1,129 matches
-
invers în mai multe rânduri, ducând „la mare lipsă și slăbiciune”, încât pe la 1784 „era stricată și aproape de cea de istov cădere”. I s-au făcut unele reparații, dar pe la 1885 rămăsese în picioare doar biserica „dizgrădită și lăsată în izlaz”. A mai fost reparată în 1907 și după incendiul din 1944. Biserica a rămas fără pisanie încă din veacul al XIX-lea. Sper să-ți amintești, iubite prieten, cât de frumos arată Iașii văzuți de pe dealul Aroneanului. Îți reamintesc și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ca să le avă la timpuri grele. 18 aprilie, 1973 .... Și acuma să vă arătăm cum se lucra pământulmai înainte. Era împărțit hotarul comunei în trei părți cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște (miriște să zice la hotarul unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului, după cum hotarul care a fost în acest an izlaz în luna lui mai se făcea arător, să ara adică, prin luna iulie se întorcea, adică se ara a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de deputați prezenți, 217 au votat pentru, iar 78 împotrivă, aceștia făcând parte din «opoziția națională» care se explicau că reforma are o serie de lacune care-l dezavantajează pe țăran ca fiind o lege care nu dă acestuia nici izlaz, nici pădure (ulterior se vor aduce amendamente în acest sens). La 13 iulie legea a trecut și de senat cu 116 voturi pentru și 17 contra. Cu toate limitele ei, reforma agrară din 1921 a avut o influență pozitivă asupra
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu 26.755 lei (...). 3) Moșia Scopoșeni din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Neamțu, 381 falce, din care 83 falce pădure evaluată la 56.140 lei (...). 4) Moșia Covasna, din comuna Covasna, fostă a monastirei Dobrovățu În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sau telefon. Trecînd peste ele am avut un gest complet idiot de a ridica picioarele de pe palonier confundîndu-le probabil cu roțile de la trenul de aterizare! Cu toată panica mea, am aterizat ca la examen, adică "ca o floare", pe un izlaz, lîngă satul "Fierbinți". Chiar că mi-a fost tare fierbinte. 4. Gropile de pe teren sau iarba înaltă. Trebuia să aterizez pe un teren accidentat cu avionul RWD 13 (targă și două scaune). Am venit cu viteză redusă și am rulat
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Popescu Ion (Oaie), care avea în dotare 4 avioane bimotoare Fw-58. De comun acord se stabilise cu comanda Grupului 6 Vânătoare, că în cazul în care pe aerodrom sună prealarma, avioanele Fw să decoleze imediat pentru a se dispersa pe izlazul Frunzănești unde se improvizase un aerodrom de zbor. În ziua de 10 iunie, din cauza confuziilor, decolarea avioanelor Fw nu a fost posibil să se facă înaintea avioanelor IAR și au rămas să decoleze după. În momentul în care formația Grupului
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
război acolo. și câte seminții o fi amestecat pământul acesta românesc mereu strecurat printre degetele orgoliilor și puterii?! Primarul, Atanase Demirov, un om foarte bogat și foarte rău, avea cârciumă, peste o mie de oi, 500 hectare de pământ pentru izlaz și foarte mult pământ. Noi aveam o scroafă pe care o așteptam să facă purcei însă la îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține și i-am dat o palmă pentru care primarul i-a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ce să-și hrănească copiii. Cum se ajunsese aici, am aflat tot mai apoi. Părinții ei, la căsătorie, aveau două hectare pământ arabil și un hectar și j umătate hectar teren neproductiv, un fel de teren fugit iv, folosit ca izlaz a comunei. Între timp bătrânul Gorea a primi t un act de împroprietărire cu 5 hectare teren arabil de la regele Ferdinand, recompensă pentru participarea la primul război mondial și a actelor de vitejie în luptele de la Mărășești și de pe alte
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pic ieșiți în afara frunții și răciți de curentul de aer, erau prea mari pentru găvanele lor. Respirația mi-era lâncedă, pielea de pe brațe și picioare jegoasă, plină de julituri, unghiile verzui și maronii. Cerul văii era un gunoi mare albastru, izlazul un gunoi mare verde, iar eu însămi, la mijloc, un mic gunoi fără însemnătate. În dialectul satului nu exista cuvântul „einsam“ șsinguratic, însinguratț, ci numai cuvântul „allein“ șsingurț. Acesta se pronunța „alleenig“, ceea ce sună a „wenig“ șpuținț - și chiar așastăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Apa era verde cu spume albe. Cu privirea înverzită de sat, marea îmi părea pajiștea cea mai mare și netedă pe care-o văzusem vreodată, acoperită de cele mai bogate ierburi de crețuri înspumate. O pajiște plină ochi. Cunoșteam întinsele izlazuri verzi care atingeau marginea cerului, atât de netede că orice om se zărea de departe. O vedere ca-n palmă, o transparență în care deveneai vizibil mai înainte de toate tu însuți, străveziu din tălpi și până-n creștet, mai-mai să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
58/91 cu privire la privatizarea societăților comerciale; Constituția României. Categorii de bunuri: - terenuri aflate sau intrate în proprietatea unităților administrativteritoriale pe căile și modurile prevăzute de lege; - terenurile din componența patrimoniului societăților comerciale cu capital de stat; - terenurile provenite din fostele izlazuri comunale care s-au aflat în folosința CAP urilor au trecut în proprietatea privată a comunelor, orașelor, municipiilor și au fost date în administrarea primăriilor; - construcțiile zootehnice, atelierele de industrie mică, mașinile și utilajele agricole ce au aparținut CAP-urilor
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând râpe și hăuri în mod permanent. Terenurile argiloase, lutoase, de pe dealurile puternic fragmentate, permit ca apa ploilor să formeze torenți distrugători ce produc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loturi, jirebii, suprafețe de teren care erau date în folosință, devenite, în urma unei folosiri îndelungate, proprietate individuală, recunoscută local de cei care cunoșteau situația concretă, trecută apoi și în acte de cancelari. Cei care, locuitori ai satelor fiind, aveau, pe lângă izlazuri, păduri, imașuri, fânețe, ape, folosite în devălmășie, și loturi de arătură, vii, livezi, casa cu siliștea din jur, s-au numit răzeși, așa cum au fost locuitorii din Filipeni, Fruntești și Mărăști. Studiile pe teren au arătat că toponimia minoră este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care te urci de-a bușilea), După Vie (deal cu expunere la soare, prielnic pentru cultura viței de vie, era plantat cu nuci și alți pomi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
teren degradat prin alunecări de teren, unde se formau bălți alimentate de izvoare sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau de zăpezi și ploi, fiind folosite pentru „murat”, topit inul și cânepa; de aici numele de Tochile (a tochi, în graiul local, pentru a topi). Acum izlazul Tochile este împădurit cu salcâm, numai zarea spre Pârlita (Pârlituri) a rămas izlaz; Dealul Pârlita și cătunul Pârlita (Pârlituri) își trag numele de la practica veche de a arde vegetația arboricolă, pentru a deschide loc de arătură, de pășunat sau pentru fân. în ce privește cătunul Pârlita (Pârlituri) locuit de țigani, foști robi, lipsiți de pământ
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire a Dealului cuprins între Pârâul Roșu și Dunavăț, coborând spre sud în pantă lină, aplatizându-se și dispărând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
paznici (nemeasnici) care păzeau gardurile arinilor și constatau pagubele făcute de vite. Și în satele de clăcași, țăranii aveau vii și livezi, grădini de legume, pe lângă țarini, aveau acces la apă și la imașurile satului (toloaca satului), aveau fâneață și izlaz. Pentru tot pământul aflat în folosința țăranului clăcaș, acesta era dator cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri și corvezi. în satele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu un număr de zile de clacă, cu zeciuiala din produse, cu zile de reparat (meremet) la iazuri, mori, curtea boierească, cu alte daruri și corvezi. în satele de răzeși, țăranii aveau loturi proprii, dar stăpâneau și în devălmășie (pădurea, izlazul, apele), situație care s-a menținut până la începutul secolului al XIX-lea. Ieșirea din indiviziune a unor coproprietari s-a făcut în Filipeni și în Fruntești, ca peste tot în satele răzășești din Moldova, la cerere, după formula „cât mi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țarinile erau înconjurate de garduri și erau porți de ieșire. șarinile formate din loturi și ogoare (sub un hectar) s-au extins odată cu defrișările și creșterea cererii de cereale. De asemenea, în șesuri au apărut loturi de fânea (delnițe), iar izlazurile erau situate, de regulă, pe versanții improprii culturilor agricole. Dacă asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asupra loturilor, ogoarelor, țarinilor, se mai făcea simțită influența obștii, viile și livezile erau libere de orice amestec al comunității. Interesul obștesc se manifesta asupra apelor și iazurilor și asupra drumurilor, a locurilor de trecere a vitelor spre și dinspre izlaz. Satele din Colinele Tutovei, retrase pe văi, în interiorul colinelor izolate, ocupau suprafețe relativ mici; media suprafețelor satelor din Colinele Tutovei era jumătate din media pe țară, - 6,9 km2 (690 ha!), explicabil prin faptul că zona în care se află
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zicea Dura, iar un fiu de-al lui, Gheorghe, s-a căsătorit în satul Slobozia, în familia Curteanu care era și în Lunca-Filipeni. Primul din familia tirbu-Dura și-a întemeiat gospodăria la locul numit „Fântâna Durii”, situat la liziera dintre izlazul comunal și moșia „Submargine”, avea stână pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care reglementează raporturile dintre clăcași și proprietari, prevedea pentru fiecare cap de familie înzestrarea atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]