KorAP: Find »[drukola/base=iugoslav & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...112 >

2,793 matches

Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

a produs în 1935. În perioada aceasta, Kominternul a decis o schimbare a tacticii gen front popular aplicată de membrii lui și cooperarea acestora cu alte partide în vederea contracarării influenței tot mai mari a aripii drepte și a fascismului. Partidul iugoslav a adoptat ca atare o atitudine mai favorabilă față de stat, care era descris ca fiind o uniune firească și nu artificială. Obiectivul lui declarat era reorganizarea acestuia într-o federație de naționalități egale. Au fost de asemenea depuse eforturi mai

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
atunci o atenție mai mică. Într-o întrunire de partid desfășurată în 1940 la Zagreb, participanții au cerut aplicarea principiului autodeterminării în Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Macedonia și în regiunile albaneze. Programul acesta a constituit după aceea politica fundamentală a comuniștilor iugoslavi. Partidul nu mai sprijinea măsurile care ar fi dus la împărțirea statului sau la cedarea vreunui teritoriu; urma să fie garantată "autodeterminarea", dar numai în cadrul federației iugoslave. Guvernul provizoriu de la Jaice a fost instituit pe baza a șase republici constituente

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
în regiunile albaneze. Programul acesta a constituit după aceea politica fundamentală a comuniștilor iugoslavi. Partidul nu mai sprijinea măsurile care ar fi dus la împărțirea statului sau la cedarea vreunui teritoriu; urma să fie garantată "autodeterminarea", dar numai în cadrul federației iugoslave. Guvernul provizoriu de la Jaice a fost instituit pe baza a șase republici constituente, Macedonia fiind una dintre acestea. Au fost apoi depuse eforturi de lărgire a zonei în vederea includerii regiunilor pirineană și egeeană. Era firesc ca aceste obiective să ducă

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
baza a șase republici constituente, Macedonia fiind una dintre acestea. Au fost apoi depuse eforturi de lărgire a zonei în vederea includerii regiunilor pirineană și egeeană. Era firesc ca aceste obiective să ducă la declanșarea unui conflict nu numai între liderii iugoslavi și guvernele statelor vecine, ci și cu partidele comuniste ale acestora. Problemele ivite în timpul războiului au fost deja menționate. Cea care va domina Macedonia depindea bineînțeles de rezultatul conflictului. După cum am văzut, guvernul bulgar din timpul domniei lui Boris sperase

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
lui interese. Planurile Iugoslaviei din perioada aceasta erau cu siguranță menite să-i sporească puterea. Unul dintre obiectivele de bază era realizarea unirii cu Skopje a Macedoniei pirineane. S-a propus apoi ca statul bulgar să se alăture unei federații iugoslave, dar pe o bază care ar fi redus-o la o poziție asemănătoare celorlalte republici constituente. Bulgaria ar fi avut deci un statut egal cu cel al Bosniei sau Muntenegrului și, firește, cu cel al Serbiei sau Croației. Negocierile asupra

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cel al Bosniei sau Muntenegrului și, firește, cu cel al Serbiei sau Croației. Negocierile asupra Macedoniei și a unei posibile federații dintre Bulgaria și Iugoslavia au început în noiembrie 1944. Poziția bulgarilor era extrem de slabă în comparație cu cea a iugoslavilor. Propunerea iugoslavă ca Bulgaria să constituie o a șaptea republică a fost firește respinsă. Nici guvernul iugoslav nu putea accepta propunerea bulgară de unire a celor două țări pe picior de egalitate. Era în același timp exercitată o mare presiune asupra Bulgariei

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Macedoniei și a unei posibile federații dintre Bulgaria și Iugoslavia au început în noiembrie 1944. Poziția bulgarilor era extrem de slabă în comparație cu cea a iugoslavilor. Propunerea iugoslavă ca Bulgaria să constituie o a șaptea republică a fost firește respinsă. Nici guvernul iugoslav nu putea accepta propunerea bulgară de unire a celor două țări pe picior de egalitate. Era în același timp exercitată o mare presiune asupra Bulgariei pentru ca aceasta să cedeze Macedonia pirineană. Partidul Comunist Bulgar a mers foarte departe în august

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
de unire a celor două țări pe picior de egalitate. Era în același timp exercitată o mare presiune asupra Bulgariei pentru ca aceasta să cedeze Macedonia pirineană. Partidul Comunist Bulgar a mers foarte departe în august 1946 în direcția acceptării propunerilor iugoslave, fiind de acord cu stabilirea de relații culturale între sectoarele Pirin și Vardar. Unirea trebuia însă avută în vedere numai după stabilirea altor relații politice între Bulgaria și Iugoslavia, cum erau încheierea unui tratat de alianță și desființarea barierelor vamale

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
aici bazele unei apropieri treptate și ale instituirii în cele din urmă a unei federații. În ceea ce privește chestiunea Macedoniei, s-a stabilit ca Iugoslavia să inițieze un program activ de propagandă culturală în regiunea pirineană. Drept rezultat al acestei înțelegeri, guvernul iugoslav a inaugurat o masivă campanie de propagandă, din care făcea parte trimiterea a nouăzeci și trei de profesori... "ca să asigure predarea corectă a limbii literare și a istoriei Macedoniei." Acești profesori nu s-au limitat totuși la îndeplinirea acestei sarcini

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
important în cadrul afacerilor Europei. Tito avea cu siguranță intenția să dețină un rol major în tabăra comunistă. El a negociat în 1946 tratate cu Albania, Polonia și Cehoslovacia, cu Bulgaria în 1946 și 1947 și cu România în 1947. Influența iugoslavă în cercurile comuniste internaționale era destul de puternică. Partidele sovietic și iugoslav sprijineau acum formarea unei organizații internaționale care să înlocuiască parțial Kominternul desființat de Stalin în 1943. În septembrie 1947, reprezentanții partidelor din Bulgaria, Ungaria, România, Cehoslovacia, Iugoslavia, Uniunea Sovietică

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
un rol major în tabăra comunistă. El a negociat în 1946 tratate cu Albania, Polonia și Cehoslovacia, cu Bulgaria în 1946 și 1947 și cu România în 1947. Influența iugoslavă în cercurile comuniste internaționale era destul de puternică. Partidele sovietic și iugoslav sprijineau acum formarea unei organizații internaționale care să înlocuiască parțial Kominternul desființat de Stalin în 1943. În septembrie 1947, reprezentanții partidelor din Bulgaria, Ungaria, România, Cehoslovacia, Iugoslavia, Uniunea Sovietică, Franța și Italia s-au întîlnit în Polonia și au înființat

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și eu, ca orice alt comunist, aveam înrădăcinată în mine ideea aceasta și eram convins că nu putea exista vreo opoziție între Uniunea Sovietică și un alt popor, mai ales față de un partid marxist revoluționar cum era într-adevăr partidul iugoslav." Comuniștii iugoslavi, scria el în continuare, idealizau situația din Uniunea Sovietică; pentru ei Moscova nu era doar un centru politic și spiritual, ci și realizarea unei idei abstracte "societatea fără clase" -, ceva care făcea ca sacrificiile și suferințele lor să

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
ca orice alt comunist, aveam înrădăcinată în mine ideea aceasta și eram convins că nu putea exista vreo opoziție între Uniunea Sovietică și un alt popor, mai ales față de un partid marxist revoluționar cum era într-adevăr partidul iugoslav." Comuniștii iugoslavi, scria el în continuare, idealizau situația din Uniunea Sovietică; pentru ei Moscova nu era doar un centru politic și spiritual, ci și realizarea unei idei abstracte "societatea fără clase" -, ceva care făcea ca sacrificiile și suferințele lor să fie nu

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Djilas nota că, printre alte delicte, au fost înregistrate "121 de cazuri de viol, dintre care 111 au fost urmate de crime, și 1.204 de jafuri însoțite de agresiune." Spre deosebire de alte regimuri care aveau o poziție mai slabă, oficialii iugoslavi au protestat cu vehemență, dar personal și neoficial. Acuzațiile îl nemulțumeau foarte mult pe Stalin, care i-a declarat unei delegații iugoslave că nu vedea cum te puteai plînge dacă un soldat rus, după ani de luptă, "se distra cu

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și 1.204 de jafuri însoțite de agresiune." Spre deosebire de alte regimuri care aveau o poziție mai slabă, oficialii iugoslavi au protestat cu vehemență, dar personal și neoficial. Acuzațiile îl nemulțumeau foarte mult pe Stalin, care i-a declarat unei delegații iugoslave că nu vedea cum te puteai plînge dacă un soldat rus, după ani de luptă, "se distra cu o femeie" sau punea mîna pe "cîteva fleacuri".21 Un alt motiv de fricțiune era provocat de faptul că sovieticii nu apreciau

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
punea mîna pe "cîteva fleacuri".21 Un alt motiv de fricțiune era provocat de faptul că sovieticii nu apreciau cum se cuvine ceea ce partizanii considerau drept realizările lor majore din timpul războiului. Extrem de încrezătoare în ea însăși, chiar arogantă, conducerea iugoslavă era convinsă că adusese o contribuție însemnată la victoria Aliaților. Se pare că nu numai oficialii sovietici nu înțelegeau greutățile speciale ale luptei partizanilor, dar nici Stalin însuși nu ezita să-l ia peste picior pe Tito în legătură cu performanțele superioare

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
să pășim pe ele în apanke-le șsandaleț noastre țărănești și să ne dăm la o parte la trecerea pe lîngănoi a inginerilor ruși în automobilele lor, exact așa cum făceau sîrbii atunci cînd treceau turcii călare pe catîrii lor !23 Autoritățile iugoslave erau profund nemulțumite și de penetrarea sovieticilor în țara lor pe alte două căi: prin intermediul agenților secreți și prin cel al propagandei. Ele erau conștiente de faptul că reprezentanții sovietici urmăreau să recruteze agenți și prieteni din cadrul centrelor vitale ale

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
teatrelor și cinematografelor lor piese și filme rusești, iar în presă articole referitoare la glorioasele realizări ale Uniunii Sovietice. Nu exista nici o reciprocitate: în Iugoslavia erau publicate 1 850 de cărți sovietice, iar la Moscova apăreau în schimb două cărți iugoslave.24 Analizînd cauzele rupturii dintre guvernele sovietic și iugoslav, probele cele mai importante provin firește din surse iugoslave. Unii dintre participanții la aceste evenimente au publicat ulterior relatări despre propriile lor experiențe, iar guvernul a dat publicității multe dintre documentele

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
în presă articole referitoare la glorioasele realizări ale Uniunii Sovietice. Nu exista nici o reciprocitate: în Iugoslavia erau publicate 1 850 de cărți sovietice, iar la Moscova apăreau în schimb două cărți iugoslave.24 Analizînd cauzele rupturii dintre guvernele sovietic și iugoslav, probele cele mai importante provin firește din surse iugoslave. Unii dintre participanții la aceste evenimente au publicat ulterior relatări despre propriile lor experiențe, iar guvernul a dat publicității multe dintre documentele de bază care reflectau opiniile celor două părți. Din

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Sovietice. Nu exista nici o reciprocitate: în Iugoslavia erau publicate 1 850 de cărți sovietice, iar la Moscova apăreau în schimb două cărți iugoslave.24 Analizînd cauzele rupturii dintre guvernele sovietic și iugoslav, probele cele mai importante provin firește din surse iugoslave. Unii dintre participanții la aceste evenimente au publicat ulterior relatări despre propriile lor experiențe, iar guvernul a dat publicității multe dintre documentele de bază care reflectau opiniile celor două părți. Din aceste relatări reiese că motivul principal al discordiei era

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
care reflectau opiniile celor două părți. Din aceste relatări reiese că motivul principal al discordiei era atitudinea independentă a Iugoslaviei și faptul că guvernul sovietic nu era consultat în privința fiecărei acțiuni a acesteia, fie ea internă sau internațională. Desigur, liderii iugoslavi făcuseră în trecut mișcări majore fără să ceară avizul sovieticilor. Ei informaseră Moscova despre deciziile de la Jaice abia după luarea acestora și nu instalaseră un adevărat guvern de tip front popular după război, ceea ce contravenea dorinței guvernelor sovietic, britanic și

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
luarea acestora și nu instalaseră un adevărat guvern de tip front popular după război, ceea ce contravenea dorinței guvernelor sovietic, britanic și american. Amestecul în războiul civil din Grecia și negocierile dintre Iugoslavia și Bulgaria în privința federației constituiseră o inițiativă pur iugoslavă. Dominația Iugoslaviei în Albania, ceea ce Stalin numea "înghițirea" acestei țări, era rezultatul unilateral al deciziei Belgradului, chiar dacă dictatorul sovietic nu o dezaprobase. În ciuda semnelor de fricțiune manifestate frecvent după încheierea războiului, o criză a relațiilor sovieto-iugoslave s-a declanșat abia

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
Dimitrov, pe atunci prim-ministru, Traiko Kostov, vicepremier, și Vasil Kolarov, președintele Republicii Populare Bulgare. La aceste întîlniri Stalin și-a exprimat limpede nemulțumirea față de acțiunile independente ale vizitatorilor lui, mai ales față de recenta trimitere în Albania a două divizii iugoslave. Atunci cînd acest fapt a fost justificat prin faptul că acestea erau necesare în cazul apariției unor complicații în cadrul războiului civil din Grecia, dictatorul sovietic și-a exprimat energic dezaprobarea în legătură cu intervenția și dorința de a se pune capăt revoltei

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
prin care Iugoslavia se obliga pe viitor să consulte Uniunea Sovietică în problemele de politică externă de interes comun. Relațiile dintre Iugoslavia și Uniunea Sovietică ajunseseră într-un moment de criză. Era clar că problema cu care se confrunta guvernul iugoslav era dacă avea să-și mențină atitudinea independentă sau să se supună Moscovei. Deciși să-și păstreze libertatea de acțiune, liderii iugoslavi și-au exprimat limpede refuzul de a accepta o relație de satelit. Sovieticii au trecut imediat la represalii

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
și Uniunea Sovietică ajunseseră într-un moment de criză. Era clar că problema cu care se confrunta guvernul iugoslav era dacă avea să-și mențină atitudinea independentă sau să se supună Moscovei. Deciși să-și păstreze libertatea de acțiune, liderii iugoslavi și-au exprimat limpede refuzul de a accepta o relație de satelit. Sovieticii au trecut imediat la represalii. În februarie 1948, guvernul sovietic a întrerupt negocierile aflate în plină desfășurare pentru încheierea unui nou tratat comercial. În martie au fost

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]