2,459 matches
-
corelație, cea de subiectivitate, permite evidențierea rolului enunțiativ și pragmatic al persoanei întîi - persoana subiectivă, de persoana a doua - persoana non-subiectivă. O dezvoltare importantă a problematicii subiectivității în limbă o reprezintă teoria subiectivemelor propusă de C. Kerbrat-Orecchioni, în 1980, care inventariază și descrie principalele mărci prin care se manifestă subiectivitatea în discurs, clasei deicticelor adăugîndu-se cea a termenilor afectivi și a modalizatorilor. Astfel, într-o accepțiune restrînsă, noțiunea de "subiectivitate" se definește ca totalitate a mărcilor care transmit atitudinea și sentimentele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu tradiția portretului comemorativ, prezentând figuri remarcabile ale vieții publice. Deși Philippe Ariès, autoritatea incontestabilă în istoria culturală a reprezentărilor occidentale ale morții, susține că acest gen de portrete erau mai degrabă rezervate membrilor clerului, un alt cercetător, Anton Pigler, inventariază un registru mai larg, ce include figuri laice în țări precum Olanda sau Ungaria. O stranie metamorfoză... [...].animă aceste portrete în secolul al XIX-lea: deși realizate după moartea subiectului, artistul începe să îl imagineze adesea ca pe un om
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în clasa verbelor inacuzative este ușor de demonstrat, în cea de-a doua, soluțiile de interpretare sunt mai variate, iar considerarea verbului a avea ca fiind verb inacuzativ, mai puțin certă. Lucrarea cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1), și cealaltă în care am inventariat și am clasificat verbele ergative/inacuzative din limba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1), și cealaltă în care am inventariat și am clasificat verbele ergative/inacuzative din limba română, pe baza DEX 1998, folosind criterii de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această lucrare ca pe un traseu gradual în studiul ergativității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ocupă de limba inuktitut (o formă a eschimosei), în care antipasivul presupune o schimbare în structura argumentală a verbului: argumentul-agent primește cazul absolutiv, iar obiectul, un alt caz decât absolutivul; verbul primește mărci morfologice specifice antipasivului. Palmer (2007 [1994]: 178) inventariază mecanismele antipasivului: marcarea verbului; promovarea agentului în ergativ în poziția de absolutiv; marginalizarea pacientului în absolutiv în poziția de oblic (dativ, locativ, instrumental), precum și funcțiile acestuia: crearea de pivoți, detranzitivizarea semantică și sintactică. Observații convergente formulează Polinskaja și Nedjalkov (1987
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosesc o limbă ergativă au adevărata noțiune a agentivității, dovadă fiind și faptul că agentul primește o marcare specială. (b) Partițiile − arată Gildea (2003) − sunt o cale de cercetare diacronică, dar nu oferă explicații cognitive pentru apariția/existența ergativității. Autorul inventariază explicațiile semantice și pragmatice date în literatura de specialitate pentru apariția ergativității: rolurile semantice (ergativul e legat de agentivitate, iar absolutivul, de afectarea pacientului); existența unei structuri argumentale preferate (DuBois 1987, Dixon 1994); punctul de vedere (ergativul este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complement direct/complement prepozițional) nefiind asociate cu o schimbare în forma verbului. În ultima secțiune (7.) am avut în vedere tipurile de schimbări lingvistice care implică ergativitatea. Am subliniat că, spre deosebire de schimbările minore, o schimbare tipologică nu este unidirecțională, fiind inventariate, în bibliografia consacrată problemei, atât treceri de la sistemul acuzativ la cel ergativ, cât și invers. Din punctul de vedere al evoluției lingvistice, diversele tipuri de partiții prezentate sub 3.1.3. pot fi considerate dovezi ale unui stadiu de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
involuntare. Dintre clasele de verbe inacuzative identificate de acești autori, voi reține clasa predicatelor aspectuale, pe care o voi integra în clasificarea verbelor inacuzative din limba română. 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative din limba română Demersul de a inventaria verbele inacuzative dintr-o limbă este destul de dificil, ca urmare a faptului că proprietățile acestei clase de verbe sunt diferite de la o limbă la alta. În bibliografia consultată, am identificat o singură încercare de acest fel, pentru limba japoneză − Jacobsen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
studiul acestei clase de verbe, cât și aspectele legate de relația dintre sintaxă, morfologie și semantică, precum și de diferențele și asemănările dintre limbi, pe care studiul inacuzativelor le-a scos la iveală în beneficiul evoluției teoriei lingvistice. Froud (2006: 1631) inventariază și ilustrează cu studii reprezentative abordările teoretice ale inacuzativității: inacuzativele sunt rezultatul unor operații lexicale (Reinhart 1996), procese morfologice (Pesetsky 1995), determinate în principal sintactic (Burzio 1986, Borer 2004) și/sau legitimate semantic (Levin și Rappaport Hovav 1995). Levin și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legate de cauză: acțiunea directă sau indirectă a cauzei, intenția (rezultat accidental sau intenționat), eveniment natural sau care presupune efort, implicarea cauzatorului în activitate. 5.2.2. Proprietățile semantice ale verbului relevante pentru producerea alternanței, asemănătoare în diferite limbi, sunt inventariate de Matsuzaki (2001: 59−82): (a) schimbarea de stare este, potrivit lui Haspelmath (1993: 92−93), componentul semantic esențial pentru producerea alternanței; această observație explică numai parțial situația din limba română, în care alternanța afectează toate subclasele semantice de verbe inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ideea că cele două verbe care participă la alternanța cauzativă reprezintă unități lexicale distincte (indiferent de sensul derivării, aceasta are loc la nivelul Lexiconului) este aproape 115 unanim acceptată, problema direcției derivării este un subiect dezbătut. Matsuzaki (2001: 48−51) inventariază tipurile de teorii care privesc direcția derivării în cadrul perechii: (a) derivarea este diferită de la o limbă la alta (Nedyalkov și Silnitsky 1973116, Haspelmath 1993); (b) la nivelul Lexiconului are loc un proces de cauzativizare; Hale și Keyser (1998: 100, 111
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai dacă selectează un argument uman; inacuzativele primare nu se pot pasiviza; în GALR (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi interpretat ca un calc după greacă și după slavonă. La scriitorii moderni, apare ca influență populară, având un iz cronicăresc și biblic. În limba literară actuală au pătruns numai a visa un vis, a-și trăi traiul. Dintre structurile inventariate de Creția sunt relevante pentru problema distincției inacuzativ/inergativ cele de sub (b) și (c), deoarece exemplele de sub (a) conțin verbe tranzitive, care acceptă oricum complementul direct, iar cele de sub (d) conțin complemente prepoziționale, care nu intră în discuția despre complementele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintactic între acestea, ci numai o preferință de utilizare a supinului în anumite contexte, eventual marcate stilistic. 6. TESTE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ALTE LIMBI ROMANICE Pentru unele dintre limbile romanice (în special pentru italiană − vezi Capitolul 3, 7., pentru testele inventariate de Cinque) au fost propuse mai multe teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
credință comună, în ciuda diversității arhitectonice. Acest demers poate fi numit omogenizare conceptuală a unui domeniu eterogen. Această incursiune rapidă în arhitectura comparată ne permite să distingem trei tipuri de strategii în cercetarea comparată. Există însă multe altele. Înainte de a le inventaria, este necesar să subliniem faptul că trebuie luată de la început o decizie importantă: nevoia de a delimita câmpul de cercetare. Comparațiile atotcuprinzătoare în tradiție clasică devin din ce în ce mai rare, deoarece științele sociale sunt astăzi din ce în ce mai analitice și mai funcționale. Astăzi, aproape
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
vechime este cel al răsturnării democrației la Atena, după înfrângerea flotei trimise în Sicilia în 415 î.Cr. Înfrângerile militare ale Germaniei și Japoniei au însemnat anularea și condamnarea politică a regimului anterior, ca și eliminarea vechilor lideri. Tratatele de istorie inventariază regimurile delegitimate, din cele mai vechi timpuri până astăzi, în urma unui dezastru militar. Supraviețuirea unui regim politic sau a unei dinastii după un eșec militar de proporții este un fenomen excepțional. Franța a cunoscut între 1789 și 1958 unsprezece schimbări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a determina propriile obiective ale analizei spre a-și găsi astfel "declicul" hermeneutic, cheia deschizătoare a căilor de acces, spre a polemiza din mers și a contura în consens sau în disensiune cu alții portretul paradigmatic al poetului. După ce ne inventariază cele două cărți cu multă atenție la nuanțe și alte repere critice, basarabene (Druță, Damian, Vasilache, Dolgan, Țurcanu, Palladi, Burlacu, Bantoș, Ciocanu, Strâmbeanu, Galaicu-Păun, Lungu) și din țară (de la Marin Sorescu și Nichita Stănescu la Victor Crăciun, Rachieru, Băileșteanu, Manolescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a rămas hipersensibil; cel de al doilea s-a îmbolnăvit de tuberculoză la începuturile studenției, iar de-a lungul vieții a trebuit să facă față unor agresiuni, fățișe ori ascunse, inclusiv unei tentative de asasinat, la 5 decembrie 2003. Autorul inventariază atent monstruozitățile la care s-au dedat inamicii ireductibili ai poetului și prefigurează războiul psihologic în care a fost antrenat cu răutate și ură. Nu au lipsit epitetele minimalizatoare și denigratoare; "patriot de ocazie" este încă o sintagmă blândă prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
filosofală, aurul sufletului" (p. 267); mama nu este Narcis ci Echo, eroul primordial al durerii; inevitabil criticul ajunge la mama originară, mama exponențială, maica primordială, la care ne raportăm cu toții prin forța modelatoare a inconștientului colectiv. În consonanță tematică, autorul inventariază cu scrupulozitate reperele-cheie ale imaginarului poetic al lui Grigore Vieru: casa, cronotop central al lumii sale, femeia, care nu este altceva decât "o repetiție cu diferență a mamei primordiale" (p. 274); ființa vegetală ("Sângele vegetal vine de departe, vine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sacrificial. Folosind suntem preveniți într-un necesar Avertisment "nucleul prim", el adaugă 21 de noi capitole și, bineînțeles, schimbă miza lucrării. Va discuta, așadar, într-o demonstrație strânsă despre mitul Eminescu ca "mit viu", cu temeiuri ontologice și va înainta, inventariind conștiincios toate opiniile, în "hățișurile demolării", cercetând prob argumentele pro și contra. Dosarul, se știe, e voluminos. Dl. Codreanu reușește performanța de a stăpâni materia, dovedindu-se un maestru al conexiunilor. Informații disparate, de circulate, totuși, sunt cercetate acribios în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Articolul 1 Diferențele favorabile rezultate din reevaluarea stocurilor existente la 31 martie 1991 inventariate potrivit art. 9 din Hotărîrea Guvernului nr. 239/1991, vor fi utilizate pe măsura valorificării stocurilor, pentru acoperirea: a) pierderilor înregistrate la 31 decembrie 1989, rămase neacoperite în urma aplicării etapei I de liberalizare a prețurilor și, respectiv, a prevederilor Hotărîrii
HOTĂRÎREA nr. 256 din 5 aprilie 1991 cu privire la destinatiile diferenţelor favorabile rezultate din reevaluarea stocurilor materiale existente la regiile autonome, societăţile comerciale cu capital de stat şi unităţile economice de stat la 31 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107772_a_109101]
-
astfel încît povară rezultată pentru serviciul datoriei să fie suportabila, iar solvabilitatea externă menținută. Pentru realizarea acestui deziderat, Guvernul supraveghează foarte strict toate împrumuturile externe contractate sau garantate de către sectorul public și a fost creat un Comitet interministerial care va inventaria toate creditele posibile și va decide asupra priorităților înainte de acordarea garanțiilor guvernamentale. Mai mult, Guvernul intenționează să limiteze contractarea datoriei externe publice sau garantată public cu scadente peste 1 an și pînă la inclusiv 12 ani, la 3,5 miliarde
LEGE Nr. 64 din 8 iulie 1992 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat României de către Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108340_a_109669]
-
prioritate aprovizionarea cu materii prime și materiale a unităților care execută produse și prestează servicii subvenționate de la bugetul de stat, pentru realizarea programelor de protecție. Articolul 13 Regiile autonome și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat vor inventaria și reevalua stocurile produselor care fac obiectul prezenței hotărîri, existente la 4 mai 1992, pe baza prețurilor stabilite în condițiile prezenței hotărîri. Articolul 14 Organele de control ale Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Agriculturii și Alimentației, Ministerului Comerțului și Turismului
HOTĂRÎRE nr. 221 din 30 aprilie 1992 cu privire la reglementarea modului de negociere a preţurilor şi tarifelor la mărfurile şi serviciile destinate populaţiei, în condiţiile diminuării subvenţiilor de la bugetul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108580_a_109909]
-
confruntare și transmitere reciprocă a datelor între furnizori și beneficiari, pentru luarea în considerare a efectelor modificării prețurilor la materiile prime, materiale, subansamble etc. în prețurile produselor finale. Articolul 29 Regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat vor inventaria și reevalua stocurile de materii prime, materiale, combustibili și alte produse existente la data de 31 octombrie 1990, potrivit normelor Ministerului Finanțelor. Articolul 30 Reglementările privind prețurile de deviz sînt cele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 449 din 27 aprilie
HOTĂR��RE nr. 1109 din 18 octombrie 1990 cu privire la liberalizarea preţurilor şi măsuri de protecţie socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107325_a_108654]
-
ale spațiilor de depozitare ale bunurilor aflate în patrimoniul, inclusiv în administrarea instituțiilor publice, ordonatorii de credite pot aproba ca, pentru bunurile existente în sediile și/sau în spațiile de depozitare respective, să se cuprindă în registrul-inventar valoarea stocurilor faptice inventariate și înscrise în listele de inventariere ale anului anterior, actualizate cu intrările și ieșirile de bunuri până la finele perioadei de raportare. ------------ Alin. (2^1) al art. 7 a fost introdus de art. 23 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din
LEGE nr. 82 din 24 decembrie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) a contabilităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107628_a_108957]