predominant extrovertit
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
lucru. 3. Proiect didactic - Dislalie audiogenă - Dezvoltareaa vocabularului Beneficiar: N. D., elev în clasa a-III-a; are o dezvoltare intelectuală de nivel mediu, iar din punct de vedere a psihomotricității are o dezvoltare în concordanță cu vârsta cronologică; gândirea este concret intuitivă, memoria predominant mecanică, iar capacitatea de concentrare a atenției este medie; are formate deprinderi de autonomie personală și socială, precum și deprinderi minime de scris, citit și calcul matematic; comunicarea se realizează predominant prin limbaj mimico-gestual; este vesel, sociabil, predominant extrovertit
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
coordonare (DDFSS), deși în curs de cristalizare, departamentul de asistență socială este subdimensionat în raport cu atribuțiile curente, dar și cu efortul necesar reorganizării sistemului de servicii. Am în vedere, în primul rând, capacitatea redusă a acestora de a depăși stadiul cunoașterii intuitive a problemelor sociale sau de a evalua politicile locale de asistență socială. Cu excepția diagnozelor realizate în 2003, la nivelul fiecărui județ, pentru fundamentarea Planurilor Județene Antisărăcie și Incluziune Socială, conform datelor furnizate de DDFSS în ultimii ani nu au fost
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
critic presupune realizarea de către elevi a progresului în mai multe planuri, prin trecerea de la reacții personale la idei susținute public, cu argumente convingătoare; de la respectul față de ideile altuia la dobândirea încrederii în sine, în propriile idei bazate pe argumente; de la intuitiv la logic; de la o singură perspectivă la mai multe perspective în abordarea unei probleme. Gândirea critică nu se dobândește spontan, de la sine, ci se învață prin practicarea ei. A gândi critic este o capacitate care trebuie încurajată și dezvoltată într-
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
rațională, fără a se ține cont de faptul că acest material ar putea fi stăpânit până la un anume nivel, în mod spontan, la nivel inconștient, de la chiar prima receptare a lecției; b) invers, se dă importanță numai capacităților inconștiente și intuitive ale elevului în timp ce este nevoie de o finalizare conștientă și reevaluare creativă a materialului, elemente care sunt neglijate. Caracteristici Sugestopedia este o strategie specială de predare/învățare datorită câtorva caracteristici. Acestea sunt: Sunt stimulate rezervele memoriei, ale activității intelectuale, ale
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
ajunge prin antrenarea componentelor afective și volitive ale copiilor. De aceea activitățile ecologice se vor desfășura într-o atmosferă relaxantă, unde interesul și comunicarea să încurajeze inițiativele și opiniile fiecăruia. Excursiile organizate cu copiii, în natură, trebuie să păstreze caracter intuitiv, să îmbogățească cunoștințele cu percepții senzoriale, pentru ca astfel, ei să-și formeze noțiuni cât mai clare asupra obiectelor și fenomenelor din natură. Observarea naturii, a frumuseților ei este esențială la această vârstă, mai ales datorită faptului că ne aflăm în
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
scopul de a obține putere și superioritate. “Un asemenea om devine În mod necesar neobiectiv, deoarece Își pierde legătura cu autenticitatea interioară, fiind În permanență preocupat de impresia produsă altora, de ceea ce gândesc ceilalți despre dânsul. Libertatea sa de acțiune intuitivă, spontană și creativă este astfel inhibată la maximum și În caracterul său Își face loc cea mai răspândită trăsătură, vanitatea”. Și dat find faptul că nu te poți impune dacă Îți afișezi ostentativ vanitatea, de cele mai multe ori aceasta se camuflează
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente; Îngustimea câmpului perceptiv, adică perceperea clară a unui număr mic de elemente pe unitate de timp, prin comparație cu un individ normal, fapt care afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur; Constanța percepției de formă, mărime greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect, la copilul debil mintal se realizează foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ cu perceperea culorilor care
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
integrare a noilor cunoștințe în sistemul nou elaborat, rezolvarea de probleme evidențiază apariția unei perseverări (a unei fixații pe un anumit algoritm de rezolvare) din care copilul cu debilitate mentală poate ieși cu mare dificultate și după folosirea unui suport intuitiv, concret; Limbajul se dezvoltă în general cu întârziere, sub toate aspectele sale; primul cuvânt apare în medie la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții la vârsta de 3 ani. Vorbirea conține multe cuvinte parazite, perseverarea unor expresii, dezacorduri gramaticale
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de observație al „faptului psihiatric” va cuprinde structurile personalităților morbide, modurile și sensurile delirului, structurile socio-familiale, modurile de comunicare-expresie, actele și conduitele bolnavilor. b) Metodologia va fi orientată în trei direcții principale: Înțelegerea care constă într-un efort de pătrundere intuitivă a fenomenului psihic morbid, semnificația acestuia fiind raportată la persoana și viața bolnavului. În acest caz avem de-a face cu o atitudine fenomenologică, care caută ca să vadă în simptomul clinic sensurile unui conținut vital. Explicarea este operația intelectuală care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că, dincolo de aspectele sale pur și exclusiv pragmatice, medicina oferă perspectiva unui model de înțelegere a omului bolnav, considerat ca „ființă umană în suferință”, precum și a „fenomenului morbid”. Această cunoaștere se obiectivează prin următoarele: a) cunoașterea discursivă și cea intuitivă a stării de boală prin obiectivare, explicare și experiment, în spiritul științelor naturii; b) înțelegerea existenței sufletești anormale sau patologice și a contextelor relațiilor și corelațiilor sufletești rezultate din evidențele înțelegerii; c) interpretarea fenomenologică a stării de boală prin evidențierea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iar aceasta este interioară și proprie persoanei bolnavului psihic. Nebunia este vizualizată prin manifestările sale exterioare, atitudinile sau relatările bolnavului și mijloacele de expresie sau producțiile acestuia. Din acest motiv, modelul de gândire în psihopatologie va avea un dublu caracter: intuitiv și deductiv. Se va ajunge în acest caz la o analiză pur hermeneutică urmărindu-se explicarea „sensurilOR” persoanei bolnave psihic pentru a se putea deduce din acestea semnificația fenomenului psihic morbid. Studiul fenomenului morbid nu este însă limitat, în mod
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-se de la obiect către cuvântul care-l denumește. În acest caz, observația directă, imediată și experimentul vor integra obiectul în gândirea cercetătorului, reprezentându-l sub formă de „imagine cu sens”. În cazul științelor umane, al psihologiei și psihopatologiei, cu caracter intuitiv, „obiectul” nu ne apare direct, el neavând un caracter material, obiectiv-concret. Acest „obiect” este deductibil din manifestările sale. Din acest motiv, limbajul va fi diferit de cel empiric, în psihologie și psihopatologie, direcția este inversă față de modalitatea de gândire din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că raționalitatea estetică este capacitatea umană de „a intui rațional” lumea; individul uman nu se raportează la lume „logico-matematic”, ci trăind-o prin experiențe succesive și revelatoare. Or, teoriile nonestetice ale curriculumului, teoriile inginerești sunt întotdeauna lipsite de această dimensiune intuitivă, profund umană și decisivă pentru formarea persoanei. În timpul conferinței de la Ohio State University, Macdonald a subliniat convingător primejdiile pe care le implică orice curriculum conceput inginerește. Astfel a debutat lunga serie de acuze aduse curriculumului modern conceput, într-adevăr, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sfârșitul deceniului opt de către Paul Willis (1979), care a definit metoda ca fiind o tehnică de explorare estetică și prehermeneutică a fenomenelor și proceselor educaționale. După el, fenomenologia este inseparabilă de hermeneutică. De fapt, constituie un tot metodologic, un canon intuitiv și neraționalist, dar care oferă o cale disciplinată și riguroasă de înțelegere a experiențelor educaționale în profunzime și în modul cel mai autentic cu putință. Pedagogia fenomenologică este de fapt pedagogia superioară a marilor educatori, pedagogia care trece dincolo de aspectele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii întregului pornind de la elementele componente. Îngustimea câmpului perceptiv (perceperea clară a unui număr mai mic de elemente pe unitatea de timp, prin comparație cu un individ normal) afectează foarte mult orientarea în spațiu și capacitatea intuitivă de a stabili relații între obiectele din jur. Constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului din care este confecționat un obiect, la copilul cu deficiență mintală, se realizează într‑un ritm foarte lent și cu mari dificultăți, comparativ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a formei, a mărimii, a spațiului și a timpului. De aceea, în actul educațional-recuperator este necesar să fie aplicate câteva recomandări cu caracter metodic: prelungirea timpului afectat perceperii obiectelor; asocierea transmiterii informațiilor prin mijloace verbale cu ilustrarea lor cu material intuitiv, în condițiile participării active a copilului prin manipularea directă a materialului respectiv; asigurarea calităților perceptive ale materialelor expuse copiilor (dimensiuni adecvate, colorit și luminozitate optime, timp și ritm de expunere corespunzator etc.). În opinia autorului V. Preda (1992), la copiii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de bază în formarea reprezentărilor corecte și statornice la elevii cu deficiențe constă în asigurarea contactului direct și activ cu obiectele și fenomenele studiate sau cu înlocuitorii acestora (modele, imagini, mulaje, schițe etc.). Altfel spus, sunt necesare o permanentă orientare intuitiv‑activ‑practică a procesului didactic și utilizarea unei diversități de materiale și mijloace didactice utile în explicarea și înțelegerea conținuturilor sau completarea informațiilor lacunare. Gândirea, prin caracteristicile și mecanismele sale, se profilează ca o activitate psihică extrem de complexă, având la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prin stimularea mecanismelor compensatorii care să diminueze consecințele negative ale deprivării senzoriale specifice. La elevii nevăzători, absența intervenției timpurii conduce la formarea unor reprezentări inexacte sau false, formarea unor noțiuni lacunare, dezvoltarea unei gândiri predominant verbale, șubredă sub aspectul conținutului intuitiv‑practic și al suportului operațional, adesea îndepărtată de realitatea înconjurătoare. La deficienții de auz, atunci când demutizarea are loc la vârste mici, însușirea comunicării verbale asigură un traseu și un ritm obișnuit de dezvoltare a gândirii; dacă procesul demutizării întârzie, comunicarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trecut cu înlănțuirea lor temporală și cauzală, geometrie și activitățile practice unde sunt folosite modele în relief sau reduse la o anumită scară de mărime etc.). Se recomandă evitarea utilizării excesive a metodelor verbale în activitatea de predare, folosirea procedeelor intuitiv‑practice și activ‑participative, formarea la elevi a unor algoritmi de utilizare a mijloacelor schematice și simbolice specifice anumitor discipline sau activități școlare (geometrie, desen, citit‑scris, activități la care se utilizează semne convenționale, hărți, schițe grafice, prototipuri, machete etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]