985 matches
-
un adânc sentiment de vinovăție - îl face să se revolte neputincios împotriva sacrificiului impus, ceea ce nu-l ajută defel să înțeleagă seninătatea cu care fata își acceptă moartea. Când ea îi spune că e un noroc să poată muri pentru izbăvirea celor mulți, Agamemnon o crede incapabilă să realizeze oroarea sfârșitului : nu știi ce vorbești ! Și e mai grozavă durerea pentru noi... martori ai nevinovăției tale (II 2). Zadarnic protestează Ifigenia că acționează în deplină cunoștință de cauză : De ce mă credeți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și-a acceptat sfârșitul, Ifigenia lui Eliade se întristează doar pentru că sacrificiul ei rămâne neînțeles. Tânăra e recunoscătoare destinului care i-a oferit prilejul glorios de a-și mântui neamul : este un lucru vrednic de laudă să fii jertfită pentru izbăvirea celor mulți (II 2). Cei apropiați se gândesc numai la oroarea vărsării de sânge tânăr, fără a-i atribui vreo semnificație mai adâncă, și de aceea sunt atât de derutați de exaltarea victimei. Chiar și Ulise, care-i mulțumește fetei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din ce zeii/ au vrut nu rămâne zadarnic/ Mereu se-mplinește-a lor vrere. În schimb, Oedip salvat este o dramă a răzvrătirii împotriva zeităților cinice, mereu înclinate să-și bată joc de oameni. De data aceasta, oracolul anunță nu izbăvirea, ci damnarea veșnică a lui Oedip : fugarului i se cere să săvârșească o nouă crimă împotriva unui necunoscut, drept condiție a dezvăluirii drumului spre Kolonos, singura cetate dispusă să-l găzduiască. Încă înainte de a afla noua pretenție a zeilor, Oedip
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să le șteargă, ci doar să le sporească pe cele vechi : Aș fi uitat toate păcatele, plătind prețul. Dar m-aș fi legat printr-unul nou de această uitare (III 1). Odată ce a găsit calea de a ajunge la locul izbăvirii fără a mai ucide, cum i-au cerut cei de sus, el se socotește definitiv dezlegat de orice obligație de a-i cinsti pe aceștia : Nicio jertfă nu voi mai aduce de-acum zeilor. Sunt liber de orice datorie față de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să sorb toate amărăciunile de sub soare... Și chiar fără șansa acelei perfecțiuni, nu e îngrozitor să mori pe la mijlocul lor, să lași atâtea neîmplinite mâhniri, să te săvârșești în diletant al nefericirii? - De-ți supraviețuiește o singură tristețe, zadarnic cerșit-ai izbăvirea nemiloasei nopți. A vorbi de eternitate și a te făli cu ea presupune o vitalitate a organului temporal, un omagiu secret timpului, prezent prin negație. A ști că ești în eternitate înseamnă a fi în clar cu distanța ta de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
uite aiurea, dar ochii omului osândit parcă îl fascinaseră cu privirea lor disprețuitoare de moarte și înfrumusețată de o dragoste uriașă. În cele din urmă Bologa se aștepta ca gura condamnatului să se deschidă și să scoată un strigăt îngrozitor de izbăvire, întocmai ca cei dintâi credincioși care, în clipa morții silnice, vedeau pe Hristos... Pretorul îndoi repede hârtia și, punînd-o în buzunar, mormăi ceva obosit. Atunci plutonierul se apropie de condamnat și-i șopti foarte umil: ― Mă rog... mantaua... Svoboda, fără
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
imputare tainică. Când tăcu Ilona, Bologa se zgudui, ca și cum i s-ar fi rupt ceva în inimă. Îi întîlni ochii și zări acolo înfricoșarea ce se încuibase brusc și în sufletul lui. Apoi în tăcerea dintre ei căzu, ca o izbăvire, un strigăt gros din ogradă și deodată se înviorară amândoi, iar fata, cu glas mai dulce și cu ochii râzători, întrebă: ― Dar d-ta ce-ai mai făcut pe-acasă, bine?... E frumos pe la d-voastră? ― Ca și pe aici
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de aceea am alergat fără odihnă, blestemând și cercetând pretutindeni... Lupta aceasta mă sugrumă mereu și frică mi-e că nu se va isprăvi niciodată, poate nici dincolo! Ochii lui Apostol se zvârcoleau în lacrimi, cu licăriri disperate, așteptând parcă izbăvirea supremă de la omul din fața lor. ― Crede, Apostole, și Dumnezeu va coborî în inima ta când va bate ceasul, și nu te va părăsi în vecii vecilor! zise preotul cu un glas împletit numai din nădejde și îmbărbătare. Bologa, ca și cum într-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mână, se ivi în prag. Zeci de lumânărele se întinseră nerăbdătoare spre preotul în odăjdii strălucitoare și în curând curtea bisericii se umplu de luminițe galbene, plăpânde, ca o ceată sfioasă de suflete care așteaptă, tremurând la porțile cerului, glasul izbăvirii. Printre țăranii ce se înghesuiau în jurul preotului, Apostol Bologa văzu și mulți soldați, cu fețele transfigurate de evlavie, bolborosind rugăciuni fierbinți. Dar mai ales se miră, zărind, la o parte, cu lumânărica aprinsă, pe sergentul ungur de la cancelaria lui. Apoi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
un înțeles ca la o lojă de frăție ocultă. Fiecare din cei ce pătrundeau aducea apoi pe cine credea mai vrednic și totuși casa era deschisă tuturor deopotrivă. Se citea, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului: ce putem face pentru țara care trecea prin vâltoare cu capul la fund și pe care abia nădăjduiam să o scoatem leșinată pe malul pustiu de viitura apelor. De
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lor, atrăgându-și alături persoanele filantropice, pe Stroe Belloescu, de pildă. La Vlahuță acasă, dar suntem siguri că și la Tutoveanu, după cum își amintea Voiculescu în primul caz, «se cina, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta era preocuparea de căpetenie a maestrului... De aici, planuri de acțiuni mari și adânci» (Lamura nr.4). V. Voiculescu, autorul culegerii de poezii uitate într-o magazie din București, are prilejul aici la Bârlad să
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cu mintea golită de toate faptele îndoielnice ce-i apăsau cugetul, știe că interogatoriul lui a șters totul, a urnit balastul, a curățat creierul, e ca și cum ar fi gata, odată cu apariția zorilor, s-o pornească de la capăt și sentimentul de izbăvire ce-o copleșește pare să aibă în el ceva religios, în tot cazul îi amintește de postul Paștilor, când mama o trimitea pe ea și pe Elena la popă, să se mărturisească, era un preot bătrân, înțelept, nu le punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
autoritățile străine. Privind prin marama slavismului cuceritor, este convins că sentimentul religios va da basarabeanului rezistența de a supraviețui până În ziua eliberării. În multele articole de presă a Înfățișat drama Basarabiei crucificate și Încredere că puterea divină va aduce ceasul izbăvirii. Ca președinte al Societății Scriitorilor din Basarabia și fiind În fruntea Asociației Culturale Cuvânt Moldovenesc și În alte publicații, a descris drama Basarabiei crucificate și că numai sentimentul național și religios va aduce izbăvirea mult dorită. Biografia lui Pan Halippa
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că puterea divină va aduce ceasul izbăvirii. Ca președinte al Societății Scriitorilor din Basarabia și fiind În fruntea Asociației Culturale Cuvânt Moldovenesc și În alte publicații, a descris drama Basarabiei crucificate și că numai sentimentul național și religios va aduce izbăvirea mult dorită. Biografia lui Pan Halippa ne aduce În epoca marilor Înfăptuiri ale poporului român, cu evenimente uimitoare prin ingeniozitatea mijloacelor de a supraviețui, prin alegerea drumului pe care trebuiau să se strecoare combatanții spre a ajunge la liman. Este
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ani de cînd bîntuie foametea în țara și încă cinci ani, nu va fi nici arătură, nici seceriș. 7. Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămînă sămînța vie în țară, și ca să vă păstreze viața printr-o mare izbăvire. 8. Așa că nu voi m-ați trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tată al lui Faraon, stăpîn peste toată casa lui, și cîrmuitorul întregii țări a Egiptului. 9. Grăbiți-vă de vă suiți la tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
noi în Egipt: "Lasă-ne să slujim ca robi Egiptenilor, căci vrem mai bine să slujim ca robi Egiptenilor decît să murim în pustie?" 13. Moise a răspuns poporului: "Nu vă temeți de nimic; stați pe loc, și veți vedea izbăvirea, pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta, căci pe Egiptenii aceștia, pe care-i vedeți azi, nu-i veți mai vedea niciodată. 14. Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi, stați liniștiți." 15. Domnul a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ascuțișul săbiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștirile vrăjmașe. 35. Femeile și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii, ca să dobîndească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea, și au fost chinuiți. 36. Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare; 37. au fost uciși cu pietre, tăiați în două cu fierăstrăul, chinuiți; au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
întors capul către locul de unde vin zgomotele? Ceva invizibil se află acolo, în mijlocul lor, dar acest ceva (sau cineva) nu le spune cine este, cum arată, nimeni nu răspunde rugăminții bătrânei oarbe: „Fie-ți milă de noi!”. Căci până și izbăvirea a devenit nesigură în acest spațiu cufundat într-o beznă de nepătruns, în care invizibilul nu are un trup, un chip, o voce. Cui i se adresează întrebarea din final și apelul la îndurare ce o însoțește? Unei fantome - duhului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
cu spiriduși și alte arătări dintr-astea, dar recunoaște totuși că „sunt simboluri în parte adevărate”. Iar spiridușii în care nu crede nu se întorc și ei întotdeauna, precum fantomele? „Nu sunt oare spiridușii niște suflete zbuciumate ce-și așteaptă izbăvirea? Sunteți de acord, nu? Atunci nu mai încape îndoială că și eu sunt odrasla unor astfel de duhuri.” N-ar mai fi nimic de adăugat, în afara faptului că, într-adevăr, Necunoscutul este și el un suflet zbuciumat, chinuit, ce rătăcește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pentru Israel, în ziua cînd a ieșit din țara Egiptului. $12 1. În ziua aceea, vei zice: "Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mînia Ta s-a potolit și m-ai mîngîiat!" 2. "Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea; voi fi plin de încredere, și nu mă voi teme de nimic, căci Domnul Dumnezeu este tăria mea și pricina laudelor mele, și El m-a mîntuit." 3. Veți scoate apă cu bucurie din izvoarele mîntuirii, 4. și veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
fost jefuit încă! După ce vei sfîrși de pustiit, vei fi pustiit și tu, după ce vei isprăvi de jefuit, vei fi jefuit și tu." 2. "Doamne, ai milă de noi! Noi nădăjduim în Tine. Fii ajutorul nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie! 3. Cînd răsună glasul Tău, popoarele fug; cînd Te scoli Tu, neamurile se împrăștie." 4. "Și prada voastră va fi strînsă cum strînge mușița: sar peste ea cum sar lăcustele." 5. Domnul este înălțat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
fac întunericul, Eu dau propășirea, și aduc restriștea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri. 8. Să picure cerurile de sus și să ploaie norii neprihănirea! Să se deschidă pămîntul, să dea din el mîntuirea, și să iasă totodată din el izbăvirea! Eu Domnul, fac aceste lucruri." 9. "Vai de cine se ceartă cu Făcătorul său! Un ciob dintre cioburile pămîntului! Oare lutul zice el celui ce-l fățuiește: "Ce faci?" Și lucrarea ta zice ea despre tine: "El n-are mîini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lor sunt gînduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sunt pe drumul lor. 8. Ei nu cunosc calea păcii, și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele, nu cunoaște pacea. 9. De aceea, hotărîrea de izbăvire este departe de noi și mîntuirea nu ne ajunge. Așteptăm lumina și iată întunericul, lucirea, și umblăm în negură! 10. Bîjbîim ca niște orbi de-a lungul unui zid, bîjbîim ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
orbi de-a lungul unui zid, bîjbîim ca cei ce n-au ochi, ne poticnim ziua în amiaza mare, ca noaptea, în mijlocul celor sănătoși suntem ca niște morți. 11. Mormăim cu toții ca niște urși, ne văităm ca niște porumbei, așteptăm izbăvirea, și nu este, așteptăm mîntuirea, și ea este departe de noi. 12. Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta, și păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră, fărădelegile noastre sunt cu noi, și ne cunoaștem nelegiuirile noastre. 13. Am fost vinovați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
împotriva noastră, fărădelegile noastre sunt cu noi, și ne cunoaștem nelegiuirile noastre. 13. Am fost vinovați și necredincioși față de Domnul, am părăsit pe Dumnezeul nostru; am vorbit cu apăsare și răzvrătire, am cugetat și vorbit cuvinte mincinoase; 14. și astfel, izbăvirea s-a întors îndărăt, și mîntuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15. Adevărul s-a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jefuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]