2,014 matches
-
contextuale de învățare-formare în care se va desfășura programul (inclusiv cele de tipul „învățare-formare la locul de muncă”); - naturii și conținutului cererii de formare a organizației solicitante (dacă este cazul). În educația adulților se obișnuiește ca evaluarea să parcurgă un itinerar complet, de la „prealabil” (în raport cu factualitatea instrucțional-formativă), trecând prin„prezent” (derularea acestuia), până la „ulterior”, la rândul său monitorizat pentru un timp, într-un același sau alt proces de „învățare-formare la locul de muncă” (Rogers, 2002). Dar, oricât de ample, extinse și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o problemă practică, concretă, cercetarea ce se va întreprinde va fi una aplicativă. În activitatea de cercetare, această problemă, născută dintr-o situație educativă, va fi formulată sub forma unei ipoteze, pe care cercetătorul urmează să o verifice prin întregul itinerar al cercetării sale. Așa cum arăta Claude Bernard, amintitul părinte al cercetării experimentale moderne, „cercetarea poate verifica ipoteza de la care pornește la drum prin două feluri de date/fapte, observate anterior și provocate experimental”. În primul caz, este vorba despre cercetări
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din rutina care tinde să cuprindă chiar și cele mai mobile minți. 2.4. Să stabilim calea de urmat! Cele precizate pînă în acest moment, inclusiv exemplele de cercetări aduse în discuție, ne permit să stabilim ceea ce am putea numi itinerarul cercetării, calea pe care aceasta trebuie s-o urmeze indiferent de tema educativă supusă investigației, deci cadrele generale, „scenariul” oricărei cercetări. Într-o formulare succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
introduce creativitatea omului, care a reușit să străbată itinerariul care desparte un individ totalmente condiționat de o persoană aptă să restituie prin acțiunile sale altceva decât totalitatea pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
deja de gândirea speculativă iluministă (Stoczkowski 1994; Strum & Latour 1987). Povestea științifică a originilor, deși variabil organizată în termeni de cronologie și de succesiune a achizițiilor proprii speciei umane, pare a nu putea evada din canoanele unei meta-narațiuni, care organizează itinerarul umanității preistorice în raport cu două „revoluții”: prima, sinonimă apariției lui Homo sapiens sapiens, aduce eliberarea omului de sub povara naturii sale biologice; cea de-a doua încununează definitiv înstăpânirea sa asupra naturii, triumful său asupra ecologiei fiind materializat prin adoptarea economiei productive
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Nu ne propunem, în continuare, să contestăm importanța decisivă a contextelor ecologice pentru existența și dinamica tuturor societăților de vânători-culegători, inclusiv a celor preistorice, și cu atât mai puțin relevanța exploratorie a indiciilor etnografice, dimpotrivă: ca și virtuțile cumulative ale itinerarelor istorice, recurența anumitor circumstanțe structurale - context ecologic, nivel tehnologic, dimensiuni demografice - este direct responsabilă, în opinia noastră, de perpetuarea, reinventarea, sau abandonarea, în favoarea unor formule socio-economice mai complexe, a modului de viață prădător; tot ea impune și recrutarea, de către arheologia
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
din Riga, Ing. Octavian Căpățână (Cluj-Napoca): Despre situația românilor din Ungaria; Prof. Dr. Al. Andronic (Iași) Vlahio - Morlacii din Slovacia; Prof. Tr. Cantemir (Iași): Cultura spirituală a Istroromânilor; Dr. Doina Azoicăi (Iași): Însemnări din localitatea Jieni (Istria); Gh. Bodor (Iași): Itinerar Cultural în Albania; Cristea Sandu Timoc (Timișoara), Dr. V. Bejan (Iași): Românii timoceni la răscruce; Teohar Mihadaș (Cluj-Napoca): Aromânii ieri și astăzi; Prof. N. Saramandu (București): Începuturile învățământului în limba modernă la Aromâni, jurist V. Diacon (Iași): Observator în Albania
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
să se răzbune crunt În urmă, arta brâncovenească nu trădează o clipă lunga suferință a mîndrului boier. Principele a acoperit vechile ctitorii Într-o hlamidă de frumusețe și a presărat propriile sale ctitorii pe drumul pe care-l făcea adesea, itinerar al culturii și al aspirației care biruie suspiciunea și stupiditatea. Epoca lui Constantin Brâncoveanu, judecată după operele lăsate, este singura epocă de destindere, În care un surîs vioi și optimist a luminat fața trudită a neamului nostru.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
ceea ce există comun în concluziile lor. Niciodată poate n-au existat spirite atât de diferite. Și totuși vedem că peisajele spirituale în care ele se mișcă sunt identice. De asemenea, în ciuda unor științe atât de distincte, strigătul care pune capăt itinerarului lor răsună în același fel. Simțim că la gânditoni pe care i-am amintit există un climat comun, punând ca acest climat este ucigător abia dacă facem un joc de cuvinte. Cel ce trăiește sub acest cer de plumb nu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
conștient. Dar cuvântul ideal are aici un sunet fals. Căci nu-i vorba nici măcar de o vocație, ci doar de a treia consecință a raționamentului său. Izvorâtă dintr-o conștiință înspăimântată de inuman, meditația asupra absurdului se întoarce, la capătul itinerarului său, în chiar miezul flăcărilor pătimașe ale revoltei umane. Absurdul are astfel pentru mine trei consecințe: revolta, libertatea și pasiunea mea. Prin simplul joc al conștiinței, transform în regulă de viață ceea ce era invitație la moarte și refuz sinuciderea. Cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Căci absurdul acestei existențe este pentru ei încă o dovadă a unei realități supranaturale. Dacă drumul acestei vieți duce la Dumnezeu, înseamnă că există o scăpare. Și perseverența, încăpățânarea cu care Kierkegaard, Șestov și eroii lui Kafka străbat întruna același itinerar reprezintă o ciudată chezășie a puterii exaltante a acestei certitudini 28. Kafka refuză Dumnezeului său măreția morală, evidența, bunătatea, coerența, dar nu o face decât pentru a i se arunca la picioare cu o și mai mare râvnă. Absurdul este
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cerneală”, RL, 1973, 50; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 155-158; Sorin Titel, O carte document despre Eminescu, RL, 1974, 31; Cocora, Privitor, I, 252, II, 31-33; Laurențiu Ulici, „Zăpezile de altădată”, CNT, 1976, 53; Caraion, Pălărierul, 317-318; Cioculescu, Itinerar, II, 205-210; Cornel Ungureanu, „Zăpezile de altădată”, O, 1977, 2; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1978, 27; Mircea Iorgulescu, „Un soldat în căutarea patriei”, „Viața militară”, 1978, 7; Eugen Teodoru, „Un soldat în căutarea patriei”, „Pentru patrie”, 1978, 10
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
ai lui August de Kotzebue, în Lui Titu Maiorescu. Omagiu, București, 1900, 195-197; N. Iorga, O descriere a exilului din 1848, RI, 1921, 10-12; Ist. lit., II, 599-601; Ivașcu, Ist. lit., I, 515; Trifu, Cronica, 48-50; Cornea, Originile, 545-546; Cioculescu, Itinerar, I, 49-51; Dicț. lit. 1900, 915-916; Petre Florea, Un nedreptățit: Ion Voinescu II, „Memoriile Comisiei de Folclor”, t. III, 1989; Faifer, Semnele, 164-165, 253; Valeriu Stan, Ion Voinescu II (1808-1855). Un revoluționar de la 1848 scos din uitare, București, 1997; Dicț
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
le paléofolklore roumain, Praga, 1971; Coloana cerului, București, 1972; Drumuri și popasuri străvechi (în colaborare cu Paul Simionescu), București, 1974; Istoria etnologiei românești, București, 1975; Dicționar de etnologie, București, 1979; Mitologie română, București, 1985; Izvoare de cultură. Secvențe dintr-un itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
Cioculescu, Varietăți, 261-268; Al. Bojin, Studii de stil și limbă literară, București, 1968, 255-322; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 9-18; Sașa Pană, Alexandru Vlahuță. Evocări-amintiri, „Albina”, 1970, 39; Rotaru, O ist., I, 572-580; Gáldi, Introducere, 280-286; Cioculescu, Itinerar, II, 243-247, 270-276; Ist. lit., III, 741-758; Al. Bojin, Pagini dintr-o comedie necunoscută, MS, 1976, 4; Virgiliu Ene, Alexandru Vlahuță, București, 1976; Dicț. lit. 1900, 910-913; Mihai Ungheanu, Fiii risipitori, București, 1988, 143-162; Faifer, Semnele, 191; Dicț. analitic, I
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Olimpia Filitti-Borănescu, Ovidiu Constantinescu. Aceeași situație se observă în celelalte compartimente, unde sunt prezenți Mihai Ralea ( Ceea ce e nobil, Arta ca plăcere a artificialității, Amânarea, condiție specifică a psihologiei umane), D.I. Suchianu (cu studii, cronici, recenzii), Tudor Vianu, Ion Biberi (Itinerar baudelairian, Orient și Occident, Evoluția criticii literare), G.M. Cantacuzino (cronică plastică), Petru Comarnescu (eseuri, note relative la expoziții și spectacole), apoi tinerii Alexandru Piru, Adrian Marino, Silvian Iosifescu, Marius Constant ș.a. Mai mult decât o revenire la tema combaterii gândirismului
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Încadrarea temei excursiei în problematica programei de biologie si geografie c. Împărțirea sarcinilor pe grupe de elevi 2) Desfășurarea excursiei a. Adunarea elevilor la ora și data anunțată b. Deplasarea la locul aplicației practice c. Desfășurarea propriuzisă a excursiei pe itinerarul fixat : orientarea geografică in teren și prezentarea itinerarului comunicarea problematicii excursiei, repartizarea fișelor de lucru sistematizarea și fixarea fenomenelor studiate ordonarea și conservarea materialului colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
si geografie c. Împărțirea sarcinilor pe grupe de elevi 2) Desfășurarea excursiei a. Adunarea elevilor la ora și data anunțată b. Deplasarea la locul aplicației practice c. Desfășurarea propriuzisă a excursiei pe itinerarul fixat : orientarea geografică in teren și prezentarea itinerarului comunicarea problematicii excursiei, repartizarea fișelor de lucru sistematizarea și fixarea fenomenelor studiate ordonarea și conservarea materialului colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor cu o lună înainte. În această perioadă am
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
colectat d. Încheierea excursiei 3) Valorificarea ulterioară a excursiei Data efectuării excursiei a fost anunțată elevilor cu o lună înainte. În această perioadă am fixat colectivul de elevi din clasele a-VIII -a și a-IX-a . Am stabilit obiectivul excursiei, graficul, itinerarul și grupele de elevi. Am pregătit baza materială necesară efectuării aplicațiilor practice în funcție de obiectivele vizate și am întocmit proiectul didactic și fișele de lucru pentru fiecare grupă de elevi. S-au analizat cu elevii la orele de geografie-cu aplicație
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
un gigant aparat de propagandă*, până la a deveni o istorie oficială de la Octombrie - reconstruire cinematografică a lui Eisenstein, fără nici un raport cu realitatea istorică - până la Marele Război pentru Apărarea Patriei*. în China, suporturile memoriei colective au fost Marele Marș* și itinerarul personal al lui Mao*; în Cuba, aventura fraților Castro și a lui Che Guevara de pe „Granma” - numele vasului de pe care au debarcat pentru a da semnalul luptei lor de gherilă, devenit apoi cel al cotidianului PC cubanez -, apoi cea a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
IC: „Este de datoria comuniștilor să creeze pretutindeni, în paralel cu organizația legală, un organism clandestin, apt să-și îndeplinească la momentul decisiv datoria față de revoluție” „Munca conspirativă” ține de Departamentul de Legături Internațional (OMS), însărcinat să-i călăuzească în itinerarul lor clandestin spre URSS pe responsabilii comuniști străini, și să organizeze deplasări în afara URSS pentru emisarii și instructorii clandestini ai IC. El trebuie de asemenea să furnizeze diferitelor părți mijloacele financiare pentru propagandă și pentru întreținerea aparatului lor permanent. încredințată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu este acela al unui om singur, tu mergi în cadență, marșul tău e parte din marșul unei formații de luptă... Votează comunismul!” proclamă Johannes Becher, traducătorul lui Maiakovski. Ieșit din expresionism, Becher - viitor ministru al Culturii în RDG - ilustrează itinerarul acelor scriitori și artiști din avangărzile estetice ale anilor 1920. Expresionismul, dadismul, suprarealismul și futurismul furnizează cauzei comuniste aderenți dintre care mulți o vor lăsa mai moale când URSS va rupe cu ei pentru a adopta „realismul socialist”. Este și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Les Lettres franșaises. Laureat al premiului Stalin în 1953, acest cunoscut poet și romancier este promovat în Comitetul Central în 1950 și va rămâne acolo până la moarte, în 1982, continuând în paralel să-și elaboreze opera sa de estet monden. Itinerarul lui Aragon, un mare scriitor, trecut, în anii Rezistenței*, de la o literatură de ruptură față de orice tradiție la identificarea cu valorile literare naționale consacrate, este reprezentativ pentru o anumită familie spirituală. Numeroși intelectuali au ajuns ca și el la crezul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
12 întrebări. începând din 1930, ajung la 34, iar Comisia de Cadre care colectează biografiile principalilor militanți - mai multe mii - repartizează responsabilitățile în funcție de răspunsuri. în 1933, numărul de întrebări trece la 74, împărțite în 5 categorii: origini sociale și familiale, itinerar în partid, educație școlară, participare la organizațiile de masă și represiune. Biografiile, examinate de responsabilul cu cadrele Maurice Trîand, sunt clasate în patru categorii: promovare, menținere printre responsabili, de îndepărtat, de eliminat. Conducătorii sunt supuși procedurii autobiografiei: convocați la Moscova
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Mayerne-Turquet, medic regal, autor al unei Descrieri sumare a Franței. Pe lângă mențiunile de ordin economic, lista târgurilor cu datele lor, punctele unde se schimbau caii de poștă sau valoarea diferitelor monede, lucrarea mai conținea descrierea fluviilor și râurilor, precum și a itinerarelor și „drumurilor de umblat Încoace și-ncolo prin provincii”. Prin „drumuri” vom Înțelege drumuri nepietruite, diguri pe care se putea călători, poteci forestiere, foste drumuri romane, diferite căi de circulație cu taxă, mai mult sau mai puțin bine pavate, precum și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]