2,421 matches
-
o fată de gospodar și să trăiești ca oamenii... nu singuratic, acolo sus... ca pusnicii... Vai, ce mă plictisea omul ăsta! Mi-e greu să descriu cum am îndurat conversația aceea incomodă atunci. Mai ales fecioru' lui nea Macovei mă irita, căci privea la mine cu înfumurare, de parcă a fi sergent însemna vreo ispravă nemaiauzită! Cel mai mult mă indispunea însă faptul că începusem să pricep că nea Macovei trăgea nădejde că i-aș fi putut deveni într-o bună zi
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
publicat în Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016. Scrisoare în sticlă Tu, ce vei găsi scrisoarea asta-n sticlă, Povețele mi-ascultă; ai nevoie de ele! Atunci când ești voios, tu vieții îi surâde; Surâde-i lumii chiar când te irită orice! Florilor le surâde când ești descumpănit; Surâde-i plin de-ncredere omului iubit! Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit, Si cand în juru-ți totul se duce de râpă! Mereu slăvește viață: când zorile mijesc, Când soarele te arde
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
acestei poezii este în ebraică( mai jos). Citește mai mult Scrisoare în sticlăTu, ce vei găsi scrisoarea asta-n sticlă,Povețele mi-ascultă; ai nevoie de ele! Atunci când ești voios, tu vieții îi surâde;Surâde-i lumii chiar când te irită orice!Florilor le surâde când ești descumpănit;Surâde-i plin de-ncredere omului iubit!Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit,Si cand în juru-ți totul se duce de râpă!Mereu slăvește viață: când zorile mijesc,Când soarele te arde
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
Stihuri > Cugetare > PRIZONIERĂ ÎN CAPOT Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului singurătate prizonieră în capot mi-ai îmbrăcat eul în capotul tău gros crede-mă nu suport furnicătura asta prin cordul iritat de-atâta suferință mă voi dezbrăca într-o bună zi de capotul tău voi respira briza vieții iar tu vei deveni o zdreanță aruncată vei degera de frig când eu nu voi ma fi în grosimea ta Referință Bibliografică: prizonieră
PRIZONIERĂ ÎN CAPOT de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380411_a_381740]
-
numele prietenului său-nu știu nimic despre el. Am întrebat pe Mareșalu* unde este, drept răspuns m-a înjurat și mi-a băgat un șut în fund și-o palmă după ceafă. -Cine este Mareșalul? Mihai simțea că începe să se irite. -Cum cine? Dumnezeul căminului, în fața lui tremură și îngrijitoarele, dar și ceilalți supraveghetori. Când țipă ăsta pe hol, trebuie să ne pitim toți, altfel ne omoară. Este o brută, directorul îl susține, nimeni nu poate să zică nici un cuvânt. Odată
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
nr. 1910 din 24 martie 2016 Toate Articolele Autorului Scrisoare în sticlă Tu, ce vei găsi scrisoarea asta-n sticlă, Povețele mi-ascultă; ai nevoie de ele! Atunci când ești voios, tu vieții îi surâde; Surâde-i lumii chiar când te irită orice! Florilor le surâde când ești descumpănit; Surâde-i plin de-ncredere omului iubit! Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit, Și când în juru-ți totul se duce de râpă! Mereu slăvește viața: când zorile mijesc, Când soarele te arde
SCRISOARE ÎN STICLĂ/ מכתב בבקבוק/VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373323_a_374652]
-
taină proces de conștiință Și-o văd (chiar o vedeam!) mai mândră ca oricând. Eeei, zic... Mai bine-mi dau a mea silință S-o gust din nou cu prețul vrând-nevrând! De-acuma goliciunea-i pictată-n flori crescânde Îmi iritase forma cu mirosuri savante. Ce românească-i, Doamne, poftirile-mi flămânde Mă-mpinse să-nțeleg de-i fată sau e tante!... Gemând sub sărutarea-mi nebună dar sfioasă, Mă mușcă cu privirea colac pe după gât, Mă mângâie c-o geană
N E D U M E R I R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373525_a_374854]
-
mai urâți chiar și decât temuta Securitate. Despre Securitate auzisem doar povești de la cei mai în vârstă, fără însă a intra în vreo „confruntare” directă cu aceasta. Cu Miliția era altceva. Simpla prezență a reprezentanților ei, te călca pe nervi, iritându-te pur și simplu. În conștiința colectivă, unui milițian în spațiul public, era un semn de rău augur. Prezența omului legii nu răspândea un climat de liniște, de securitate, ci dimpotrivă, genera o stare de anxietate, de nesiguranță pentru că pe
„VINOVATUL DE SERVICIU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373520_a_374849]
-
ascendentul vârstei sale seniorale dădea roade inspirate, medită, acum se-ntâmplă. Găsi o cale, o punte ca să-l ademenească spre o discuție: -Știi, îți propun ceva. -Nici bine nu te-ai așezat și deja emiți pretenții! Asta-i culmea! se irită fiul. -Ce-ai zice de un joc în vreme ce vom povesti ? Și, eludând acceptul sau refuzul, extrase din borsetă cu abilitate de prestidigitator pachetul cărților de joc. -Tare-aș vrea să jucăm însă... cărțile pe față, metaforiză băiatul aluzia către tatăl rătăcitor și
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
un fel de dans păsăresc, la modă atunci printer tineri. -Miau, miau, miau, văd că miorlâi promițător, cotoiule parvenit, îl îngâna ea mulțumită de replică pe care o reușise. Dar fă bine și urnește-ți puful de aici, că mă iriți la glezne cu strâmbăturile tale lingvistice, îl tampona Lorrz imediat ce l-a prins descoperit.Fără să-l scape însă nici o clipă din obiectiv, bombănea singură în mintea ei: ( e drăguț elementul, măi că l-aș încerca într-o proba de
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
o răutate ieșită din comun. Orice boacănă îl amuza, dar mai ales îi făcea o deosebită plăcere să-i pună piedică frățiorului său care se rostogolea pe scări. Simțea o satisfacție aparte atunci când cineva suferea din pricina năzbâtiilor sale și îl irita când cei din jur erau fericiți și veseli. În drum spre Viena tânăra familie se deplasă cu un tren internațional făcând escală de-o zi și o noapte în frumoasul oraș Budapesta. Aici Narcisa fu încântată de splendorile serii când
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
sau operă, o fac doar să fie „în trend”, să fie „cool”. Oricum, se plictisesc și nu pricep o iotă, dar neapărat, vor dori să pară ceea ce, niciodată, nu vor fi de fapt. La ieșire, sunt chiori de somn și iritați că și-au pierdut timpul „cu tâmpenii”, îndreptându-se în mare grabă spre primul club „de fițe”, unde se simt la ei acasă. De învățământ, ce să mai spunem? Am văzut inepțiile și absurditățile din ultimii ani, de la examenele de
FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
-
Cris, vă rog să mă scuzați! Cei doi încuviințară printr-o înclinare a frunții și continuară să mănânce tăcuți. Nimeni nu mai voia să încurajeze lașitatea Leei, care continua să se comporte iresponsabil și să simuleze o normalitate care îi irita pe toți. Maria și fiul ei se priviră îndelung, clătinând dezaprobator din cap. - Sper ca tatăl tău să rezolve situația asta absurdă! șopti ea contrariată peste măsură. Fata asta se comportă ireprobabil! Are nevoie de o atenționare serioasă! - Crezi că
DILEME ( FRAGMENT 30) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375441_a_376770]
-
uitam ceva și nu trebuia să mă întorc, nu aflam că mă minți și că în loc să dormi și tu cum fac toți copiii, hoinărești și-ți faci de lucru prin praf toată ziua. Treci imediat în casă - se stropși ea iritată la Aurelia observându-i îmbufnarea - că jar mănânci dacă vei continua să nu mă asculți!” Și însoțindu-și spusele cu o palmă peste fundul acesteia, îi întoarse mânioasă spatele, îndreptându-se către poartă pentru a se întoarce la serviciu. Ștergându
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
de care da dovadă în intenția de a-mi răspunde grabnic la întrebări. - Da, o altă greșeală ! Doar nu am nimic cu ea, s-a mulțumit să spună cu lehamite. - Dar de ce țipai în seara aia? am întrebat eu din ce în ce mai iritată de amintirea acelei conversații incendiare. - Nu ți-am spus că eram nervos? O spusese sacadat, apăsând fiecare silabă, răstindu-se la mine, așa încât am închis, timp în care am băut încă o gură de vin. Ce impertinență!” vrea să ne
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
de câțiva ani, am muncit ca un prost să iau și eu ceva parale, dar degeaba!” Domnul inginer era însă absent, nu mai asculta la mine, bătea cu degetele în tejghea în tactul muzici cu gândurile aiurea...fața i se iritase, o inundase sângele și ochii i se albiseră în cap. “Tovarășe Zamfir- îl strig eu pe barman- mai dați-ne câte un rând!” Barmanul se uită la ceas, îmi face un semn cu degetul cum că este târziu, dar aduce
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
ulcică de lut. Curtea, în locul unde era masa, era luminată ca ziua de becul cu neon din prispa casei. Deodată, Leu, câinele Tomiții, care aștepta smerit să-și primească porția de mâncare, se repede înrăit la gardul de la drum, lătrând iritat de un adversar apărut incognito. Larma era mare. De-a lungul gardului, Leu lătra îndârjit la un câine care făcea la fel de cealaltă parte a ulucii. Fugeau când la Deal și când la Vale, căutând o hudă inexistentă, prin care să
PARTEA A PATRA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372061_a_373390]
-
unul dintre sâni era desenată o aluniță mica maronie, pe care o tot acoperea cu mici picături de buze fierbinți. - Iar tu ești posesivă, îi răspunse Mircea, în timp ce trupul fetei dansa grațios deasupra lui. Buzele îi deveniseră trandafirii, umede și iritate de atâtea sărutări. S-a smuls iarăși de sub ea și imediat. S-a așezat în genunchii între coapsele sale în timp ce îi mângâia sânii ce i se ofereau dornici de alintare, în toată splendoarea frumuseții lor. Piciorul ei delicat a apărut
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
Aceasta e lumea și raiul ești tu! Poeta Irina Lucia Mihalca scrie pentru toată lumea. Folosește un limbaj activ, simplu și direct chiar și atunci când introduce în vers cuvinte dintr-o altă limbă, cuvinte ușoare care ne par familiare. Ele nu irită pentru că sunt des folosite în viața cotidiană. Limbajul pasiv în poezie punctează, limitează, definește, dictează și atunci poezia devine mai greu accesibilă omului nepregătit, îl irită. Azi, marii majorități, nu ne place să fim încadrați. „Eu sunt cel ce sunt
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
vers cuvinte dintr-o altă limbă, cuvinte ușoare care ne par familiare. Ele nu irită pentru că sunt des folosite în viața cotidiană. Limbajul pasiv în poezie punctează, limitează, definește, dictează și atunci poezia devine mai greu accesibilă omului nepregătit, îl irită. Azi, marii majorități, nu ne place să fim încadrați. „Eu sunt cel ce sunt”, ne dovedește prin versul ei că suntem creați după chipul și asemănarea Lui, și că ea a rămas credincioasă locului de unde vine, a rămas credincioasă iubirii
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
ați prins, sunt un autentic maidanez. Am ochii căprui, dinți puternici, o codiță scurtă, un chef nebun de joacă, sunt iute de picior, îmi place să fur mănușile lui Dino și ador să mă prefac că îi compostez hainele. Mă irită zgomotul de la motorul mașinilor și din această pricină latru în aparență fără motiv și chiar o iau la fugă după ele. Îmi fac rondul între blocurile Q1 și Q3 din cartierul Găvana III- Pitesti. Locuiesc sub un balcon de la blocul
,, AMIGO” de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344995_a_346324]
-
a-l deschide. - E de la bancă, îl informă Neculai, cu insolență. - Ce bancă, mă???... Clăpăugea recunoscuse, în urma examinării anterioare, plicul și știe acum că poștașul are dreptate, iar faptul acesta-l enervează peste măsură. Tonul obraznic al aducătorului scrisorii îl irită și mai tare, riscând ca toată supărarea pe bănci și pe bancheri pe care-o acumulase Clăpăugea în ultima vreme, să se verse asupra acestuia. - Io de unde să știu!... Matale știi mai bine unde nu ți-ai plătit rata, replică
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
fontă, dincolo de hăul mental, ca pe un ecran real, tridimensional, vizionam „filmul” de noapte pe care subconștientul îl inventa și îl derula galopant, repetitiv... Conștientizam fenomenul, devenise un exercițiu, îmi era extrinsec, vizualizarea elaborată mi se proiecta pe ecranul cortexulul iritându-mi și celelalte simțuri, împotriva voinței. Vizionam o avalanșă imagistică, la început confuză în cinetica secvențelor. Învățasem să extrag, să memorez, să întipăresc sumarul unor scene, chipuri mai ales...Trecusem de un nivel primar, mă motivam și mă mobilizam și
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
începutul secolului XXI a luat o amploare deosebită.Despre această caracteristică Immanuel Kant spunea:”Aveți curajul de a lua hotărâri fără instrucțiuni de la o altă persoană.“ „Construcția” unei epigrame, așa cum s-a dezvoltat de-alungul secolelor cuprinde două părți: una pregătește iritând așteptarea cititorului, subliniind în nuanțe vii subiectul, iar a doua parte, printr-un vers surpriză dă soluția sau caracteristica hiperbolizată și ironică a problemei. Mai pe înțelesul tuturor, Gigel Barbu o definea ca: o floare cu trei petale și un
EPIGRAMA CLUJANĂ LA CEAS ANIVERSAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347803_a_349132]
-
trecut prin atâtea localități. - Aa, nu, am mers cu viteza legală. Dar ce faci? Nu vii să mă întâmpini? - Sunt la ușă, veneam spre tine când vorbeam la telefon. Închise fără să-i mai aștepte comentariile care începuseră să-l irite. Deja puștoaica își dă aere? Dalia, în tot acest timp, nu a coborât din mașină. Aștepta ca el să-i deschidă portiera. Nu știa ce a apucat-o să-i vadă manierele. Când Ștefan a ajuns lângă mașină, Dalia n-
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]