999 matches
-
urmă: "Domnule rector, cum ați fost așa nebun pe vremea aceea?". "Eheei, eram mai tânăr", i-am răspuns. "Mari nebuni, dar ce ați făcut voi... extraordinar!" Un alt spectacol: Cu ușile închise, de Jean Paul Sartre, cu Irina Petrescu, Marcel Iureș, Mirela Gorea, Constantin Drăgănescu, regia Mihai Măniuțiu. A mai fost Poezia muzicii tinere - program Beatles la Sala Polivalentă. Au fost 7 000 de oameni și pe platoul sălii. Beatles era un laitmotiv, de fapt era muzica dintre '62-'66, o
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
oameni și pe platoul sălii. Beatles era un laitmotiv, de fapt era muzica dintre '62-'66, o colecție adusă de Florian Pittiș, el a fost moderator, ca să spunem așa. Alături de el au fost acolo în câteva seri Irina Petrescu, Marcel Iureș și Gelu Colceag. Au fost transmisii făcute la TVR sub regia directă a lui Tudor Vornicu, deci cu aprobări ultraspeciale. Cine a fost în rețetă: Gina Patrichi, Ion Besoiu, Mariana Buruiană ș.a., regia - Ion Caramitru, care își aduce cu mare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Buruiană ș.a., regia - Ion Caramitru, care își aduce cu mare plăcere aminte de debutul său regizoral care a fost atunci, la Iași. A mai fost Labirintul lui Eugen Barbu, Petre Gheorghiu, Violeta Andrei, Valeria și Virgil Ogășanu, Mihai Mereuță, Marcel Iureș, Ovidiu Schumacher ș.a. Spectacolul Răceala, de Marin Sorescu, cu Virgil Ogășanu, Ion Caramitru, Florian Pittiș, Mircea Diaconu, Ion Cocieru, Marcel Iureș, Luminița Gheorghiu, Ovidiu Schumacher, Petre Lupu, Gelu Colceag, Răzvan Ionescu ș.a., în regia lui Dan Micu. S. B.: O
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Iași. A mai fost Labirintul lui Eugen Barbu, Petre Gheorghiu, Violeta Andrei, Valeria și Virgil Ogășanu, Mihai Mereuță, Marcel Iureș, Ovidiu Schumacher ș.a. Spectacolul Răceala, de Marin Sorescu, cu Virgil Ogășanu, Ion Caramitru, Florian Pittiș, Mircea Diaconu, Ion Cocieru, Marcel Iureș, Luminița Gheorghiu, Ovidiu Schumacher, Petre Lupu, Gelu Colceag, Răzvan Ionescu ș.a., în regia lui Dan Micu. S. B.: O întreagă echipă numai cu vedete. D. T.: Să fi văzut ce a ieșit la Tartuffe de Molière, și la Cabala bigoților
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la Casa Studenților! A ieșit nenorocire! Cu distribuție uriașă: Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, Georgeta Andrei, Rodica Tapalagă, Florian Pittiș, Valentin Uritescu, Mihai Mereuță, Aurel Cioranu, Luminița Gheorghiu, Adrian Georgescu, Mariana Buruiană, Ovidiu Schumacher, Ion Cocieru, Petre Lupu, Gelu Colceag, Marcel Iureș ș.a., în regia marelui Alexandru Tocilescu. Apoi Anecdote Provinciale de Alexandr Vampilov, cu Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, Ștefan Bănică, Virgil Ogășanu, Ovidiu Schumacher, Petre Lupu, Tora Vasilescu, în regia lui Valeriu Moisescu. A fost și un recital de muzică și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Nicolae, 34, 121 Iorgu, Vasile Adrian, 144 Iosub, Alexandru, 222, 224, 232, 397, 398 Iosub, Maria, 222 Iricinschi, Eduard, 449 Irimia, Dumitru, 421 Irimia, Mihaela, 453, 488 Irimia, Mihai, 229 Irimiciuc, N., 123, 124 Irimioaie, Toader, 173 Isac, Mihail, 121 Iureș, Marcel, 425, 426 Ivănescu, Gheorghe, 283 Ivănoiu, Ioan, 160 Ivășcanu, Ștefan, 126 Ivașcu, George, 421 J Jaba, Nicoleta, 122 Jaba, Octavian, 223 Jacotă, Mihail, 131, 283 Jalbă, Costică, 88 Jeanrenaud, Alfred, 45, 54, 222 Jeanrenaud, Elena, 50, 54, 205, 240
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să te mai încerce o dată... Nimeni nu aprobă întreruperea. Cîțiva protestează iar un golan strigă: Mai taci, măi, boule! Prostul nu se supără și continuă pe același ton, calm. S-a întors. Eram sigur că mă va omorî. Pornește în iureș spre mine și de data asta mă lovește în plin. Am simțit o durere scurtă și apoi am căzut lat, mort. Și ai înviat, rîde Topuz. Rîde numai el, că ceilalți, foarte agitați, aprobă pățania. Și eu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bombîndu-și și mai mult pieptul. Scena aceasta rurală, plină de farmec, noi o percepeam parcă pentru prima oară din acest unghi deloc complicat. Altă dată le fugăreai și le speriai, comentează soția cu o voce profund scufundată în trecut. În iureș percepi puține amănunte, replic fără vlagă. Păcat. Poate că viața ar trebui trăită mai încet, ceea ce ne-ar permite s-o trăim mai intens, poate chiar la alt nivel calitativ. Nu cred. Un moment ca acesta este apreciat la superlativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ști drumul pe de rost, spre deosebire de Săgeata noastră Albastră care întreabă la fiecare macaz pe unde s-o apuce spre București. Case, cîmpuri fără zăpadă, cu o vegetație verde de crezi că a sosit primăvara, toate se succed într-un iureș amețitor înspre înapoi. Pe unele pășuni, chiar în decembrie, sînt vaci albe, curate și dolofane. Oamenii se zăresc rar și nici unul nu cască gura să vadă trenul. Fiecare are ceva de făcut, chiar și cei trei care beau ceva la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
puțin și se uită în dreapta și în stînga. Ezită să atace periculoasa trecere. Un bolid crește văzînd cu ochii. Fetița calculează și ajunge la concluzia că nu are timp. Așteptă și cînd este sigură, atacă trecerea. Dar mașinile pornesc în iureș, după ce scapă de la un stop aflat la 150 m. Se grăbește panicată. Dinspre Tîrgul Cucului vine vijelios celălalt șuvoi. Fetița se oprește, puțin speriată, pe linia continuă și așteaptă. Un șofer, ce minune, oprește și-i face semn să treacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
panicată. Dinspre Tîrgul Cucului vine vijelios celălalt șuvoi. Fetița se oprește, puțin speriată, pe linia continuă și așteaptă. Un șofer, ce minune, oprește și-i face semn să treacă. Fetița pornește, dar de pe cealaltă bandă apare un bolid într-un iureș infernal. Se oprește din nou, de data extrem de înspăimîntată. Stopul oprește nebunia și bietul copil reușește, în sfîrșit, să treacă strada. Eh, fiecare țară are oamenii săi, oftez resemnat. În tren este o căldură plăcută, fotoliile sînt comode și picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cine constituie rădăcina sa? Mă frămîntă imagini cu vechime de peste două milenii, imagini deteriorate de filme făcute de ignoranți și de sforțări inutile de a vedea ce-a fost acolo cu ceea ce văd acum. Or fi răcnit sălbatic romanii în iureșul lor? O fi fost un iureș totuși? Ucideau ei cu ușurință copii, bătrîni și săteni nefericiți din drumul lor? De sus se vede și ținutul etrusc. Încă de atunci cunoșteau sfredelul, șurubul și alte sute și sute de invenții pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
imagini cu vechime de peste două milenii, imagini deteriorate de filme făcute de ignoranți și de sforțări inutile de a vedea ce-a fost acolo cu ceea ce văd acum. Or fi răcnit sălbatic romanii în iureșul lor? O fi fost un iureș totuși? Ucideau ei cu ușurință copii, bătrîni și săteni nefericiți din drumul lor? De sus se vede și ținutul etrusc. Încă de atunci cunoșteau sfredelul, șurubul și alte sute și sute de invenții pe care acum ni le asumăm. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a făcut o hărmălaie de nedescris. Unii îmi ațineau calea, alții aruncau (de, era un vis!) cu pietre și ciomege după mine. Deodată m-am oprit ferm, furios. Urlu la haita înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit din iureș. Răcnesc cît pot de tare, făcînd uz de cunoștințele mele diplomatice: Domnilor, înțeleg să mă fugărească javrele din România, din țara mea scumpă, dar ce caută și javrele din Cuba? Haita rămîne surprinsă de un atît de neașteptat argument, furnizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
os, n-are valoare! De ce, stimabile? mă contrează dogul. Trebuie decret, semnat de Băsescu... Domnule ministru, trebuie decret? întreabă dogul. În față iese ministrul. Este cafeniu, cu o piele impecabilă. Era un dog argentinian tînăr: Ar trebui, dar... Haita reîncepe iureșul spre osul meu și eu o rup din nou la fugă. Simțeam că mă lasă puterile. Umezeala și căldura din Cuba mi-au accelerat reumatismul la toate cele patru labe. Eram înghesuit spre dig, pe Malecon. Osul începe să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o mînă a doamnei Sikorski și o mîngîie cu compasiune. Venise cu surle și trîmbițe. Urcase în văzduh tot ce nu era bine priponit în pămînt. Zgomotul era infernal, dar viteza vîrtejului nu era prea mare la început. Destul de repede iureșul a început să se întețească. Am închis geamurile și am asigurat voleții. Pe aici, jaluzelele sînt din lemn tare și pot constitui, la o adică, un mic paravan. S-a întrerupt curentul dar nu era încă întuneric. Căutam lumînări, speriați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gata să înnobileze vitrinele amicilor mei. Eu sînt puțin absent și hoinăresc pe acasă, prin Iași, orașul în care m-am format, orașul care m-a copleșit cu onoarea de a mă numi în fruntea sa. Aproape doisprezece ani de iureș, de tatonări, într-o perioadă în care nimic nu era sedimentat, într-o perioadă în care cream istorie. Mă întorc ca dintr-un concediu în locurile unde am fost iubit sau detestat. Mă întorc în orașul care a investit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
e ca pe vremea mea!“ sună altfel decât în conversația previzibilă dintre moșnegii dintot deauna și tineret. Ruptura e evidentă și radicală. Ceva cvasi-ireversibil s-a produs în măruntaiele istoriei. Lu crurile au luat o turnură cu totul nouă, în iureșul că reia nu mai poți interveni. Eu unul cred că trăim un episod din această categorie. N-am cum să mă ocup, într-un articol de gazetă, de simptomatologia mo mentului. De cauzele, metabolismul și perspectivele lui. Dar, cu ajutorul lui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
astfel de ordii pribege Le izbesc cu vrăjmășia celor ce n-au nici o lege. După lupte sângeroase, cei dintâi s-au fost plecat Chiar CRIȘANA cea mezină și frățâne-său, BANAT, Și-n scurt timp barbarul crâncen trece sângeros în iureș Peste ARDEAL, feciorul mare, și mezinul MARAMUREȘ... Și-ăstă fu doar începutul, scurtă vreme mai apoi, Alte armii sângeroase vin din miazăzi puhoi Tot barbari de-același sânge și de aceeași seminție, Iau DOBROGEA, mijlocia, ce căzu și ea-n robie
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
al XIII lea, ca urmare a presiunilor înaintării hoardelor mongole care împânziseră zările asupra întregii Europe. Tot din legende mai știm că aproximativ în aceeași perioadă, tot datorită năvălirii armatelor lui Ghinghis-Han, locuitori din zona Bistriței au plecat din calea iureșului spre sud-vest în speranța că vor găsi în drum locuri mai ferite de urgiile acelei perioade crunte, istorice. Locul de plecare al budacilor trebuie să fie spațiul din partea de sud a orașului Bistrița de azi, acolo unde acum se află
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
chitea că se găsea un loc mai potrivit spre a fi zdrobit. La 8 iulie 1709 Petru a decis să-l atace la Poltava. Oștile suedeze erau vlăguite. Rezervele de oameni, alimente și muniții sleite. Carol s-a aruncat în iureșul luptei ca un leu-paraleu. Dar a fost rănit grav la un picior. A trebuit să transmită comanda generalului său, Rhenskjold. Și să urmărească toată încleștarea purtat de ostași într-o litieră. Sfârșitul a fost dezastruos. Poltava recunosc azi istoricii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ne întorceam acasă... Trenul aluneca prin codrii Bârnovei, ca un șarpe lung și negru. Urmează stația Bârnova..!”, se auzi glasul gros al cheferistului de pe culuar. Ne apropiam de casă. După verificarea frânelor... trenul își dădu drumul prin tunel într-un iureș amețitor. „Încă o jumătate de ceas.. și, intrăm în Iași !”, murmură cineva în întunericul din compartiment. Un fior ne săgetă inima la toți. După un an de pribegie, în marele refugiu, ne întorceam acasă... acasă la noi. La ieșirea din
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o soluție unică... singura. În vreme ce trupele de securitate dezlănțuiau un adevărat război.. El părea netulburat... în fața camarazilor. Le explică telegrafic ce aveau de făcut și, încheie.. „ - Pentru viață, băieți... cu orice preț... Dumnezeu ne va ajuta !”, și, toți într-un iureș, își dădură drumul... în prăpastie.. Securiștii au înțeles prea târziu, după ce partizanii au ieșit din împresurare, alegând calea imposibilă, pe cursul abrupt, prăpăstios al Bicăjelului,.. După o zi de mers pe cursul Bicăjelului, sub arșița necruțătoare a soarelui, odată cu înserarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai fals, din moment ce evoluția noastră psihică se produce continuu de-a lungul întregii vieți, din moment ce fiecare activitate, individuală sau colectivă, este motivată, la rădăcina ei, de căutarea definirii de sine. Atunci când reușim să ne retragem puțin - dezamăgiți sau nu - din iureșul cotidian, revenim la interiorul nostru, la relația noastră cu sine. Și indiferent dacă ești fericit, mulțumit sau frustrat, dacă te simți sau nu lipsit de control când interacționezi cu ceilalți, cu tine însăți lucrurile stau altfel. În liniștea din interior
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
1965 în localitatea Brebu, județul Prahova, România, fiica lui Manea Petre și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 80634 Munchen, Schluderstr. 35. 27. Ștefănescu Mioara, cetățean german, născută la 15 august 1935 în localitatea Băilești, județul Dolj, România, fiica lui Iureș Ilie și Aristica, cu domiciliul actual în Germania, 75382 Althengstett, Ottenbronner Hof 1. 28. Cristescu-Elger Fernanda Livia, cetățean german, născută la 26 aprilie 1961 în localitatea Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, România, fiica lui Cristescu Stelica-Liviu și Margareta-Fernanda, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 279 din 8 aprilie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123963_a_125292]