2,622 matches
-
nunta surorii mele Ă sau unul dureros, înmormântarea bunicii, în funcție de dispoziția mea momentană. Astăzi, psihologia științifică nu mai acordă o importanță centrală asociației, deși I.P. Pavlov și E. Thorndike au confirmat realitatea fenomenului și importanța contiguității. Asociațiile explică, desigur, reamintirea involuntară, ele intervin în toate actele automatizate, cât și în procesele imaginației și gândirii, dar nu pot explica actele voluntare. În efortul de voință necesar soluționării unei probleme, noi oprim, alungăm asociațiile de idei care n-au legătură cu ceea ce studiem
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și aprofundarea înțelesurilor. Apoi, fiecărui subiect i s-a cerut să-și reamintească imaginile utilizate. Cei care au clasificat au reținut mai multe figuri. Așadar, înțelegerea s-a dovedit mai importantă decât intenția de a ține minte. Memorarea inteligentă, dar involuntară este mai eficientă decât memorarea mecanică și voluntară. e. Un bine cunoscut factor al conservării cunoștințelor îl constituie repetarea lor, de unde și expresia: „repetiția este mama învățăturii”. Dar nu orice fel de repetare este valoroasă. Eficiența ei este proporțională cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau nevoia de educație, fiind imun la regulile și obligațiile specifice talentului. (Un fapt interesant și semnificativ din punct de vedere politic este că Rousseau considera că, în aceleași condiții similare, geniul există în toți oamenii.) Influența consecințelor imprevizibile și involuntare Până în acea perioadă s-au conturat două modele construite din numeroase argumente importante și observații practice referitoare la cercetare și creativitate. Unul din modele - știința rațională - promovează supremația științei și aplicabilitatea practică a cercetărilor și a fost analizat îndeajuns. Celălalt
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
condițiilor sociopolitice. În timp ce științele naturale și inventatori pragmatici precum Arkwright și Watt încercau să demonstreze de ce era capabilă rațiunea umană și inventivitatea engleză, numeroasele invenții practice și eficiența lor progresivă au condus, într-un final, la consecințe extreme, imprevizibile și involuntare. Multă lume era îngijorată de relocarea rapidă a populației de fermieri și agricultori din zonele rurale în orașele poluate aflate în continuă dezvoltare și înregimentarea impersonală în fabrici. În mod curios, în paralel cu eforturile științei de confirmare a forței
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dezvoltarea științelor sociale. Propagarea perturbărilor imprevizibile provocate de științele naturale era prea evidentă pentru a putea fi eludată, în ciuda dictonului vechi de un secol al științelor naturale conform căruia natura fizică este guvernată de legi raționale, inteligibile. „Consecințele imprevizibile și involuntare” - din ce în ce mai amenințătoare și insuficient înțelese - penetrau mediul social și odată cu ele se năștea necesitatea mișcărilor politice și a activismului social. Popularizarea doctrinei individualiste, cauza tulburărilor, a devenit în scurt timp explicația acceptată și, totodată, sursa îngrijorărilor față de aceste consecințe. Pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Pentru a înțelege una dintre consecințe, trebuie să recunoaștem faptul că ele nu constituiau o noutate; au fost un permanent subiect de interes pentru Adam Smith (1723-1790) aproape pe tot parcursul vieții sale, cunoscând incidența crescută a repercusiunilor imprevizibile și involuntare (după cum știa și contemporanul lui elvețian Jean-Jacques Rousseau). Începând cu jumătatea anilor 1700, în Anglia și Europa s-a instalat o stare de neliniște aproape constantă. Numeroasele tulburări provocate de revoluția industrială au declanșat două reacții complet distincte, dar la fel de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unei științe care să studieze comportamentul uman, iar lucrarea lui Cercetări asupra naturii și cauzelor bogăției națiunilor (1776) a însemnat un efort voluntar de reunire a multiplelor argumente avansate în favoarea unei științe sociale; reprezintă „aproape o enciclopedie a impactului consecințelor involuntare asupra relațiilor umane (...) Consecințele acțiunii se deosebesc deseori de intențiile care îi motivează pe cei care o fac” (citat în Muller, 1995, p. 85). Din argumentarea sa nu se desprind o atitudine moralistă ori de culpabilizare și nici descrierea pozitivă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care îi motivează pe cei care o fac” (citat în Muller, 1995, p. 85). Din argumentarea sa nu se desprind o atitudine moralistă ori de culpabilizare și nici descrierea pozitivă sau negativă a consecințelor, ci caracterul lor deseori imprevizibil și involuntar. Una dintre repercusiunile imprevizibile și incontestabile menționate de Smith era starea dramatică, îngrijorată a populației și calvarul industrial, care au declanșat, în opinia lui, Revoluția americană și căreia Smith i-a dedicat multă atenție. Datorită acestor consecințe, Smith și alți
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a oferit lui Darwin (1859) explicația necesară teoriei selecției naturale pe care încerca să o elaboreze. Acest argument specific a facilitat organizarea eforturilor lui Darwin, iar Originea speciilor a furnizat și mai multe dovezi ale labilității existenței umane, supusă schimbărilor involuntare, imprevizibile și legilor selecției naturale. Ea nu este orientată în funcție de dorințele sau intențiile individului și nu posedă moralitate sau scop. Selecția naturală este aleatoare. Revoluția intelectuală a definirii conceptului de creativitate de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În faptele mărunte; nu poți fi conștient de misiunea ta de om În orice clipă. Într-o altă interpretare, se observă că atunci este vorba de situații existențiale liminale, care pretind un act de implicare totală, omul „dezgroapă” În mod involuntar din profunzimile afective/instinctuale ale personalității sale resurse nebănuite de curaj, de impulsuri generoase, de sacrificiu În apărarea și salvarea semenilor. În mod paradoxal, omul este mai bun, mai altruist prin determinările lui afective, decît prin cele raționale/intelectuale. * „Este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Îndemînare. Nu-mi fac iluzii despre nimic, dar rîd ca un spectator din sală care se distrează.” (H. de Balzac) Însă nu Întotdeauna „prefăcătoria” este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este una studiată. Jucăm cu toții teatru, mai mult sau mai puțin, pentru că există și o prefăcătorie involuntară, protectivă, legată de nevoia instinctuală a omului de a se ști stimat, respectat, prețuit (psihologii care aplică „teste”, se confruntă frecvent cu tendința involuntară a subiecților de a ieși bine la probă la test, astfel că răspunsurile acestora la cerințele testului trebuie privite cu rezervă). * „Orice-nșelare cuprinde În sine o mărturisire de slăbiciune.” (N Iorga) Înseamnă, bineînțeles, că din partea Înșelatului a fost prea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu-l poți obține decît prin chinul „pocăinței”; nimeni nu te poate absolvi de păcatele pe care le ai, ci doar tu Însuți, prin evaluările propriei conștiințe. * „În Întuneric, nimenea nu roșește de rușine. Întunericul ne scutește de această reacțiune involuntară cu care ne trădăm și pe care, În lumina zilei, nu ne-o putem stăpîni.” (Lucian Blaga) Tocmai acest lucru este propriu caracterelor superioare, pentru care nu există un Întuneric salvator... * „A recunoaște nu Înseamnă a te supune.” (H. de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
expresie a unei impresionări determinate de calitățile estetice sau morale deosebite ale unor oameni sau situații de viață. * „Muritorii nu se satură nicicînd de succes.” (Eschil) Explicația nu se află numai În „vanitate” sau În „lăcomie”, ci și În tendința involuntară a omului de a repeta sau menține o stare de mulțumire: „E greu să cunoști măsura, cînd Îți merge bine” (Theognis). * „Capacitatea de renunțare constituie singurul criteriu al progresului spiritual.” (Emil Cioran) În mod paradoxal, prin efortul renunțării nu te
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ține de ființa noastră prin alură, aparență, dar nu ne aparține cu adevărat. Același lucru cu ceea ce se petrece în timpul somnului. în starea de semi-conștiință - sau de semi-inconștiență... - în care se află Montaigne după accident, el asista la aceste manifestări involuntare înlăuntrul său. Sunt tot atâtea dovezi că în noi zace o forță întunecată, necunoscută, misterioasă dar reală. Cuvintele pronunțate în această stare sunt pronunțate cu gura noastră, dar cine oare le pronunță în noi? Ce înseamnă, de exemplu, faptul că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
zice că ascultăm un elogiu al curei psihanalitice? Al analizei moderne? Ca un bun cititor al Psihopatologiei vieții cotidiene - ceea ce nu este -, Montaigne presimte de asemenea și ceea ce se întâmplă „la marginea sufletului” și ține de „bâiguielile somnului”, de „mișcările involuntare care nu au ca origine voința noastră”, de „impulsul firesc”, de „agitații situate în afara discursului nostru”, de „gânduri care nu vin din mintea noastră” - tot atâtea expresii aparținând autoanalizei consecutive faimosului accident de călărie... Aceste manifestări involuntare îLimba care înțepenește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
somnului”, de „mișcările involuntare care nu au ca origine voința noastră”, de „impulsul firesc”, de „agitații situate în afara discursului nostru”, de „gânduri care nu vin din mintea noastră” - tot atâtea expresii aparținând autoanalizei consecutive faimosului accident de călărie... Aceste manifestări involuntare îLimba care înțepenește; vocea care devine ezitantă - la un personaj oral ca Montaigne...) devin sub pana savantului vienez niște lapsusuri, niște acte ratate, niște uitări sau alte căi de acces care duc la inconștient... Mai este și altceva? Denegarea freudiană
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
2001-2003. Unii autori fac distincția dintre reclamă și publicitate, considerând că publicitatea presupune atât organizațiile implicate în luarea deciziilor publicitare cât și sarcinile intreprinse de angajații acestora. Pe de altă parte, reclama constuie orice acțiune ce face referire, voluntară sau involuntară unui produs sau servici. Acest rezultat este conform datelor ACNielsen cf. BizCity, martie 14, 2003. Datele sunt oferite de Asociația Producătorilor de Bere din România, vezi Revista Noilor Tendințe în Afaceri, August 2003, p. 19. Potrivit datelor rezultate din ancheta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
izolat de celelalte căi și de situația data. Dacă, din motive obiective, nu pot fi folosite doar unele din canale, acestea primesc o importanță mai mare. În timp ce comunicarea verbală este întotdeauna voluntară, cea nonverbală poate fi atât voluntară cât și involuntară. În cazul comunicării nonverbale voluntare sunt folosite semnale convenționale, cum ar fi unele gesturi de bază, universale (de ex. ridicarea umerilor, folosit când o persoană nu știe sau nu întelege despre ce se vorbește) și semnele emblematice, în cazul comunicării
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cazul comunicării nonverbale voluntare sunt folosite semnale convenționale, cum ar fi unele gesturi de bază, universale (de ex. ridicarea umerilor, folosit când o persoană nu știe sau nu întelege despre ce se vorbește) și semnele emblematice, în cazul comunicării nonverbale involuntare informația este transmisă de mișcări spontane, inconștiente. Datorită acestora, oamenii sunt întro relație reciprocă permanentă, indiferent de voința lor. Chiar dacă în centrul atenției se află de obicei comunicarea verbală, mesajele nonverbale sunt la fel de importante, uneori chiar mai importante decât cele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de aceeași parte a baricadei cu Preda, cu Jebeleanu, cu Baconsky, cu Bogza. Și mă opresc pentru a nu repeta lista de dinainte. Și măcar nerepetând-o, inechitatea de a uita pe cineva să poată părea, cum și este, doar involuntară. Îmi amintesc cu câtă neîncredere vă tot uitați la mine, când vă provocam să faceți gazetărie în Luceafărul. Ei, ce ziceți, v-am dat false speranțe și iluzii sau a mers bine colaborarea noastră? — Nu știu dacă tot ceea ce am
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai mizez pe vreun noroc, nu mă mai tem de vreun ghinion. — Și acum o ultimă frază, stimate Alexandru Paleologu, distins, rasat și de modă veche confrate! — O frază a mea? Memorabilă? — Dacă se poate! — Întâi, frazele memorabile sunt totdeauna involuntare. Nu voiți să fiți o clipă involuntar? — Al doilea: nu-i destul să vrei să spui ceva memorabil, trebuie să te viziteze un anumit demon. Degeaba-l invoci. Sau degeaba te-ai feri de el. Nu știm când ne apucă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai tem de vreun ghinion. — Și acum o ultimă frază, stimate Alexandru Paleologu, distins, rasat și de modă veche confrate! — O frază a mea? Memorabilă? — Dacă se poate! — Întâi, frazele memorabile sunt totdeauna involuntare. Nu voiți să fiți o clipă involuntar? — Al doilea: nu-i destul să vrei să spui ceva memorabil, trebuie să te viziteze un anumit demon. Degeaba-l invoci. Sau degeaba te-ai feri de el. Nu știm când ne apucă. Și, de multe ori, nu știm nici
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cei care Își fac o imagine ideală și inaccesibilă despre cultură. E esențial să avem tot timpul În minte faptul că cititorii cei mai conștiincioși cu care ni se Întâmplă să dialogăm sunt mai Întâi, asemenea lui Montaigne, niște noncititori involuntari, inclusiv În ceea ce privește cărțile pe care Își imaginează cu bună credință că le stăpânesc. Ideea lecturii ca pierdere - indiferent că aceasta se petrece În urma răsfoirii cărții, a cunoașterii ei din auzite sau a uitării progresive -, mai degrabă decât cea a lecturii
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
regularizarea ritmului cardiac, respirator, ameliorarea saturației cu oxigen etc.). Sugerez că această metodă a Antrenamentului Autogen reprezintă o alternativă utilă de relaxare în cadrul programelor de kinetoterapie. Motto: Căci fapta-i totul... (Goethe) Introducere În 1873 Trousseau a analizat ticurile (mișcări involuntare, repetate după același ritm la intervale variabile), iar în 1885 Gilles de la Tourette a descris boala care îi poartă numele, boală a ticurilor faciale și vocale ce reunește tulburări somatomotorii, neurovegetative, neurastenice și obsesivo-fobice, care debutează în copilărie sau adolescență
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]