2,142 matches
-
a acesteia, scurtând astfel cu 60 de minute durata ischemiei totale. Sunt necesare precauții pentru evitarea emboliei gazoase (vent în VS precoce). Sutura posterioară a AS este posibil a fi efectuată, chiar după sutura aortei situată în plan anterior. Scurtarea ischemiei cu 1 oră justifică adoptarea unui artificiu tehnic ușor de însușit. Restul anastomozelor decurg în secvența VCS, VCI, AP care încheie reimplantarea cordului la R. Cordul își poate relua activitatea imediat după declampare, după o perioadă de reperfuzie sau fibrilează
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
claudicației intermitente (25) . Comparativ cu bărbații, femeile diagnosticate cu BAP la această vârstă au o incidență mai mare a claudicației intermitente, durerilor de repaus și a impotenței funcționale (26). Majoritatea vârstnicilor ce se adresează serviciului nostru de chirurgie vasculară prezintă ischemie critică a membrelor inferioare, definită ca durere de repaus cu sau fără leziune trofică distală, cauzată de boala ocluzivă arterială (4), corespunzând stadiilor III și IV Leriche-Fontaine. Acest fapt se datorează în primul rând adresabilității scăzute, nerecunoașterii bolii în stadiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
la doza de întreținere de 100 mg de două ori pe zi începând cu a treia săptămână (1). Principala contraindicație este insuficiența cardiacă (IC). Prostaglandinele vasodilatatoare E1 și I2 sunt folosite în unele centre pentru tratamentul claudicației intermitente și al ischemiei critice. Rezultatele studiilor privind terapia cu acești compuși sunt conflictuale. Comparând prostaglandinele cu placebo, unele studii arată beneficii majore în ce privește mărirea perimetrul de claudicație după o perioadă de patru săptămâni de tratament intravenos sau șase luni de tratament oral. Alte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
extinderea cranială a inciziei, facil de realizat în cazul unei incizii xifo-pubiene. Anastomoza proximală poate fi atât termino-terminală, cât și termino-laterală, cea din urmă putând lăsa artera mezenterică inferioară i arterele iliace interne patente, diminuând în acest fel riscul de ischemie pelviană. Dacă este necesară o anastomoză proximală termino-terminală, artera mezenterică inferioră poate fi reimplantată termino-lateral pe grefon. Însă reimplantarea este rar necesară la pacien ii vârstnici, ace tia prezentându-se adesea cu un grad avansat de ateroscleroză atât la nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
34%. Ocluzia imediată a grefonului (sub 30 de zile) duce la o rată foarte mică de salvare a membrului la 2 ani, de 25% (4). Rezultate după revascularizare Investiția de timp și de resurse pentru a restaura funcțional pacienții cu ischemie critică este imensă. La o serie de pacienți, 48,9% dintre cei cu ischemie critică, ce au beneficiat de bypass infrainghinal, au necesitat cel puțin o operație suplimentară în termen de trei luni, 49,3% au fost readmiși în spital
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mică de salvare a membrului la 2 ani, de 25% (4). Rezultate după revascularizare Investiția de timp și de resurse pentru a restaura funcțional pacienții cu ischemie critică este imensă. La o serie de pacienți, 48,9% dintre cei cu ischemie critică, ce au beneficiat de bypass infrainghinal, au necesitat cel puțin o operație suplimentară în termen de trei luni, 49,3% au fost readmiși în spital în termen de șase luni, iar 54% au necesitat mai mult de trei luni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai mare de reinternări și un număr total de zile de spitalizare în anul următor bypass ului mai mare decât pacienții care s au prezentat cu durere de repaus și cu grefoane permeabile (70). Realitatea nefericită este că pacienții cu ischemie critică vor petrece o parte semnificativă din viața lor rămasă tinzând să facă față nevoilor membrului ischemic. O examinare retrospectivă a 133 de pacienți care au beneficiat de bypass infrainghinal pentru salvarea membrului a arătat că doar 14% dintre pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
au inclus ambulația afectată la momentul prezentării, nivelul infrainghinal al bolii, boala renală cronică în stadiul final și prezența gangrenei la momentul prezentării. Probabilitatea succesului în prezența multiplilor factori adverși a fost mică (< 10%). În ciuda numărului limitat de pacienți cu ischemie critică care au avut un rezultat ideal, revascularizarea reușită a dus la o îmbunătățire a calității vieții. De exemplu, după bypass ul infrainghinal pentru salvarea membrului, scorul de calitate a vieții a crescut semnificativ la trei luni și la un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai mare de 2 ani. Singurul și cel mai mare trial randomizat controlat ce compară angioplastia cu balon (APTL) cu tehnica chirurgicală ca primă intenție de revascularizare (BASIL 1999 2004, ale cărui rezultate finale au fost publicate în 2010) în ischemia critică severă cauzată de leziuni arteriale infraighinale a condus la concluzii importante pentru decizia terapeutică (72). Astfel, majoritatea pacienților cu ischemie critică severă cauzată de boala arterială infrainghinală sunt cel mai bine tratați prin strategia de revascularizare chirurgicală de primă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
chirurgicală ca primă intenție de revascularizare (BASIL 1999 2004, ale cărui rezultate finale au fost publicate în 2010) în ischemia critică severă cauzată de leziuni arteriale infraighinale a condus la concluzii importante pentru decizia terapeutică (72). Astfel, majoritatea pacienților cu ischemie critică severă cauzată de boala arterială infrainghinală sunt cel mai bine tratați prin strategia de revascularizare chirurgicală de primă intenție. APTL a fost adresată fie arterei femurale superficiale, arterei femurale superficiale + poplitee, sau arterei femurale superficiale + arterelor crurale, arterei poplitee
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
cu balon să fie adoptată ca primă intenție de tratament, dacă speranța de viață este mai mică de 2 ani; dacă aceasta este mai mare de 2 ani, revascularizarea chirugicală cu grefon venos să fie terapia de primă intenție în ischemia critică prin leziuni infrainghinale (73). De câte ori este posibil, vena ar trebui utilizată ca un conduct autolog pentru bypass ul infrainghinal. La pacienții diabetici cu ischemie critică a membrelor inferioare, permeabilitatea primară, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrelor pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
de 2 ani, revascularizarea chirugicală cu grefon venos să fie terapia de primă intenție în ischemia critică prin leziuni infrainghinale (73). De câte ori este posibil, vena ar trebui utilizată ca un conduct autolog pentru bypass ul infrainghinal. La pacienții diabetici cu ischemie critică a membrelor inferioare, permeabilitatea primară, permeabilitatea secundară și rata de salvare a membrelor pentru bypass ul pe artera pedioasă au fost de 56,8%, 62,7% și, respectiv, 78,2%. La pacienții cu conduct autolog limitat, artera femurală superficială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
compromiterea rezultatelor. Rata de salvare a piciorului pentru bypass-ul femuro-tibial cu grefon sintetic a fost de 72,5% la 1 an și 61,9% la 5 ani (74). O meta-analiză ce compară rezultatele bypass-ului infrainghinal la pacienții cu ischemie critică a arătat că vena supra- și infrageniculată s-au comportat mai bine decât grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea primară la un an a fost de 83,4% pentru vena suprageniculată, 84,3% pentru vena infrageniculată și 76,3% pentru grefonul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
suprageniculat. Permeabilitatea secundară a urmat modele similare. La 5 ani, diferența în permeabilitate dintre venă și grefon sintetic a fost chiar mai pronunțată. Marea venă safenă este deci conductul optim pentru reconstrucția infrapopliteală. În cele mai severe cazuri, pacienții cu ischemie critică pot fi lipsiți de vase patente de outflow pentru anastomozele distale. În această situație, poate fi realizat un „bypass orb” pe o arteră colaterală, deși ratele de salvare ale membrului sunt mai mici decât cele obținute atunci când un bypass
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
salvare ale membrului sunt mai mici decât cele obținute atunci când un bypass este realizat pe vase outflow patente. Rezultatul funcțional este dependent de statusul preoperator al pacientului. Abou-Zamzam și colaboratorii săi (citat de 1) au constatat că la pacienții cu ischemie critică independența postoperatorie a fost menținută la mai mult de 90% dintre pacienți. Doar 4% dintre cei care nu trăiau independent au devenit independenți postoperator și doar 21% dintre cei care erau non-ambulatori au devenit astfel după operație. În plus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
4% dintre cei care nu trăiau independent au devenit independenți postoperator și doar 21% dintre cei care erau non-ambulatori au devenit astfel după operație. În plus, doar 45% dintre pacienți au raportat că au revenit la normal la ase luni. Ischemia critică este în general determinată de boală arterială multisegmentară, iar pacienții, frecvent vârstnici, au o gamă largă de comorbidități și o speranță limitată de viață. Astfel, decizia în strategia de revascularizare diferă substanțial de cea în cazul pacienților cu claudicație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
claudicație în termeni de vindecare a plăgii, salvarea membrului și menținerea ambulației, tip de tratament. Scopul principal este îmbunătățirea capacității de mobilizare, iar permeabilitatea pe termen lung are o importanță mai mică. Există un număr mic de studii specific adresate ischemiei critice, care să facă referire la decizia optimă pentru acest grup de pacienți. Unele se adresează succesului primei intervenții, cuantificat prin rata permeabilității primare, în timp ce altele subliniază rezultatele clinice, cum ar fi rata de salvare a membrului. Rata permeabilității primare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
tratatmentului este aceea că poate fi afectată de o varietate de factori pe lângă procedeul de revascularizare per se . Dintr-o perspectivă mai largă, supraviețuirea fără amputație a fost sugerată a fi cel mai important rezultat final pentru studiile terapeutice în ischemia critică. Marea majoritate a publicațiilor de până acum au fost serii de cazuri, studii cohortă sau studii de caz. Trialurile controlate randomizate în acest domeniu sunt limitate și de aceea majoritatea recomandărilor în ghiduri sunt bazate pe un nivel scăzut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
de cazuri, studii cohortă sau studii de caz. Trialurile controlate randomizate în acest domeniu sunt limitate și de aceea majoritatea recomandărilor în ghiduri sunt bazate pe un nivel scăzut de evidență. Acest aspect subliniază necesitatea unor cercetări viitoare adresate specific ischemiei critice într-o manieră prospectivă randomizată pentru raportarea de rezultate standardizate. 35.4.3. Tratamentul endovascular și tehnicile hibrid Alegerea metodei de revascularizare are drept scop final creșterea inflow-lui și/sau run-off-ului, cea mai bună garanție pentru menținerea unei permeabilități
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
vârsta, comorbiditățile, continuarea fumatului, necesitatea unei alte intervenții viitoare, preferința medicului și pacientului sunt aspecte ce trebuie avute în vedere la fiecare pacient. Stadiul și localizarea leziunilor în BAP sunt probleme esențiale pentru decizia de revascularizare. Indicația este fermă în ischemia critică, dar discutabilă și strict individualizată în stadiul II (la pacienți tineri și activi), nerecomandată la pacientul asimptomatic în scop profilactic. Problema aplicării terapiei endovasculare în stadiul II a făcut obiectul mai multor trialuri, care au studiat beneficiul suplimentar al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
există risc tromboembolic-. Astfel, există câteva contraindicații absolute, cum ar fi anevrismul de aortă abdominalătrombozat, anevrismul de arteră poplitee trombozat, precum și unele afecțiuni hemoreologice. De foarte multe ori însă, alegerea chirurgiei clasice sau a procedeelor endovasculare de primă intenție în ischemia critică periferică este subiect de controversă. În leziunile aorto-iliace, revascularizarea endovasculară poate fi prima opțiune de tratament pentru toate tipurile de leziuni TASC A-C, iar în centre experimentate și dotate pot fi abordate și leziunile tip D (39). Stentarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
pe termen lung, excelentă în leziunile aorto-iliace, cu rezultate mai puțin bune pe măsură ce leziunile sunt mai distale, sau există afectare multisegmentară, leziuni lungi, run-off slab sau comorbidități cu impact vascular ca DZ și boala cronică de rinichi (39). Totuși, în ischemia critică, dacă leziunile sunt abordabile endovascular, strategia se aplică mai liberal pentru salvarea membrului vulnerabil. Pentru leziunile femuro-popliteale, terapia endovasculară de primă intenție este recomandată în toate leziunile TASC A-C, și chiar D la pacienții cu contraindicații pentru chirurgie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
deși cu date sărace, este larg utilizată. Pentru leziunile cu calcificări severe sau care nu se pretează la stentare, utilizarea dispozitivelor de aterectomie poate fi luată în discuție. Pentru leziunile infrapopliteale, de obicei existente la pacienți cu afectare multisegmentară și ischemie critică, scopul este salvarea membrului vulnerabil. Este discutabilă utilizarea în stadiul de claudicație severă (77). Terapia endovasculară este metoda de primă intenție, fiind preferată APTL cu balon, deoarece există dovezi că repermeabilizarea unui singur vas principal ameliorează semnificativ evoluția locală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
avantaj de a caracteriza BAP la vârstnici. Astfel, pacienții foarte vârstnici au fost în proporție semnificativă femei, cu comorbidități asociate - IC, AVC/atac ischemic tranzitor, HTA, boală coronariană, anemie. Pacienții s-au prezentat mai frecvent în urgență, cu manifestări de ischemie critică. Leziunile au fost mai des multisegmentare, femuro-popliteale și distale și au necesitat utilizarea inclusiv a procedurilor de aterectomie. Complicațiile periprocedurale, deși prezente, nu au fost semnificative din punct de vedere statistic. Studiile anterioare susțin morbi-mortalitatea crescută la vârstnici versus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Rubertis și colaboratorii săi urmăresc 1.000 de pacienți adresați APTL între 2001 i 2006 și raportează o patență la 2 ani de 80% la pacienții cu claudicație (95) . Rezultate similare sunt raportate pentru APTL în leziuni femuro-popliteale și în ischemia critică (96-100). Registrul BMC2 PVI completează datele la vârstnici, concluzionând că terapia endovasculară este sigură, cu o rată redusă de complicații legate de abord, dar cu mortalitate și evenimente adverse cardiace acceptabile. Tehnicile hibrid Pacienții cu BAP se prezintă în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]