1,396 matches
-
activat neobosit pentru intensificarea legăturilor economice și politice dintre Franța și noi. Memoriile sale de pe frontul românesc, publicate de-abia în 1987 datorită strădaniei unui istoric englez (!), Glenn E. Torrey, au rămas până acum necunoscute cititorului român, cu toate că anumite lucrări istoriografice au citat selectiv fragmente mai întinse sau mai scurte. Iată de ce prezenta ediție, care traduce și adnotează ediția franceză realizată de Torrey, reprezintă un mic eveniment, mai ales că anul acesta se împlinesc 95 de ani de la încheierea cu succes
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
de lingua romana. E ceea ce face, în romanul cu care debutează, Eu, Cicero. Cartea lui Erich, Liviu Franga. Vechi "latinist", lasă deoparte, profitînd de alibiul pe care i-l oferă un alter ego cu darul povestirii, orice morgă, orice metodă istoriografică, pentru a scrie ceva ce, stă însemnat pe chiar pagina de titlu, "nu este biografie", "nu este reconstituire", "nu este utopie". Ce este, atunci? O recuperare "lejeră" și simpatetică, în genul poveștilor despre Franța prinților de Navarra, un roman despre
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
motive ale discursului jdanovist - proliferează și astăzi, ca habitudini, în viața publică și în imaginar”. Perioada de referință este 1948-1962, autorul concentrându-se asupra discursurilor care definesc (după distincția lui Alexandru Zub) dejismul - în plan politic - și rollerismul - în plan istoriografic. Ca metodă declarată, autorul preferă școala franceză de analiză a discursului (Foucault, Barthes, Bourdieu etc.). Ca miză “politică” și personală, el se ferește de enunțul moralizator, nu doar ineficient, dar sigur ruinător pentru o analiză - căutând în schimb explicația ; e
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
apropieri. Ca și druizii, preoții getodacilor au avut un cult misteric cu caracter noocratic și inițiatic, scrierea tabuistică, sacrificii umane și ritualuri de trecere centrate pe epifania unui zeu urano-htonian. Interrelaționarea cultică a celor două etnii are și o mărturie istoriografică, Origene spunând în Philosophumena, 1, 2, că: „Nu Pythagoras a introdus druidismul la celți, după cum susțin alți scriitori, ci discipolul său, tracul Zamolxis”. Pe această punte balcano-irlandeză creată de migrația vechilor celți a putut circula nu doar complexul de legende
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
avantaj, tentant în măsura în care îi îngăduie să echivaleze pe narrare cu probare (infirmând pe același Quintilian). Neortodox de două ori, căci narează ca să dovedească și ignorează granițele dintre istorie și elocință, Eminescu aclimatizează în publicistică ficțiunea documentară sau, dacă vrem, imaginarul istoriografic cu atribute probante. Jurnalistului îi reușește un tur de forță: o răsturnare de funcții, grație căreia adevărul însuși este silit să se dovedească verosimil." (p. 150) Întorsătura e, încă o dată, călinesciană. Transpusă în coloane de ziar, istoria tot o sinteză
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru fondul de sensibilitate al unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect și mai
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
cu Numele Trandafirului de Eco. Vlad Zografi: Depinde ce cauți: În român găsești o poveste polițista, o cronică a secolului al șaptesprezecelea, tratate de astrologie, excursuri despre muzica preclasica... Imprimatur e o carte grea, "cu miză". MN: E o metaficțiune istoriografica? VZ: Ai putea să-i zici și așa, fiindcă are toate calitățile unei ficțiuni cu "efect" de realitate... MN: ...unde "efectul" ar fi... VZ: ...bine zis: ar fi. Sau ar fi putut să fie. Efectul" este istoria, "așa cum a fost
Un român care a facut vâlvă by Michaela Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/12268_a_13593]
-
de studii care se întrepătrund, realizează, cu multă discreție, o mică revoluție metodologică în cercetarea unui text medieval în cultura română. Pentru că Gabriel Mihăilescu abandonează tiparul „clasic" al unei asemenea cercetări, care este cel istoric. El relevă tocmai inadecvarea criteriilor istoriografice în studiul poeticii legendei hagiografice, motiv pentru care procedează la o altă lectură. După un scurt excurs în care abordează, cu salutară precauție, originea legendei, cercetătorul pornește de mai departe, și anume de la aspectele teoretice ale legendei hagiografice. Mai corect
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
în primul rând la un demers de sistematizare a noianului de informații risipite, uneori contradictorii, ulterior identificând în manuscrisele românești 5 variante tipologice „lungi" și 3 „scurte". Repet, tipologia propusă de cercetător se bazează pe poetica legendei, nu pe criterii istoriografice (origine, datare, filiațiuni etc.). Sistematizarea sa este cu atât mai binevenită, cu cât popularitatea sfintei în mediul românesc este în creștere, facilitată de criza morală a societății și, mai ales, de caracterul „extrem" al moralei legendei: dacă până și o
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
Alex. Ștefănescu Arhivă Mircea Motrici, talentat reporter din Suceava, care, în perioada afirmării sale, l-a entuziasmat pe Geo Bogza, se află în posesia unei arhive de o valoare - istoriografică și literară - excepțională. Este vorba de lucrările în manuscris, caietele de memorii și dosarele cu documente ale unui ascendent al său, arhimandritul Dionisie Udișteanu, profesor-subdirector în perioada dinainte de război al Seminarului Monahal de la Mânăstirea Cernica, persecutat, în perioada postbelică, de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
nu i-au fost, pînă acum, de nici un folos în construcția prezenței sale publice, însă nici nu l-au scos în vreun fel din impasul receptării în care a căzut întreaga generație; acela de a nu se regăsi, în discursul istoriografic și muzeal, nici în spațiul modernității și nici în acela al contemporaneității. Evocarea lui Mihai Sorin Rădulescu este un semnal puternic tocmai în acest sens și, în mod sigur, constituie un prim pas important către cunoașterea și recuperarea unui pictor
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
operei lui Brâncuși. însă dincolo de valoarea ei exegetică, istorică și documentară, această carte are o excepțională valoare psihologică și se transformă pe nesimțite într-un adevărat reper moral. Ea oferă un model incontestabil de abordare, de înțelegere și de valorificare istoriografică a uneia dintre cele mai complexe personalități ale artei românești și europene din acest secol. Așezîndu-se împotriva curentului romantic sau delirant patetic al istoriografiei noastre privitoare la Brâncuși, ce l-a proiectat pe sculptor într-o perspectivă legendară și cvasimistică
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
și, ulterior, a României Mari. Și care reușește să fie o asemenea istorie tocmai pentru că documentele vizuale pe care se bazează, provenind din colecțiile personale ale celor doi autori, au fost „asamblate” într-o construcție coerentă din punct de vedere istoriografic, care vădește 1) o excelentă cunoaștere a trecutului Constanței și 2) o la fel de bună cunoaștere a istoriei vechii Românii, care a permis inserarea istoriei vizuale a orașului în „rama” procesului, mai amplu, de dezvoltare și modernizare a întregii țări, sub
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
vizuale a orașului în „rama” procesului, mai amplu, de dezvoltare și modernizare a întregii țări, sub marele Carol I și, apoi, sub urmașii săi interbelici. Imaginile (constând în cărți poștale emise între anii anunțați în titlu) sunt însoțite de comentarii istoriografice pertinente, menite să îl ajute pe cititor să colaționeze cartolinele, într-un discurs vizual bine închegat și mereu expresiv. Trebuie spus, de la bun început, că opera de colecționari a lui Viorel Ovidiu Lipovan (din păcate, plecat, între timp, la cele
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
mai mult din amintirile somptuoase ale unui trecut strălucit... Operațiunea de recuperare a memoriei - după cum spune în prefață Valentin Ciorbea - este atât de minuțioasă, încât cei doi autori-colecționari reușesc performan- ța de a induce un discurs autoreferenț ial, în ductul istoriografic principal. Odată cu istoria Constanței, ei au punctat și istoria cartofiliei constănțene, descoperind și oferindu- ne cărți poștale care ne înfăți- șează chiar... editurile și editorii respectivelor ilustrate. Pe această cale, ni se deschide o poartă de acces către mediul cultural
Constanța, într-un album de epocă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5229_a_6554]
-
astfel, un spațiu al generozității, o adevărată unitate de măsură pentru fondul de sensibilitate al unui grup uman foarte larg, și nu un instrument de cenzură sau un cîntar necruțător pentru performanța individuală. Atunci cînd acest fenomen va fi studiat istoriografic și critic în toată extensia și profunzimea sa, cînd Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect și mai
Balcicul, între mitologie și turism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8104_a_9429]
-
are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de a vehicula judecăți simple și nuanțate în același timp, lipsite de acea crispare academică pe care specialistul o afișează ca argument nemijlocit în orice tip de construcție critică și istoriografică. Această comunicare (și comuniune) a scriitorului cu artistul plastic nu este, așadar, o simplă analiză de serviciu și nici vreo obligație de a așeza lucrurile într-o ordine anume, ordine pe care o reclamă fenomenul însuși în goana lui obscură
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
disperate cu mult înainte de sfîrșitul anului 1943, din fața inamicului care încă nu trecuse Niprul, refuzul cutărui "patriot" basarabean, aciuat prin București, de a reveni măcar pentru o clipă acasă, din frică de a "nu-l surprinde evenimentele", arată că tradiția istoriografică națională are, în ceea ce privește acest segment al trecutului nostru, niște hiatusuri care trebuie completate în spiritul adevărului. A privi propriul trecut cu curaj pentru a-l vedea numai așa cum a fost, e o datorie și o onoare, după cum datori sîntem a
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
atât de arborescente și de rafinat manieriste, pentru înscenări ludice intertextuale, pentru deconspirări ale convențiilor ficționalității, pentru pastișe și parodii cât o proză scurtă, pentru «însemnări la firul ierbii» pe care se încastrează reflecții livrești ori inflexiuni poetice, pentru metanarațiuni istoriografice burlești, de nu chiar bufe, pentru «epicul ipotetic» și «fantezismul alegoric», pentru dislocări halucinante ale temporalității, spațialității și perspectivelor sau instanțelor narative, pentru «tratamente fabulatorii» ale psihologiilor și trăirilor cotidiene.” E adevărat, T. O. Bobe e tobă de literatură, are
Literatura, suficientă sieși? by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4852_a_6177]
-
epistole, de o valoare excepțională, din corespondența lui Eminescu și a Veronicăi Micle); dar farmecul său nu se reduce decât în primă instanță la victoriile arhivistice. "Mai presus de documente și mărturii", vorba bătrânului Heliade, apare bucuria creației, a discursului istoriografic apt să explice inexplicabilul, să raționalizeze hazardul și să găsească un sens convulsiilor din istoria propriu-zisă. Fără poză doctorală și ostentație bibliografică, volumul lui Mircea Anghelescu (în care apar și comentarii ale actualității editoriale) este o subtilă și cu atât
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
culturală a Bucovinei interbelice, cu accent special pe spațiul cernăuțean. Capitole precum Bucovina și complexul provinciei, Mîntuirea prin provincie sau Disocierea de sămănătorism, gîndirism și grupul de la „Criterion”. Reacții antimoderniste stau mărturie în acest sens. Sunt evidențiate cu egală aplicație istoriografică, asocierile și clivajele dintre „radicali” (precum Mircea Streinul, Pan Vizirescu, Traian Brăileanu, Vasile Posteucă ș.a.) și „moderații” (Iulian Vesper, Traian Chelariu) apropiați liberalilor lui Ion Nistor, mentorul mișcării literare din Bucovina anilor ’20. Poezia „iconaristă”, selectată încă din deceniul al
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
și alta semnată de Ion Rotaru, amândoi profesori universitari bucureșteni din aceeași generație (cincizeci, deci preșaizecistă). Nu am văzut încă sinteza în două volume a lui Henri Zalis, apărută în 2006 sau 2007. În 1994, a fost reeditată postum sinteza istoriografică a lui Al. Piru (autorul murise în 1993), apărută inițial în 1981, oprită la nivelul anului 1980, după cum mărturisește istoricul literar în postfață. Tentativa lui I. Negoițescu a rămas blocată la un prim volum, apărut în 1991, oprit la sfârșitul
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
Dumnezeu și de slăvirea numelui lui (prin psalmi, rugăciuni, imnuri), de fortificarea virtuții și de educarea în spiritul smereniei creștine (prin meditația morală) ori de istorisirea unor întâmplări istorice în spiritul aceleiași smerenii [...] Toate acestea presupuneau precumpănitoare intenții religioase, pedagogice, istoriografice, encomiastice, o anume sobrietate indigestă, o ținută sacramentală, o solemnitate aspră, stângace și nobilă. Din acest peisaj al poeziei cernite, veșnic încruntate, neostenit ceremonioase a medievalității noastre târzii, au lipsit, multă vreme, gratuitatea, savoarea, bucuria vieții. Când putem semnala, în
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la punct, în întregul volum, nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca locuri comune, dar revine permanent și asupra propriilor cercetări, dintr-o nouă perspectivă (și nu doar istoriografică), neezitând să-și corecteze
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la punct, în întregul volum, nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca locuri comune, dar revine permanent și asupra propriilor cercetări, dintr-o nouă perspectivă (și nu doar istoriografică), neezitând să-și corecteze anumite afirmații din lucrări anterioare despre Bartók. Faptul că stăpânește magistral cele două limbi indispensabile acestei cercetări îi favorizează autorului accesul la sursele principale - arhivele Bartók de la Budapesta. Astfel, descrierea culegerilor de folclor din Banat și
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]