2,990 matches
-
în realitate și se numea Rose. Fugită de acasă la vârsta de 13 ani, ea a ajuns la Paris fără niciun ... Citește mai mult Operă în trei acte pe un libret de Francesco Maria Piave, „La traviata" (în traducere din italiană "curtezană") este inspirată din romanul autobiografic „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas fiul. Personajele principale au însă numele schimbate, Marguerite Gautier devine Violetta Valéry, iar Armând Duval, Alfredo Germont. „La traviata" a avut prima reprezentație în 1853 la Teatrul La
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
nerăbdare în fiecare săptămână surpriza literară, pentru a o savura ca pe un cadou prețios. Limbii flamande i s-au adăugat între timp versiunile în spaniolă, engleză, germană, chineză și română, fiind pe cale a se extinde în curând și spre italiană. Simpla dorință de a face ca inimile noastre să vibreze măcar pentru o clipă la unison, unite sub diapazonul sensibilității artistice, dobândește anvergură și nu poate fi decât o binefacere pentru noi toți. Autorul și coordonatorul acestei inspirate sincronizări este
SCURTĂ DESCRIERE A INIŢIATIVEI „O POEZIE PE SĂPTĂMÂNĂ” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375296_a_376625]
-
doar 38 de ani, prințul este înalt și zvelt, blond, ochiul său este strălucitor, privirea dreaptă; distins în maniere, un fel de a fi original, agreabil și serios, în același timp. Este un magnific soldat, purtând cu grație uniforma; vorbește italiana și franceza cu multă acuratețe. A făcut, asupra tuturor, o excelentă impresie; este foarte deschis în conversație și nu ascunde deloc dificultatea poziției sale. S-a convins de sinceritatea și de patriotismul Domnitorului. Este un bărbat cum nu există altul
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
dintr-un colț în altul al peretelui. De asemeni mai exista o comoda și un TV pe aceasta, iar masa din mijlocul bucătăriei era de șase persoane și cu scaune curbate la speteze. Vrând-nevrând, datorită faptului că Adriana nu înțelegea italiana, când discutau probleme de interes general, vorbeau în engleză ca să înțeleagă și să participe și ea la discuție. Inconvenientul era, că acum nu înțelegea Maria - Rosa ce spun ceilalți, fiind singura care nu cunoștea engleza. În acest timp ea se
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
discuție destul de animată, gustând din când în când , câte o gură din vinul oferit de Aldo, un vin demidulce, plăcut la băut și aromat. Adriana le ținea companie, dar nu înțelegea nimic din ce discută cei doi, aceștia vorbind în italiană. Se cam plictisea, așa că și-a cerut scuze față de ei și a ieșit în curte la aer, dar mai ales, să vadă cum este organizată. Aceasta nu era prea mare. Putea să fie vreo mie de metri pătrați. Casa era
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
prind. Considerând că sunt destui , câți au prins, au abandonat pescuitul și au mers să vadă ce a făcut între timp și Vicenzio. A avut noroc sa captureze ceva pește sau nu? - Cum stai cu producția Vicenzio, îl întrebă în italiană Aldo, arătându-i la rândul său , cât crevete au prins ei. - Bravo Adriana, ai avut noroc de o pradă frumoasă. Cum ți s-a părut pescuitul de creveți? O întrebă Vicenzio când văzu câți au prins. - Interesantă și totodată distractivă
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
august...Torino : străzi largi, paralele, cu multe flori, parcul Valentino, văi răcoroase și izvoare tainice. Am îmbrăcat o rochie de mătase de la Milano, seta pura,seta naturale, și-am hoinărit singură prin parc.( Nicu a fost la bancă) Îmi place italiana la nebunie ! » « 18 august, Milano, stăm într-un hotel luxos din apropierea Duomului, sunetul clopotelor parcă e o partitură divină... Nicu și cu un român de la ambasadă ascultă un discurs al lui Mussolini. Seara, dans...Pattinelli , un italian instruit, mă întreabă
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
dedicație: „Cu prețuire, distinsei familii culturale Al. Florin și Titina Nica Țene, o carte despre Aspirațiile și Temerile Vieții. Semnătura autorului, Adjud, 30 iulie 2015”. Cărțile, intitulate „Sete”, cu o prefață de Marin Ifrim, „sunt... visez... rămân” (carte bilingvă, în italiană de Luca Cipolla) și, același volum tradus în limba franceză de Virginia Bogdan, ne dezvăluie un poet a cărui eu își pune problema existenței, croind cărare prin sinele dezorientat de avalanșa lipsei câmpiilor “răsfățate de râuri/câmpiile cu soare lipseau
VISUL POETULUI GHEORGHE A. STROIA ŞI „SETE” DE VIAŢĂ PE RAMURA „VERDE” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373246_a_374575]
-
prezentată Viorica, badanta pe care trebuia s-o înlocuiască, deoarece aceasta se întorcea definitiv în țară, fiindcă sănătatea îi era cam șubredă după mulți ani de slugărnicie în casa acestei familii. O săptămână Viorica o învăță câteva expresii uzuale în italiană, cum să pregătească mâncarea și s-o servească la ore fixe și cum s-o spele pe Angelica. Aceasta nu se putea deplasa singură și trebuia scoasă la plimbare într-un cărucior. Ca mai toate italiencele, era grasă și cu
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz. Ușoara ei asprime, aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciune și de veselă spontaneitate, o face egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italianei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultimă oră o fac tot atât de modernă, tot atât de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob înzilele noastre. Dar, mai presus
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
în Manhattan “, apărută la Editura “Nosa Nostra “, 2017, în condiții grafice și tipografice de excepție. Ajuns la Cluj am citit pe nerăsuflate această carte de reportaje și imprsii de călătorie (o parte din reportaje fiind traduse de prefațator în engleză, italiană, spaniolă etc. ) cu o prefață semnată de Zorin Diaconescu, ce mi-a adus aminte de zicerea lui Friedrich-Wilhem Nietzsche:” Farmecul face parte din mărinimia celor cu gândirea înălțată“. Volumul fiind presărat cu fotografii realizate de membrii delegației care l-au
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
după felul cum arată, de toate confesiunile. Ciudat! Nu se înjură, nu se uită dușmănos unii la alții și nu-și declară război, sau măcar ură veșnică. Din contră! Par fericiți că se întâlnesc, vorbesc între ei, de regulă în italiană, dar nu numai și par a se bucura că iată, Dumnezeu, Allah, Iehova, Buda, sau cine știe ce altă divinitate supremă îi are în grijă. Totuși, se cunoaște de la distanță, printre ei nu este nici un politician, așa că, dezlegând eu acest mister, mă
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed în ROMANIA Demetrio Marin India și Occidentul Studii de istoria culturii Traducere din italiană de Mirela Aioanei Precuvîntare de acad. Gh. Vlăduțescu Postfață de Traian Diaconescu INSTITUTUL EUROPEAN 2007 NOTĂ asupra ediției Volumul de față include două studii, de largă întindere, scrise de filologul clasic Demetrio Marin, anume Indianistica e pensiero occidentale în "Acta
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
șapte înțelepți, "tradusă în limbi accesibile populațiilor europene, a avut la diverse popoare, începînd cu sec. al XII-lea, o sumedenie de traduceri și de noi versiuni în versuri și în proză, atît în latină și franceză, cît și în italiană, germană, engleză etc., și s-a bucurat de o asemenea răspîndire în lume, încît puține cărți pot să o depășească în această privință" [31]. Dar un succes și mai mare trebuie să-l fi avut Cartea lui Calila și Dimna
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
versiuni ce s-au răspîndit în toată Europa și care i-a depășit și hotarele. Le cităm pe cele mai importante: una nouă, siriană, sec. XI-XII; una greacă, sec. al XI-lea, care a ocazionat diferite versiuni slave; pe cea italiană de Giulio Nuti, 1583, Despre cîrmuirea regatelor cu ajutorul exemplelor moralizatoare cu animale ce discută între ele; două latine; una germană; o primă versiune în ebraică din 1100 (care naște o primă versiune latină, 1263-1278, a lui Giovanni da Capua: Kalila
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vitae humanae, care a favorizat și apariția versiunii Novus Aesopus a lui Baldo, sec. al XIII-lea, și a altora; una germană, din care derivă cele: daneză, islandeză, olandeză; una spaniolă, 1493, din care, la rîndul său, a rezultat cea italiană, Primul veșmînt al cuvîntărilor animalelor, de Agnolo Firenzuola, 1548, ce a dat naștere uneia franceze; una directă, de A.F. Doni, La moral filosofia, 1552; tot din arabă, una persană, sec. al XII-lea (din care una nouă, persană, sec
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu operele în care lumea culturală indiană este abordată incidental, lăsînd la sfîrșit Prelegeri de filozofie a istoriei, unde India ocupă un loc primordial în discuția filozofului din Stuttgart. Deja în opera Filozofia naturii (ilustrată de C.L. Michelet, tradusă în italiană de A. Nivellini, Napoli, F. Rossi-Romano, 1864), p. 119, Hegel îi reunește pe inzi și pe greci pentru a concepe religia luminii: "lumina a fost deci privită ca obiectul care i-ar fi revelat omului conștiința absolutului. Opoziția cea mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
decît aceea a inzilor și a grecilor, dar în același timp o religie în care omul nu s-a ridicat încă la conștiința opoziției, la spiritualitatea conștientă de sine însăși" [1 td]. Filozofia spiritului (ilustrată de L. Baumann, tradusă în italiană de A. Novellini, Napoli, F. Rossi-Romano, 1863), p. 60, subliniază spiritul din vecinătatea mării pentru ca fiecare popor în parte să dobîndească libertate în istorie: "Apropierea mării totuși nu poate, singură, pentru sine, să libereze spiritul. Aceasta o dovedesc inzii, care
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Abendland, 2, p. 35; vezi și R. SCHWAB, op. cit., p. 362. [52] Într-o carte a lui L. JACOLLIOT, Christos devenea "Christna", La Bible dans l'Inde. Vie de Jezeus Christna, Paris, Lacroix, 1869, 89o, p. 391; tradusă și în italiană. [53] H. VON GLASENAPP, ibid., p. 35-36. [54] Avem aceste informații de la H. VON GLASENAPP, Indien und Abendland, 2, în: "Universitas", II, 2 (1947), pentru Franța în mod special să se țină seama de R. SCHWAB, op. cit., passim, care este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Nu îndrăznim să sugerăm nici un titlu specialiștilor, ne limităm la a indica, doar cu titlu informativ, manualele scrise de: A. BALLINI și M. VALLAURI, Lineamenti d'una storia delle lingue e della letteratura antica e medievale dell'India, Ist. Enciclopedia Italiana G. Treccani, Roma, 1943, cap. XII, p. 327; V. PISANI, Storia delle letterature antiche dell'india, "Nuova Accademia", Milano, 1954, p. 283; G. TUCCI, Storia della filosofia indiana, Editori Laterza, Bari, 1957, p. 604; o bibliografie mai amănunțită se poate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
diffusione del Cristianesimo nell' India attuale, "La Missione" (Milano), nr. 21, dicembre, 1956, pp. 7-11. L'origine indiana del pessimismo di Mihai Eminescu (în Română), "România" (New York) 1, nr. 8, ottombre, 1956, pp. 9-10. Significato di "Luceafărul" insieme alla versione italiana in versi, "România" (New York) 1, nr. 12, Luglio, 1956, pp. 6-7. La donna e Maria nel canto del "Magnificat", "L' Osservatore Romano" 30 giugno -1 iuglio, 1956, p. 2. 1957 Alberto Gitti (necrologio), "Atene e Romae" n. s. 2-3, 1957
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cu gândul la un basm românesc despre mitul juvenilității eterne; Eliade tratează în felul său această temă, adică la modul realist echivoc. Scenariul este aparent simplu; un bătrân, despre care aflăm mai târziu că este profesor de latină și de italiană, care se cheamă Dominic Matei, este trăsnit de un fulger, la semafor, în noaptea de Înviere, chiar în spatele bisericii. Fulgerul înseamnă aici regenerare, implicit ridicare deasupra timpului. Cu toată epiderma arsă, deși, dacă se pierde mai mult de 50% din
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
NUMĂRUL SĂU... "] "Journal des debats", în numărul său de luni 3 mai, comentează asemenea demisia cabinetului italian. În realitate - zice foaia - chiar din ziua constituirii se putea ușor prevedea că viața ministerului Cairoli-Depretis va fi scurtă și agitată. Sânt în stânga italiană prea mulți oameni politici cari se cred considerabili pentru ca să fie cu putință de-a-i satisface pe toți. Ar trebui vro cincizeci de posturi ministeriale dac-ar voi cineva să înzestreze pe toți șefii de grupuri cu câte unul. Căci este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de poporul nostru, foarte numeros pe atuncea în Peninsulă. Un învățat german a cercetat de ex. 261 de numiri albaneze de animale și a găsit că dintre acestea 47 se ating cu cuvinte românești, multe cu alte cuvinte romanice, 21 italiene, 41 vechi grecești, înrudite însă originar, 38 medii și neogrecești. Dintre toate abia 30 se păreau de origine curat albaneză. Am zis că până acum albanejii au stat de obicei în serviciu străin, s-au luptat pentru interese străine. Astfel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întrecerea între națiuni" a fost o noțiune pe cît de caducă, pe atît de inoperantă. Dar chiar și înaintea războiului, așa zisele școli: franceză, germană, americană nu au fost nici pe departe o realitate, cum fuseseră autenticele școli din Renaștere: italiană, spaniolă; erau, mai degrabă, formațiuni constituite spontan, pe criteriul generației, și se bucurau de statutul privilegiat, hegemonic, al statelor între granițele cărora își desfășurau activitatea. State mari, puternice, expansive arte robuste, imaginative, novatoare, pe măsură. În paranteză spus, o pictură
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]