1,814 matches
-
și Stoenescu își prinseseră halatele în pintenii cailor lui Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, d-nul Theodorescu ne-a promis mari revelații privindu-i pe Gelu, Glad și Menumorut! Așteptăm cu sufletul la gură adevărurile ultime ivite de sub pana isteață a celor doi eterni băieți de casă ai iliescianismului. Se vede din acest mic exemplu că în România nimic nu e simplu. Dacă iluștrii morți Ștefan, Țepeș, Mircea provoacă atâta fierbințeală, de ce să ne mirăm că a vorbi despre rolul
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
contaminându-se uneori cu alte narațiuni. Prin larga lor răspândire, cărțile populare au avut un rol însemnat în îmbogățirea repertoriului s. românești. Astfel, istorioara despre bătrânul care, prin înțelepciune, îi pune în inferioritate pe sfetnicii împărătești sau cea despre fata isteață care dezleagă o serie de întrebări dificile își au sursa în cartea populară Bertoldo și prezintă un număr mare de variante românești. O contribuție la fel de însemnată în asimilarea unor noi teme sau în consolidarea celor existente prin subiecte asemănătoare a
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
ale lui Păcală, îngr. Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, pref. Petru Ursache, București, 1964; Antologie de proză populară epică, III, îngr. și pref. Ovidiu Bârlea, București, 1966; Povești, snoave și legende, îngr. și pref. I. C. Chițimia, București, 1967; Nevasta cea isteață, îngr. Sabina Cornelia Stroescu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Petru Rezuș, Dochița împărătița, București, 1972; Basmul cu soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, îngr. Gh. Vrabie, București, 1973; Păcală. Snoave populare și prelucrări, îngr. Sabina Cornelia
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
Vodă, trădat de boieri fiindcă pornise să le restrângă privilegiile în favoarea țăranilor, S. face o figură justițiară și un umanist, cu vederi care depășesc timpul evocat. Dar marele talent al prozatorului salvează cartea prin alte personaje, răzvrătiți spontani, credibili, dieci isteți, oșteni credincioși și jupânese înțelepte. Și aici, prin toți porii, romanul primește poezia basmului. Presvitera Olimbiada e o Sfântă Vineri înconjurată de viețuitoarele ajutătoare care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
el, unde-l va găsi și după inel îl va cunoaște că-i estefecior”; „mumă-sa l-au trimis [pe Radu Mihnea] la S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-au trimis la Veneția și fiind isteț la minte, s-au dus la Padova și au învățat carte din destul...”; „și s-au dus [Alexandru Coconul] la țarigrad cu mumă-sa...”;), de soacre, câteodată („dar Dabijoae, soacra Ducăi Vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnă a Moldovei într-un loc în cronică, vorbind despre soția lui Dabija Vodă, Ion Neculce spune că „Dabijoaie au mai avut și alți bărbați [informație cunoscută și muntenilor] mai înainte până a o lua Dabija”. într-adevăr, această femeie „isteață și energică” (nu a fost fiica lui Mihail Furtună comisul 241, ci a lui Ionașco Jora - era soră cu Gavril (sau Grigore) și cu Constantin Jora -, prin care cobora din familia Doamnei Maria Amirali din Rhodos, soția lui Petru Șchiopul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fugit de frica turcilor. Că, după ce s-au turcit tată-său (au de voie, au de nevoie, Dumnezeu știe), mumă-sa l-au trimis la Sfetagora, la Mănăstirea Iverilor, și de acolo călugării l-au trimis la Veneția; și, fiind isteț la minte, s-au dus la Padova, de au învățat carte den destul (cum s-au zis mai sus)” (Cronica Balenilor). Prea puțin ar fi de adăugat despre instruirea acestei personaj, care a învățat carte europeană (servindu-se și de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Traduceri din Petrarca, ALA, 1934, 683; Izabela Sadoveanu, Un iubitor de suflete („Oameni”), ALA, 1934, 706; D. I. Suchianu, Două cărți, ADV, 1934, 15 393; V. Cristian, „Oameni”, ADV, 1934, 15 459, 15 528, 15 529; Gala Galaction, O carte prea isteață, CLI, 1935, 11; Delar [George Adrian], D. Lascăr Sebastian printre contemporani, „Gazeta”, 1937, 848; Predescu, Encicl., 771; Isaiia Răcăciuni, „Nemaipomenita pantofăreasă”, comedie de F. G. Lorca, tradusă de Lascăr Sebastian, „Libertatea”, 1946, 708; Sidonia Drăgușanu, Mihail Lermontov, „Mascarada”, „Femeia și
SEBASTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
Șocat de câteva greșeli de tipar, un pirat economic, Grigore Bucșan, crede că pseudotoponimul Protar e o aluzie la o afacere necurată a sa. Pentru mușamalizarea lucrurilor, el se lansează în demersuri de mituire, de pe urma cărora, prin intervenția unei admiratoare istețe, studenta Magda Minu, profesorul profită cu inocență din plin, subvenționându-i-se o excursie științifică pe traseul expedițiilor lui Alexandru Macedon. Situațiile ce se creează dezvăluie, ca în O scrisoare pierdută a lui I. L. Caragiale, dedesubturile abominabile din viața înaltei
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Apeciem jocurile matematice în care sunt prezentate șirul numerelor naturale, operațiile cu numere naturale și nu, în ultimul rând, jocurile: rebusurile numerice și literare, pătrate magice, tangram (originar din China antică). Merită atenție și cele 17 probleme prezentate la „rezolvări istețe". Utilizarea jocurilor didactice în activitățile independente, în lecțiile concurs sunt activități didactice care merită cunoscute În concluzie, o lucrare bine elaborată care merită a fi studiată de cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar dar, mai ales, aplicată în procesul
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Folosind figuri geometrice în diferite combinații, elevii pot obține imagini de diferite forme, esențială rămânând alcătuirea unor figuri geometrice (se folosește la predarea noțiunilor privitoare la pătrat, dreptunghi, triunghi, paralelogram, trapez) cărora le pot fi măsurate dimensiunile prin suprapunere. REZOLVĂRI ISTEȚE, PENTRU MINȚI ISTEȚE ! (probleme distractive și de perspicacitate) Preocuparea pentru a enunța și rezolva probleme cu caracter recreativ este foarte veche. Iată în conținuare câteva probleme cu „probleme” ; 1.Un om călătorește pe jos de la București spre Ploiești. În drum
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
în diferite combinații, elevii pot obține imagini de diferite forme, esențială rămânând alcătuirea unor figuri geometrice (se folosește la predarea noțiunilor privitoare la pătrat, dreptunghi, triunghi, paralelogram, trapez) cărora le pot fi măsurate dimensiunile prin suprapunere. REZOLVĂRI ISTEȚE, PENTRU MINȚI ISTEȚE ! (probleme distractive și de perspicacitate) Preocuparea pentru a enunța și rezolva probleme cu caracter recreativ este foarte veche. Iată în conținuare câteva probleme cu „probleme” ; 1.Un om călătorește pe jos de la București spre Ploiești. În drum se întâlnește cu
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Demetriade (Glasul, Metempsihoza și un fel de texte de promovare turistică într-o izbutită haină literară, De la Călimănești, De la Govora, Șoaptele muntelui). Se mai reproduc pagini din volumul lui Ion Ghica Scrisori către V. Alecsandri, recent apărut, legenda populară Ion Istețul și povestea Popa care știa prea multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
care avea să îi aducă un oarecare succes: aforistica, prezentă în volumele Îndreptar de greșelile altora (1978), subintitulat „afurisisme”, parțial în Cele mai frumoase nerozii (1981), în Școala tăcerii (1991), precum și în Pe scurt - Bref, volum bilingv. Aforismele sunt ghidușe, istețe, deloc marcate de pedanterie, combinând fericit rigorile tonului gnomic cu dexteritatea manipulărilor lexicale, semantice și sintactice, neprevăzute și pilduitor hazlii („A greși e omenesc, a persevera în omenesc e diabolic”, „Peștele de la cap se parfumează”, „Cine sapă groapa altuia riscă
VASILIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende, București, 1958; Nevasta cea isteață. Snoave populare românești, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Păcală. Snoave populare și prelucrări, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV, pref. Mihai-Alexandru Canciovici, București, 1984-1989; Basmele românilor, București, 1984. Repere bibliografice: Iordan Datcu, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, REF
STROESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
zugrăvite cu roșu, însemnînd viață, ale cerbului din pădure, ale păsării de pe cer și ale peștelui din apă, alături de desenul palmei lui, ca semn al puterii ce avea, a furat pe peretele afumat marginile palmei Ucenicului său cel vrednic, și isteț, cu degetele rășchirate. Marginile au fost însemnate cu negru de fum, răzuit de pe pereți, iar mijlocul a fost umplut cu ocrul, din cel mai greu de aflat. Și așa l-a legat de șirul Moșilor ce urmăriseră, viață după viață
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de sub apele mari, de viitură, ale pârâului acesta năbădăios tare, cu o luncă atât de prielnică. Este un câmp pe care îl curățaseră cu multă trudă, de buruienile viguroase și îndărătnice ale luncii umede, femeile așezării sub conducerea celei mai istețe dintre ele, cea mai pricepută la semănături, numită " Mama Grîului", care era și Mama Aparului. Dar, după ce îl curățaseră de buruieni, îl săpaseră cu săpăligile din corn de cerb și îl semănaseră bob cu bob, tocmai când - în miezul verii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
o zi, când se întoarse de la școală, își găsi mama dereticând prin casă. Sărutând-o, abia a putut să-i șoptească printre lacrimi: Ce greu e fără tine, mămico! Vocabular: vrafuri: unele peste altele; dereticând: orânduind lucrurile; Întrebări. Copilul cel isteț după Petre Ispirescu A fost odată un om care rămăsese la bătrânețe singur cuc. Urâtul singurătății nu-l lăsa în pace și el hotărî să-și ia un copil. Plănui să ia de suflet prima ființă vie ce-i va
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
scăpase pe bătrân de necazul ce căzuse pe dânsul. 1. Scrie ordinea în care s-au petrecut evenimentele: Cum șarpele nu voia, s-au dus la judecată. Învoiala era ca omul să-l poarte în cârcă toată viața. Un copil isteț l-a scăpat pe om de necaz. Un om a înfiat un șarpe. Când nu-l mai putu duce, omul îl rugă să se dea jos. 2. Ce alt titlu ai putea da acestei povestiri? 3. Care din proverbele următoare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
40 de ani. Este fie student, fie șomer. Are o minte sclipitoare și are soarta lupilor singuratici, fiind obsedat numai de tehnologiile de vârf, de ultimă oră. Deseori se consideră neglijat de societate, care nu-și dă seama cât de isteț este. Astfel de cazuri sunt ușor de întâlnit în mediile universitare, persoanele în cauză petrecându-și zilnic 16-18 ore în fața calculatorului sau a unui terminal, fără să mai facă nimic altceva. De cele mai multe ori sunt picați la examenele de matematică
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a îmbinat preocupările folcloristice cu cele de etnografie, descriind portul și diverse obiceiuri, în repetate rânduri solicitând informații prin apelurile și chestionarele pe care le lansa. SCRIERI: Rusalin a lui Dămian, Brașov, 1881; Stan Bolovan, Brașov, [1886]; Țiganii, Blaj, 1886; Isteață și pace!, Brașov, [1887]; Norocul și mintea, Brașov, [1887]; Leonat cel tânăr, Gherla, 1893; Novele și schițe, I-II, Gherla, 1898-1899; Povestiri din viața țăranilor români, I-II, Sibiu, 1900-1901; Novele, București, 1901; Povestiri, pref. Octavian Goga, Sibiu, 1908; Lucă-minte
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
Drum fără întoarcere (1963), Vulpea simte capcana (1964), Ecuația cu trei necunoscute (1965), „H.W.” își caută umbra (1965), Brățara de cretă (1966), iar altele sunt evocări istorice: Un dac la Roma (1967), conceput în genul superproducțiilor cinematografice, Cel mai isteț, cel mai viteaz (1978), o ficțiune despre Decebal. Deși, după propria-i mărturisire, încă de prin 1955 își încercase condeiul în dramaturgie, P. debutează târziu, în 1976, cu piesa Uneori liliacul înflorește spre toamnă, de-acum înainte concentrându-se asupra
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
1964; Ecuația cu trei necunoscute, București, 1965; „H.W.” își caută umbra, București, 1965; Brățara de cretă, București, 1966; Un dac la Roma, București, 1967; Doi domni fără umbrele, București, 1971; Turistul singuratic, București, 1974; Urcușul, București, 1975; Cel mai isteț, cel mai viteaz, București, 1978; Cuibul, București, 1979; Parodii teatrale, București, 1980; Prietenii, București, 1980; Paradis de ocazie, București, 1981; Cocorii sufletului nostru, București, 1982; Jolly Joker, București, 1983; Un prieten devotat, București, 1985; Sorin și Irina, București, 1985; Domide
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
Ruinele castelului (1972), Povestiri din veac în veac (1984), Teorema celor trei perpendiculare (1989), Povestea coifului tracic (1991); romane: Fiica lui Zoltes (1975), Zăpezile (1978), Burebista (1982); literatură pentru copii: Ursuleții lui Rădună (1973), Mălin, feciorul codrului (1975), Iepurele cel isteț. Vitejii (1993); comedia într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat (neinspirat) de editor Firul de păr alb (2000) strânge versuri scrise de-a lungul timpului. În Primăvară târzie și Firul de păr alb, R.-L
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]