72,571 matches
-
și anume: orbilor ochii, șchiopilor picioarele etc. s-au făcut ei în locul mădularelor lor, și prin ei, cei care-și pierduseră ochii, vedeau, iar cei cu picioarele amputate sau nefuncționale, mergeau. E greu de găsit ceva care să egaleze această iubire de oameni a lor. Îi slujeau cu dragoste de frate, nu pentru răsplata cinstirii, nici pentru slava de la oameni sau din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind în osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupurilor și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
nu mă tem că mă voi îmbolnăvi. Astfel, doi ani de zile, părintele Sava a fost duhovnicul bolnavilor și multe inimi zdrobite a alinat, dar, cu darul lui Hristos, a fost păzit nevătămat”38. În concluzie, subliniem că împlinirea poruncii iubirii aproapelui a fost urmărită cu deosebită râvnă de toți sfinții creștini. Preocuparea de a sluji cât mai mult pe aproapele a stat la temelia mărețelor înfăptuiri de folos obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismului, reușesc să-și consacre tot zelul și strădania slujirii semenilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i-a slujit Hristos Domnul. 35 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în: PSB, vol. XIII, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 292. 36 Eusebiu de Cezareea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
condiții optime pentru o masturbare amplă și incontinentă, virtuală și ea, însă folosind un material concret, din viață, ficționalizat prin nenumăratele procedee tehnologice, din simplă lașitate și pentru atenuarea oricărei suspiciuni de culpă, adică folosind copiii, suferința, războiul, moartea și iubirea ca spectacole pure, ca pe niște filme derizorii de Sergiu Nicolaescu. Concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, pe care Florian Liber îl descrie și îl analizează succint, nu este decît un biet episod, e adevărat, de un dramatism
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
fiindcă respectul persoanei este prima datorie pe care mi-o impune cultura timpului meu. Calitatea de român, oricât de scumpă mi-ar fi ea, nu-mi întunecă deloc conștiința acestei datorii. Prin naționalism eu înțeleg un mijloc de întărire a iubirii dintre oameni și nicidecum un mijloc de vrajbă și de ură." A denunțat naționalismul care dădea numai drepturi, naționalismul care dădea unora ,dreptul să te dispensezi de orice muncă serioasă, fiindcă ai talismanul făcător de minuni". E ușor de înțeles
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
sieși, compozițiile Georgetei Năpăruș sînt, de fapt, comentarii ample asupra creației, asupra energiilor generatoare și a imperativului reactualizării. Asemenea Creatorului însuși, care nu alege, nu explică și nu părtinește, Georgeta Năpăruș privește totul cu aceeași uimire și cu o egală iubire. Fie că este vorba despre diseminări de forme pe un cîmp unic, fie despre ordonări severe pe registre diferențiate, ochiul artistei operează în același plan și refuză orice tentație a ierarhizării. Personajul solitar și schematic, asupra căruia se revarsă tonuri
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
post; o nevinovată Insomnie întreține o incertă poveste de dragoste pentru ca apoi să apară ca o ,afecțiune de conștiință". Natură moartă cu chitară, Autoportret în oglindă, Ceasornicăria Helman, Viva la revolucion! și Istoria lăncierului sînt toate istoriile nostalgice ale unor iubiri pierdute și a singurătății ce a rămas în loc. Un concert de neuitat este o buzzatiană fabulă caricată a paranoiei lumii ce se apără de realitate prin proliferarea de cópii, iar Raport asupra mănăstirii este un intertext în stilul lui Nedelciu
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
castele, diferită mult de ce descriam înainte, de parcă cineva ar fi scăpat, întîmplător, un praf de sare în fiertura așa de searbădă și ordinară. E, în această din urmă poveste, ceva din farmecul busuioc al Fîntînii dintre plopi sau din deochiul iubirilor pătimașe, de mahala. Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu alte
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
ani, iar femeia aproape treizeci și era învățătoare la un sat din apropiere. Era mama a doi copii rămași în grija tatălui după divorț." Și aici, precum la oraș, ca-n redacții, aceleași preocupări. Aceleași călătorii cu vagoane murdare, aceleași iubiri care nu țin. Și micul trafic, robit aceleiași fojgăieli de vietăți mărunte, care se calcă pe cap, încercînd să se salveze. În caruselul ăsta, al mărfurilor deturnate și returnate, intră și Teodor, iubit de Ștefania, căsătorit cu Olivia, în cele
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
poezie e Matrimonio segreto, care spune de-a dreptul ce pregătise, ca pe cuminecătură, vers cu vers, un volum de volume cu titlu frumos: ,Bea apă din degetele mele. Respir în verdele său/ Amîndoi am navigat din subpămînt pînă la iubire./ Acum sau niciodată spune el/ Și eu îl cer de bărbat în limba morților." O limbă care se învață, din curiozitate și din teama de rece, cum învață domnișoarele să se poarte, pe seară, cu șal. Așa e poezia Gabrielei
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
și prieten de nădejde al tuturor, este ,cel mai bun prieten al omului" și scrie o carte fundamentală, Vademecum pentru frizeri; avînd ,obiceiul nenorocit de a complica lucrurile" a ratat o dragoste misterioasă în care acum nu prea mai crede (,Iubirea?/ O vorbă de dînșii inventată./ De fotbaliști./ De tenori.") dar căreia îi închină gîndurile și fanteziile sale cinematografice fără speranță; are un dulap unde adună cu spaimă toți ochelarii uitați de clienții săi; are un cățel pe nume Hanoi și
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
mai mare taxidermist din lume"... Meseriaș fără cusur, neobosit și dedicat profesiei zi și noapte - căci părul crește chiar și după moarte, nea Gică frizerul fiind varianta de cartier a unui Sisif meșteșugar -, prieten necondiționat al tuturor, poet nostalgic al iubirii pentru o fantezie vie aproape palpabilă, avînd spaimele și frustrările lui, nea Gică frizerul este un personaj trist celebrat în frizeria lui precum soldatul necunoscut al imperiului singurătății: ,O femeie merge dimineața,/ fumez./ Numele ei poate să fie oricare./ Numele
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
ar întoarce capul spre vitrină și ar citi/ FRIZERIE,/ dincolo nu ar zări decît o umbră,/ un contur neatent/ și ar trece grăbită mai departe./ Numele ei și numele meu ar putea să fie oricare." (Fie numele meu Frizerie) Dacă iubirea e închipuită în clișeele filmelor de dragoste franțuzești sau rusești, poemele de dragoste ale lui nea Gică închinate iubitei pe cît de banale pe atît de îndepărtate (,o amintire de jale, o amintire de dor./ Amintirea de dragoste despre tine
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
că să rotunjesc pe lîngă ele cu foarfeca/ și toată viața mea e o oglindă/ în care mă văd ținînd de nas un client ca să-i raz mustața./ Toată averea mea încape liniștit pe o măsuță de toaletă/ și toată iubirea mea se mătură cu părul./ Pentru ce?/.../ În curînd o să mor./ Nu mi-e frică de moarte. Mă gîndesc numai/ dacă o să pot suporta muntele de păr/ care o să se ridice deasupra./ Cît de ușor poate fi părul lumii întregi
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
mărturisește, fără călăuză și fără maeștri, Angelo Mitchievici reușește să nu se scufunde o dată cu epoca. Își recuperează amintirile din molozul ei, privindu-le și arătându-ni-le ca pe niște pietre prețioase. Iată o scenă încărcată de toată electricitatea unei iubiri adolescentine: ,cu ea eram foarte cald și reținut, învăluit de emoție, nu de timiditate, doar o emoție atentă, un fel de vibrație interioară pe care mi-o sugerează și acum un stol de păsări care își iau zborul toate deodată
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
somnul mistic supune sufletul realității suverane a prezenței Duhului Sfânt. Aceasta e, în același timp, o trezire, fiindcă sufletul e așezat în fața unicei realități adevărate 2. „Rana sufletului”, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate pe culmea cea mai înaltă, din cele amintite până acum. Simțământul iubirii provoacă pe această treaptă o profundă bucurie tainică și un dor mistuitor după cele dumnezeiești, unite, în 1 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
același timp, o trezire, fiindcă sufletul e așezat în fața unicei realități adevărate 2. „Rana sufletului”, a cărei imagine Sfântul Grigorie ne-o prezintă foarte des, este expresia iubirii ridicate pe culmea cea mai înaltă, din cele amintite până acum. Simțământul iubirii provoacă pe această treaptă o profundă bucurie tainică și un dor mistuitor după cele dumnezeiești, unite, în 1 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992D-993B. 2 Ibidem, XI, P. G. XLIV, col. 996AD; PSB
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face ca sufletul să iasă din sine însuși. „Beția trează” sau „somnul treaz” scoate sufletul din visările iluzorii și prezența lui Dumnezeu îl cuprinde în întregime. Iubirea este extatică, „erosul este intensitatea iubirii-agape”, opusă oricărui duh de posedare. În această stare de totală renunțare, sufletul este centrat pe Dumnezeu care-l lasă să-I contemple Frumusețea. Sufletul crește avansând în interiorul întunericului 6. Sufletul, „înălțat în duh prin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Astfel, curentul de frumusețe trece înapoi la posesorul săi prin ochii acestuia, care reprezintă calea naturală spre suflet; ajungând acolo și transformându-l în vibrație, își umezește cărarea dintre aripi și le face să crească, umplând sufletul celui iubitor cu iubire”12. 3 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. VI, col. 889A. 4 Ibidem, col. 852B. 5 Ibidem, XIII, col. 1048CD. Aceeași imagine a ranei sufletului mai este prezentată în următoarele locuri: Omilia a XII
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
p. 37. 9 R. Hackforth, Plato's Phaedrus, Cambridge, 1952; Phaedrus, 246-248; apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat cu aripi, este liber să zboare în regatul ideilor adevărate și eterne. Primirea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
apud Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 314. 10 Phaedrus, 246D, loc. cit. 11 Ibidem, 251C. 12 Ibidem, 255D, loc. cit. În mitul din Phaedrus, iubirea divină reclamă ca omul să abandoneze dorințele fizice și actele de iubire pentru a experimenta dorința cerească, aceasta, la rândul său, zeificându-l13. Astfel, sufletul uman, odată echipat cu aripi, este liber să zboare în regatul ideilor adevărate și eterne. Primirea aripilor depinde de găsirea de către suflet a vindecării prin dragoste și amintirea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
orice cale să atingă apropierea de Duhul Sfânt”. „Și tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul Învățăturii 37” vorbește atât de aripile iubirii cerești, cât și de aripile umanității: „Coboară aripile Iubirii tale, ca să pot călători pe ele ca o egretă! Sfânt vânt, fă-te curent de aer, pe care să ne batem aripile pentru a ajunge la comorile noastre”23. De asemenea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
tu, trupule! Nu fi leneș! Zboară ca vulturul să ajungi în apropierea acelui trup care a dat naștere la toate!”22. În mod similar, „Cântul Învățăturii 37” vorbește atât de aripile iubirii cerești, cât și de aripile umanității: „Coboară aripile Iubirii tale, ca să pot călători pe ele ca o egretă! Sfânt vânt, fă-te curent de aer, pe care să ne batem aripile pentru a ajunge la comorile noastre”23. De asemenea, 13 E. R. Goodenough, Jewish Symbols, vol. 8, New York
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
timpuriu sirian, reprezentând noțiunea de putere și protecție în călătoria sufletului, portretizată de vulturul care se află în planul superior. Tabloul vulturului în zbor poate reprezenta asimilarea concepției platonice a împuternicirii sufletului prin contemplarea frumuseții, a împuternicirii sufletului prin contemplarea iubirii și grației divine care conduc la înțelegerea creștină a „Fugii din fața Lumii”28. Sfântul Macarie percepe acest zbor ca depinzând de harul lui Dumnezeu, pe fondul unei vieți disciplinate, și, mai presus de toate, ca parte a călătoriei sufletului care
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
lucru cu adevărat minunat și divin! Când l-a făcut Dumnezeu, n-a introdus în natura lui nici o răutate, ci după chipul virtuților Duhului l-a făcut (Fac. 1, 26-27). A pus în el legile virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte virtuți, după chipul Duhului. Încă și acum Domnul i se descoperă și este aflat (de el) prin cunoaștere, prudență, iubire și credință. (Pentru că Domnul) a pus în el rațiune și cugete, voință, l-a dăruit cu multă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]