3,057 matches
-
punerea semnului egalității Între „cele două dictaturi pe pamant german”, nazistă și comunistă. Istoriografia românească după 1989 și-a propus la rândul sau reevaluarea „perioadei comuniste”. Linia de demarcație care separă istoriografia „de partid” românească de principalii reprezentanți ai tradiției istoriografiei științifice legitime diferă În mai multe privințe de cea care existase În RDG. Această diferență este structurală, În sensul că ea ține pe de-o parte de diviziunea câmpului științific Între două state naționale (În cazul Germaniei) și de miza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
diferă În mai multe privințe de cea care existase În RDG. Această diferență este structurală, În sensul că ea ține pe de-o parte de diviziunea câmpului științific Între două state naționale (În cazul Germaniei) și de miza naționalistă a istoriografiei (În cazul României), dar unele similitudini pot fi identificate. Figuri ale tradiției școlii istoriografice naționale, David Prodan, Alexandru Zub (istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii dintre ei regrupați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o parte de diviziunea câmpului științific Între două state naționale (În cazul Germaniei) și de miza naționalistă a istoriografiei (În cazul României), dar unele similitudini pot fi identificate. Figuri ale tradiției școlii istoriografice naționale, David Prodan, Alexandru Zub (istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii dintre ei regrupați În fostul institut de istorie a PCR. Polarizarea istoriografiei românești În anii 1980 În jurul reevaluării tradiției revoluționare naționale (transformarea răscoalei lui Horia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
identificate. Figuri ale tradiției școlii istoriografice naționale, David Prodan, Alexandru Zub (istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii dintre ei regrupați În fostul institut de istorie a PCR. Polarizarea istoriografiei românești În anii 1980 În jurul reevaluării tradiției revoluționare naționale (transformarea răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan Într-o revoluție) a făcut obiectul unui capitol În cartea lui Katherine Verdery (1991) despre intelectuali și ideologia socialist-națională În România lui Ceaușescu. Câmpul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În cadrul „studiilor orientale” În Franța (INALCO), al celor de „slavistica” În (SUA, Marea Britanie) sau de „balcanologie” (Germania). Miza politică a competenței istorice poate fi recunoscută de poziția ce a revenit unui istoric „alternativ” (disident) precum Vlad Georgescu, istoric reprezentativ al istoriografiei politice alternative având ca spațiu de referință exilul, o vreme director al secției române de la Radio Free Europe. Istoria recentă și În special perioada comunistă au făcut obiectul unor studii cărora li se poate recunoaște competența istorică, desi autorii lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un eseu la frontiera dintre mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici români (Gheorghe Buzatu) sau americani (Kurt Treptow), a căror specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici români (Gheorghe Buzatu) sau americani (Kurt Treptow), a căror specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere memorialistice ale victimelor teroarei regimului comunist (muzeul de la Sighet devenit reper al noii „societăți civile”, serialul TV „Memorialul durerii”, revista Memoria) și s-au aliniat ideologic la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici români (Gheorghe Buzatu) sau americani (Kurt Treptow), a căror specializare românească s-a bucurat de sprijinul instituțional al istoriografiei „oficiale”. Diviziunile politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere memorialistice ale victimelor teroarei regimului comunist (muzeul de la Sighet devenit reper al noii „societăți civile”, serialul TV „Memorialul durerii”, revista Memoria) și s-au aliniat ideologic la direcțiile unei istoriografii politic marcate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politice ale istoriografiei românești de dupa 1989 au fost marcate de opere memorialistice ale victimelor teroarei regimului comunist (muzeul de la Sighet devenit reper al noii „societăți civile”, serialul TV „Memorialul durerii”, revista Memoria) și s-au aliniat ideologic la direcțiile unei istoriografii politic marcate de autori precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea necritica de documente și moralizarea discursului au fost principalele reproșuri aduse acestei istoriografii, orientată prioritar spre judecarea și condamnarea trecutului, respectiv spre eroizarea rezistenței și opoziției la „comunism”. Este cazul exemplar al comisiilor istorice conduse de Vladimir Tismăneanu („de analiză a dictaturii comuniste”) și Marius Oprea („de investigare a crimelor comunismului”) care au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dincolo de studierea istoriei recente, constituindu-se În instanțe de consacrare a unei noi ordini morale și de ghid pentru cercetarea istorică a istoriei recente. Toate acestea indică nu doar faptul că raportul dintre „știință” și „politică” rămâne important pe terenul istoriografiei, ci și că el este Într-un anume fel supradeterminat de raportul dintre știință „legitimă” și literatura paraștiințifică, În măsura În care aceasta pretinde recunoașterea rolului ei În stabilirea adevărului istoric. Totalitarism și modernizare. În domeniul filosofiei istoriei și al celei politice, teoriile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a făcut posibile reconversiile și autonomizările profesionale, În științele sociale că și În politică, a fostelor cadre. 3. Sociologia elitelor În țările „socialismului real” după 1989 După 1989 „Elitele” au constituit fără Îndoială, unul dintre obiectele de studiu predilecte În istoriografie, sociologie, politologie, făcând posibile dezbateri științifice și compararea rezultatelor prin bilanțuri successive (cf. Best, Becker, 1997). Diferențe semnificative În studierea elitelor existau deja În 1989 Între țările care compuneau vechiul sistem socialist, o situație excepțională existând În Polonia și În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pentru administrația țărilor eliberate și În același timp ocupate după 1945, alături de rețeaua propriu-zisă a partidelor comuniste naționale. Originile școlii leniniste. O cronologie comună Căutarea unui Început istoric unic și absolut al acestor școli se confruntă cu dilemele obișnuite ale istoriografiei „originilor”: partidele comuniste n-au făcut altceva decât să reia tradiții anterioare ale școlilor social-democrate, populare, pentru adulți ori școlilor religioase. Impunerea unui model leninist constituie Însă momentul de ruptură În raport cu această tradiție heterogena. Schimbările succesive ale modului sau de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Călinescu În linia marilor critici și istorici literări, dar care nu și-a mai continuat proiectul. Istoriile sunt tot mai mult Înlocuite de dicționare, Între care «Dicționarul general al literaturii române», În patru volume. Această scurtă și lacunara istorie a istoriografiei literare române dinainte și de dupa 1989 este edificatoare pentru efectele schimbărilor politice asupra cercetării unei viziuni globale a producției literare românești de mai multe secole și a raporturilor dintre trecut și prezent. Publicarea de istorii monumentale În maniera lui Călinescu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
forțe În planul științelor sociale făcîndu-se În folosul unor discipline „clasice” precum antropologia și sociologia. Nu se poate vorbi Însă despre o „depolitizare a istoriei”: cel puțin În cazul românesc, bilanțul studiilor Întreprinse asupra perioadei „comuniste” indică un ascendent al istoriografiei de până În 1989, cf. Radu A. Pirca, 2004, pp. 161-175. Pentru un bilanț istoriografic asupra RDG-ului, a se vedea Îndeosebi Hartmut Kaelbe, Jürgen Kocka, Hartmut Zwar (coord.), 1994. Cf. Cerny, Jochen et al. (1993-1995), vol. V. Cinci volume din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Mircea Mâlita (1995), este o monografie a genezei regionale a unei categorii socioprofesionale - scriitorul român din Transilvania Între cele două războaie. Liviu Mâlita utilizează metode sociografice pentru studierea ansamblul populației, nu doar pe scriitorii cei mai consacrați, cum face istoriografia literară tradițională. Originea socială (clasa medie rurală sau «intelectualitatea satelor”), apartenența la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1969. Repere bibliografice: Hadrian Daicoviciu, „Cum trăiau romanii”, TR, 1965, 13; Constantin Daicoviciu, „Ovidiu. Omul și poetul”,TR, 1972, 7; D. A. Aricescu, „Ovidiu. Omul și poetul”, TMS, 1972, 4; D. Florea- Rariște, „Ovidiu. Omul și poetul”, ATN, 1972, 8; Bucur, Istoriografia, 309; Gheorghe Ceaușescu, „Clasicii antici în România”, RITL, 1974, 4; N. A. Ursu, Traduceri românești din clasicii antici, CRC, 1975, 40; Mircea Popa, „Clasicii antici în România”, „Synthesis”, 1976, 3; Mircea Popa, Cultură și clasicism, TR, 1988, 35; V. Moga, In
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
un fel de radiografiere neîntreruptă a vieții culturale și sociale, la numeroase reviste și ziare, semnând și Trubadurul, Arald, Alex, Bucur, Bélé, Barbu Lăzărescu, Matei Rareș, Matheiu H. Rareșiu, Alexandru B. Trudă. Mai însemnată este activitatea lui L. în direcția istoriografiei literare și a folclorului, domenii în care contribuția sa relevă mai degrabă o disimetrie între omul de carte și militantul politic. Istoriograful, spirit ce cocheta cu enciclopedismul, reușește uneori să pătrundă dincolo de suprafața fenomenului cultural, aducând în glosele și comentariile
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
ai Comunei din Paris: Mihai Eminescu, Constantin Mille, Gheorghe din Moldova, Traian Demetrescu, București, 1948; Ioan Păun-Pincio, București, 1948; I.C. Frimu, București, 1948; Ion Creangă și basmul rusesc, București, 1949; Eminescu, om al cărții, București, 1950; Glose și comentarii de istoriografie literară, îngr. Ion Crișan și George Baiculescu, București, 1958; Cu privire la Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi și I. Heliade-Rădulescu. Glose și comentarii, îngr. George Baiculescu, introd. Perpessicius, București, 1971; Cu privire la meșteșugarii cuvintelor
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
, (Povestire pe scurt despre domnii Moldovei), versiune a cronicii scrise în limba slavonă la Curtea lui Ștefan cel Mare. Textul aparține istoriografiei din veacurile al XIV-lea și al XV-lea, derivând dintr-un trunchi comun cu Letopisețul de la Bistrița și Cronica moldo-germană. Se păstrează în două versiuni descoperite de Ioan Bogdan la Kiev și la Sankt Petersburg și intitulate Povestire pe
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
346-372, 416-431, 457-463; Iorga, Ist. lit., I, 125-131; Pușcariu, Ist. lit., 44-45; Cartojan, Ist. lit., I (1940), 30-38; Panaitescu, Contribuții, 71-73, 125-153; Piru, Ist. lit., I, 19-24; Ist. lit., I, 258-261; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Chițimia, Probleme, 13-27; Ștefan Andreescu, Începuturile istoriografiei în Moldova, BOR, 1975, 1-2; Dicț. lit. 1900, 506-507. S.Mr.
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
LETOPISEȚUL ANONIM AL ȚĂRII MOLDOVEI, 1661-1709 (Letopisețul Țărei Moldovei de la Ștefan sin Vasile vodă, de unde este părăsit de Miron Costin logofătul), scriere terminată în 1712 de un autor necunoscut, atribuită de Dumitru Velciu lui Sava ieromonahul. Cronica, cunoscută în istoriografie și sub denumirea de Pseudo-Nicolae Costin, conține, în continuarea letopisețului lui Miron Costin, expunerea evenimentelor petrecute în Moldova în intervalul 1661-1709. Se menționează drept izvoare ale acestei lucrări cu caracter de compilație „izvodul lui Vasile Damian ce au fost treti-logofăt
LETOPISEŢUL ANONIM ALTARII MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287786_a_289115]
-
2; Țepelea-Bulgăr, Momente, 88-90, 94-97; Mircea Anghelescu, Asupra cronicilor muntene din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Continuitate și salt în transmiterea variantelor „Letopisețului cantacuzinesc”, RITL, 1976, 1; Cătălina Velculescu, Legende: reflexe în istoriografie, RITL, 1978, 1; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 11-88; Dicț. lit. 1900, 504-505; Mazilu, Vocația, 66-74; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul cantacuzinesc”, RITL, 1994, 3; Mazilu, Noi, 189-193, 195-203. D.H.M.
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
o contribuție a lui C. Daicoviciu, intitulată Problema continuității în Dacia. În direcția înregistrării faptelor culturale locale se înscrie Bibliografia Transilvaniei române între anii 1916-1936, elaborată de Ioachim Crăciun, lucrare ce acoperă mai toate aspectele vieții culturale ale provinciei: reviste, istoriografie, statistici etc. În sumar nu intră producții literare, cărțile recenzate fiind monografii, lucrări istorice sau studii lingvistice. Se remarcă recenzia lui N. Bănescu la Memoriile reginei Maria, Aurel Decei semnalează Istoria românilor de N. Iorga, Ovidiu Boitoș scrie despre Peregrinul
REVUE DE TRANSYLVANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289278_a_290607]
-
529-530, Ist. lit. (1982), 598; Ion Vitner, Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900), București, 1966, 111-113; Rodica Florea, Poeți convorbiriști în perioada 1867-1895, SIL, 184-185; Constanța Călinescu, Reprezentanți ai Dobrogei în știința și cultura românească, Constanța, 1969, 263-270; Bucur, Istoriografia, 76-77; Dicț. lit. 1900, 739-740; Stoica Lascu, Ioan N. Roman, în Comunicări de istorie a Dobrogei, Constanța, 1980, 159-186. S.C.
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]