2,638 matches
-
excursie unde sunt și bărbați nu e deloc un motiv de îngrijorare, alții dezvoltă gânduri negre când aleasa inimii dansează mai strâns cu cineva. Distincția dintre tipurile de gelozie prezintă importanță în tratamentul ei(terapeutic sau autoterapeutic): gelozia nefondată (închipuită, irațională) este o problemă a individului în cauză și necesită un anumit tip de intervenție, iar cea reactivă și cea realistă (fondată) constituie o problemă de relație. Soluția preferabilă ar fi renunțarea la „partea a treia”, altfel, în mod obișnuit, se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea metafizică” și „tensiunea sufletească”, generate de „absoluta incertitudine” a omului confruntat cu această dualitate conflictuală și veșnic nerezolvată, constituie, după R., nu temeiuri defetiste, ci surse esențiale
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
care este eul originar și care constituie, la rândul său, substanța creației. Caracterizată prin unitate dinamică, această zonă are o logică proprie și specifică, pe care R. o denumește, după Ernst Barthel, logodynamos și care nu este nici rațională, nici irațională, ci suprarațională. Frumosul nu e nici el obiectiv, ca adevărul, nici subiectiv, ca binele, ci obiectiv-subiectiv sau, cu un cuvânt preluat de la Max Dessoir, coniectiv. „Specificul frumosului este că din sânul lumii individuale el scoate în evidență unitatea, pe care
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
spontaneitate, atributul esențial al ființelor umane de a simți și a se comporta interpersonal preferențial, potrivit unor resorturi greu deductibile din exterior. Opțiunile sociometrice au caracter spontan în sensul că vin din interior, nefiind impuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt iraționale și arbitrare în raport cu principiile și valorile umane. Dimpotrivă, sunt strâns determinate axiologic, dar tocmai de aceea resimțite de indivizi ca porniri lăuntrice. Deși nu întotdeauna subiecții umani își pot explica lor înșile motivațiile unor simpatii sau antipatii. Apoi, sociometria face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și pe deasupra îi este și infidel. Divorțează, încearcă să se sinucidă, e salvată de un admirator neagreat, doctorul Panu, dar nu e deloc sigur că, prin el, va obține mult jinduita fericire statornică. Erosul e văzut aici ca o forță irațională a naturii. Principala realizare a romancierei rămâne Între zi și noapte (1941), cel mai substanțial, mai adânc dostoievskian dintre romanele ei: exemplificare tulburătoare a fatalității unor determinisme interioare decise de factori abisali. Ana Stavri, o adolescentă, elevă, se simte, într-
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
psihologic, Între zi și noapte include tragedia unui blestem pecetluit de destin. Ana Stavri devine personajul feminin central și în Pontiful (1972), și în Drum de foc (1981). În Pontiful ea traversează, la maturitate, experiența pustiitoare a unei iubiri tot atât de iraționale precum cea din adolescență, stârnită însă de un bărbat. Asistând la conferința unui psihiatru cu faimă incipientă de taumaturg, Ana e atât de fascinată, încât dorința de a fi cu el îi mobilizează toate resursele sufletești. Puterea ei de a
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
sale referitoare la raportul dintre fides și intellectus, înțeleasă pînă la el ca o opoziție puțin cam simplistă între credință și rațiune. Credința este baza înțelegerii lui Dumnezeu, dar aceasta nu înseamnă că trebuie văzută ca o atitudine oarbă și irațională, ci ca un instrument ce servește înțelegerii, de aceea în opera tîrzie despre Treime (XV, 2, 2) se spune: „Credința caută, intelectul găsește” (cf. și infra, p. 000). Despre Biblie în opera lui Augustin, cf. A. La Bonnardière, Biblia Augustiniana
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să și-l închipuie dimpotrivă, este atît de prezent și de personal, încît sufletul omului este neliniștit pînă cînd își găsește pacea în El. Caracteristică pentru Confesiuni, ca și pentru Augustin în general, este introspecția psihologică menită să cerceteze mișcările iraționale și inexplicabile ale sufletului, introspecție efectuată nu doar asupra lui însuși, ci asupra tuturor. Această capacitate nu s-a manifestat la nici un scriitor creștin cu atîta finețe și este exercitată uneori cu un fel de îndîrjire care anunță operele antipelagiene
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să-și construiască propria narațiune. Cultura lui se dovedește a fi, așadar, foarte limitată. Și nu avem de-a face nici cu o „istorie a Bisericii”, asemănătoare cu a istoricilor dinainte, ci cu o istorie a poporului, în care predomină iraționalul și miraculosul, iar politica sau impactul problemelor economice și militare rămîn în planul secund. Grigorie nu e nici teolog și nici exeget; puțin înclinat spre speculație, el se mulțumește să accepte simplu și fără complicații Revelația și învățătura Bisericii; în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
subiectul tratat, se regăsesc și în cele opt Cărți de miracole (Miraculorum libri), unde sînt povestite, cu o credulitate ce atinge limitele neverosimilului și naivității, minunile înfăptuite de diverși sfinți sau chiar de relicvele acestora. Și această operă, în ciuda atitudinii iraționale a scriitorului (sau poate tocmai din acest motiv), e un izvor de informații prețioase despre cultura religioasă, de nivel superior și inferior, din Franța secolului al VI-lea, care poate servi ca exemplu și paradigmă pentru toată creștinătatea din epoca
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
niște bieți comandanți de oști feudali care urmăreau, ca tot războinicul, să mai acapareze o moșie, un râu, un ram! Cât despre Eminescu, probabil că nimic nu l-ar scârbi mai mult decât să se vadă eroul unui cult deșănțat, irațional și dospind de motive ne-poetice! Avem o lege a dosarelor de securitate, avem și o echipă care se va ocupa de administrarea lor. Să vedem cum. Sper, spre binele lor și al nostru, că cei unsprezece membri ai Consiliului
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
o reprezentație ordinară, de rutină. Deși sala a fost plină ca un semn al unei semnificative strîngeri împreună. Lucru rar într-o comunitate atît de dezbinată ca aceea a noastră de la Sydney. Încă o dată am fost martorul atracției și fascinației iraționale pe care le exercită teatrul. El poate alunga, fie și doar pentru cîteva ore, acreala din noi, balastul cotidian, dezbinarea. După spectacol, românii-australieni își schimbau cărți de vizită, zîmbete, impresii, așteptînd să stea de vorbă cu actorii de la Nottara. Mi
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
lucizi, intransigenți și puri. Și chiar și greșind în fața rațiunii, ceea ce-i ridică, romantic, din cotidian este siguranța care îi duce pînă la capăt. Asta pare a fi și miza în Minunații cai verzi unde se încearcă o victorie a iraționalului în fața evidenței și a prevederilor, și povestea însăși, filtrată prin lumina acestuia își pierde luciditatea liniară, cronologică: pornește din mijloc, reface traiectul, reia scene, sare zile întregi fără să ne prevină, își schimbă perspectiva știutoare, de martor trecut prin clipă
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
prezenta schimbarea ca fiind făcută În interesul lor personal. Ne concentrăm pe ceea ce doresc oamenii, nu pe motivația dorinței lor. Cum să aplicăm această poruncă? Analizăm situația prin prisma celuilalt. Realizăm că din punctul lui de vedere, rezistența nu e irațională. Sunt anumite motive, firești pentru el. Identificăm nevoile care Îi motivează și le dăm ce au nevoie ca să se dezvolte. Ori de câte ori Încercarea de a convinge se lovește de rezistență, schimbați perspectiva abordării astfel: 1. În loc de a vă Întreba de ce este
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
în 1940 circulau vreo 35000 de exemplare, până la interzicere), alegoria întoarcerii din război a povestitorului și a fratelui său Otto și stabilirea lor într-o sihăstrie (schitul de la Rauten) e o apologie a vieții intelectuale, a biruinței spiritului asupra forțelor iraționale. Lângă ținutul Marina, cu vinuri minunate, librării, turnuri de veghe datând din epoca romană și castele merovingiene, cei doi frați încearcă să se consacre contemplației, dar vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile lipsite de sens ale
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
în epoca avută în vedere -, precum și frecventele referiri comparative, observații și concluzii asigură o coerență de ansamblu. Reamintind și formulând cu pregnanță câteva însușiri definitorii ale culturii italiene - cultură prin excelență luminoasă, „solară”, rațională, fenomen artistic caracterizat prin „refuzul spaimelor iraționalului” -, S. afirmă că, la prima vedere, categoria fantasticului ar părea incompatibilă cu liniile directoare ale creației artistice italiene, explică însă cum, în ce măsură, pe ce coordonate stilistice și de viziune s-a manifestat totuși. Deși există și rare excepții, proza fantastică
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
satirică, ori în cadrele enigmaticului tulburător, marcat de irupția inexplicabilului în cotidian. În aproape toate cazurile se manifestă ceea ce S. definește ca „italianitate”, adică o „aspirație organică spre luminos, spre claritatea imaginii și echilibrul formelor, care alungă teroarea mistică și irațională”. Examinarea subiectului, efectuată în analize micromonografice, relevă cu pertinență particularitățile fiecărui prozator: „magiile și miturile solare”, dar și „rezultatele excelente obținute prin utilizarea elementelor de fantastic în romanul psihologic și social” la Bontempelli, „plăsmuirile potențate satiric” din scrierile lui Palazzeschi
STATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
creat nu numai surogate ale revelației, ci și surogate ale cultului. De exemplu, ei au imitat grosier botezul sau descălțarea rituală la intrarea în lăcașul de cult (1 Apol. 62). Sacrificiile lor nu sunt nimic altceva decât expresii ale terorii iraționale. Demonii inspiră oamenilor viziuni onirice tulburătoare și robesc sufletele lor prin intermediul magiei. Aceleași creaturi malefice se găsesc la originea persecuțiilor: cea a profeților, a lui Socrate și a filozofilor păgâni, în fine cea a creștinilor. Aici, instrumentele nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care să pară aidoma celor săvârșite de adevărații lui ucenici” (2, 49). Există așadar o magie pozitivă și acceptabilă și o alta negativă și dăunătoare. Cât despre Celsus, el respinge orice act de magie, fără excepție, ca ținând de domeniul iraționalului și al înșelătoriei. Origen consideră însă că lucrurile trebuie diferențiate, căci, dacă nici un fel de magie nu este a priori legitim, cum putem salva atunci caracterul divin și, în cele din urmă, legitimitatea minunilor realizate de însuși Cristos? Este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de apă pe marginea urciorului, un fir de pulbere pe cântar, o nimica toată (sicut nihil); ei sunt utiles și aptabiles drepților, așa cum tulpina folosește grâului să crească sau cum paiele arse ajută la prelucrarea aurului”. Păgânii sunt asimilați ființelor iraționale, căci ei nu și‑au ridicat ochii la cer (pentru rugăciune); n‑au adus în nici un fel mulțumire Creatorului; au refuzat să cunoască adevărul. Asemenea șoarecilor, ei se ascund în „găurile” întunecate ale ignoranței. Pe de altă parte însă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aparatului psihic. Eul este Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca „forță morală”, „demonică” a persoanei, iar Schopenhauer și Freud au arătat valoarea Inconștientului ca „forță irațională” a pulsiunilor, a „elanului vital” bergsonian și al „voinței care mă Împinge”, care mă dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
distingem următoarele: - faptul de a participa la stările afective ale altuia sau ale altora, la suferința sau la pedepsele acestuia, fie printr-un fenomen de contagiune psihică spontană, fie printr-un act de atenție reflexivă; - atracția neexplicată, ireflexivă sau chiar irațională, pe care o Încercăm pentru o persoană Înainte de a o cunoaște mai bine; Înclinație sau atitudine spontană către ceva sau către cineva; - acordul sau fuziunea sentimentelor, comuniune sufletească Între două persoane. Responsabilitatea morală este o atitudine complexă, cu caracter reflexiv-cenzurat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că „ceea ce face” este util și prin aceasta ea urmărește realizarea unui scop precis pe care-l consideră justificat din punct de vedere moral. Acțiunile persoanei pot fi Însă reușite sau eșuate, justificate sau nejustificate, raționale și bine intenționate sau iraționale și absurde. În toate situațiile Însă, „acțiunile psihologice” urmăresc realizarea unui scop pe care individul respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop (considerat de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale și ale celorlalți. Evitarea actelor negative este de regulă asociată sentimentelor de rușine, păcat, dezonoare etc. Acestea sunt educate prin cultură, care are rolul de a reprima instinctele, sau pulsiunile primare ale individului, În care Își au originea acțiunile iraționale ale persoanei. În sensul acesta, B. Malinowski afirmă un fapt esențial: „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de rațiune, este expresia unei atitudini care sfidează sau chiar refuză valorile și normele morale? Aparent da, dar, În fond, lucrurile stau cu totul altfel. Satisfacerea dorințelor este o nevoie fundamentală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]