3,852 matches
-
Să nu ne prindă-n chinga lenii Hai-ku vorba scurtă și-nțeleaptă Să duci lumina dintr-o sagă Merinde pentru zbor într-o desagă În fiecare zi, mai sus o treaptă! Mi te închipui noaptea ca fachirii Să-nveți pe japonezi folclor, Balada Păcat că ei trăgeau atât de iute, spada Și le plăcea să-și facă harakiri! Acum închei că vorba multă Te lasă cu cămara goală Și eu cu mintea mea domoală, Nimic bun în plus, nu mai rezultă
DRAGUL MEU CULEGĂTOR DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358962_a_360291]
-
Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Sakura Motto: “Cea mai frumoasă floare e floarea de cireș, cel mai bun om e samuraiul”(Proverb japonez) Sakura este floarea favorită a poporului și emblema caracterului japonez; frumusețea și fragilitatea ei simbolizează existența precară a samuraiului pe pământ. Atât de fragile, florile de cireș sunt, în orice clipă, gata să se despartă de viață la cea mai mică adiere de vânt, la prima chemare a naturii, asemenea
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
-și dea viața pentru un ideal, trăind liber, indiferent de problemele pe care le implică libertatea sa. Floarea de cireș este floarea națională, neoficial, a Japoniei. Există multe varietăți de cireși în Japonia, majoritatea înflorind doar pentru câteva zile, primăvara. Japonezii sărbătoresc perioada respectivă a anului cu „hanami” (admirarea florilor de cireș), dar și ca pe un bun prilej de întâlnire și de distracție la umbra cireșilor în floare. Rozul florilor se combină foarte bine cu verdele crud al ierbii. Oamenii
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
foarte cochete, îmbrăcând tradiționalele kimonouri în culori ce rivalizează cu florile. Deși festivalurile se petrec în comunități unde participă toată lumea, de la mic la mare, „hanami” are ceva special. De ea te poți bucura și în solitudine... Cei mai sensibili dintre japonezi preferă să admire florile în liniște, prin contopirea cu întregul. O astfel de persoană, un pianist - Papito (numele de scenă) - povestea că se contopește cu efemera și gingașa floare de cireș până acolo încât devine parfumul ei, ceva de neatins
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
până la haiku. Mugurele, floarea, fructul, apar în cele mai diverse aspecte. Explozia primăverii se revarsă în cascade de flori de cireș, alb și roz : “Copilul se dă în leagăn în mână cu un ram înflorit de cireș”. (haiku-japonez) În trecut, japonezii își marcau teritoriile cucerite prin plantarea cireșilor, aceștia constituind „pecetea” suzeranității lor. Întrucât sărbătoarea “florii de cireș” are loc la date diferite, am avut prilejul să vizitez câteva orașe care se disting prin frumusețea grădinilor publice: În „Parcul Inohana” din
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
inaccesibile stânci, ca să fie inexpugnabile. Plimbându-mă pe zid, urcând o colină, parcă simțeam acel aer din vechime, când în pădurile de dincolo de zid se vedeau hoarde de mongoli răsărind și ascunzându-se în pădurile de la orizont. Miile de chinezi, japonezi, americani urcă și coboară pe drumul de pe zid, unii făcând poze, deși nu au voie, nu știu de ce. În China se zice că nu e chinez cel care n-a văzut Zidul Chinezesc. Mihai LEONTE: Vă considerați unul din informaticienii
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
ritmată despre Dan Buzdugan, un erou de benzi desenate care apărea pe atunci din revista „Cutezătorii”. Poate colegii mei de generație își mai aduc aminte. Eu, citeam toată vara, la bivoli... pe imașul Sebișului de unde priveam la Țîcla Fericii ca japonezii la muntele Fujiiama. Acolo, pe imaș, mă duceam alene după bivolii care nu „bâzdăreau” ca vacile, adică nu fugeau, ci se scăldau în baltă. Iar eu aveam traista mereu plină de cărți! Puteam să citesc cât vroiam pentru că bivolii nu
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
noi apropiem rom. râd de numele soarelui ra la egipteni, maori (care poate fi legat și de skr. sura „soare“). Comparați: ha! ha! ha! cu ha „soare“ (în v. indiană); hi! hi! hi!, râsul sfielnic, cu hi, astrul zilei la japonezi; sl. smešn „de râs“, smeius „eu râd“ ~ ebr. šemeš „soare“; comic poate fi legat de kome „sat“, la rândul lui în relație cu kam „soare“ la țigani și nagamezi; engl. laugh ~ celtic Lugh, zeul soarelui; tc. gül- cu ghali „soare
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
persana, de aici și verbul curg. La samoezi situația e următoarea: în enets daha „rău“ cf. daga „soare“ cerchez (Caucaz), nganasan bikažää „rău“ seamănă cu Bicaz al nostru, Ozana lui Creangă cea frumos curgătoare se aseamănă cu tătarul özen „rău“. Japonezii numesc râul kawa comparabil, după noi, cu kawle „soare“ în bamana (Mâli) și mai ales cu kawe „astrul zilei“ în salinan, California. Burmezul lan „rău“ e cf. lan „soare“ în amerindiana (vezi lista). În mordvină, limba uralo-finică de pe Volga „rău
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
dedicate fiecărui anotimp. Autoarea ne prezintă asemănări între sărbătorile japoneze și cele românești, prin simplitate dar și prin magia lor. Aflăm că la festivalul Primăverii, fasolea este ridicată la un rang superior ca aliment, dar și ca spirit al vieții. Japonezii consideră că tot ce este natural are o valoare magică! Un alt aliment nelipsit din la japonezi este orezul care participă activ la hrana curentă, dar și la marile sărbători fiind nelipsit de la orice masă festivă. Incursiunea autoarei Floarea CĂRBUNE
DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359861_a_361190]
-
prin magia lor. Aflăm că la festivalul Primăverii, fasolea este ridicată la un rang superior ca aliment, dar și ca spirit al vieții. Japonezii consideră că tot ce este natural are o valoare magică! Un alt aliment nelipsit din la japonezi este orezul care participă activ la hrana curentă, dar și la marile sărbători fiind nelipsit de la orice masă festivă. Incursiunea autoarei Floarea CĂRBUNE în lumea japoneză dă naștere la observații fine și utile datorate unor studii atente. Este prins în
DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359861_a_361190]
-
trebui să avem un sondaj al așteptărilor (satisfăcut/nesatisfăcut) din partea clienților celor două mărci. Luxul nu înseamnă calitate. Să nu confundăm, prin urmare, calitatea cu luxul. Să ne întoarcem acum la instrumentele de măsurare și îmbunătățire a calității. Tot de la japonezi vine și diagrama cauză-efect dezvoltată de Kaoru Ishikawa, în anul 1968, pionier al managementului calității la Kawasaki, apoi la Mazda (folosită în dezvoltarea modelului Miata). Se aplică atunci când se dorește îmbunătățirea unui proces, a unui produs, sau a unui serviciu
„Dar ei sunt japonezi, la noi nu merge...” O filială din România a unei multinaționale ne-a cerut să prezentăm tehnica japoneză a celor „5 de ce” () [Corola-blog/BlogPost/338681_a_340010]
-
este îmbrățișată de toată lumea, se implementează mai greu dacă este impusă de sus. Totuși, mirarea noastră a venit din faptul că, deși avem exemple din industria japoneză, tehnica n-a convins. Ne-am lovit de acel: - Da, dar ei sunt japonezi, la noi nu merge. Mai rău este că de multe ori nici nu se încearcă la noi. Și nu e vorba doar de această banală tehnică de management. Sunt multe altele, care sunt înțelese, și-au dovedit eficiența în zeci
„Dar ei sunt japonezi, la noi nu merge...” O filială din România a unei multinaționale ne-a cerut să prezentăm tehnica japoneză a celor „5 de ce” () [Corola-blog/BlogPost/338681_a_340010]
-
companii din România care se oferă să investească pentru a duce reputația Clujului, a Transilvaniei și a României mai departe. „De-acum într-un an va trebui deja ca proiectul să atragă nu doar investitori englezi, ci și nemți, americani, japonezi, chinezi. Și nu doar investitori, ci și turiști, studenți, familii care vor să se relocheze la noi. Este un proiect ambițios. De-abia am inceput”, arată cu entuziasm inițiatorul proiectului. Proiectul a primit susținere proactivă de la Ministerul Afacerilor Externe prin
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
un interviu. (În Japonia demisia e ca un fel de „sinucidere rusească”, nu prea ești concediat, dar te fac ei cumva să te convingă să te retragi.) Potrivit unui studiu al Ministerului Sănătății, Ocrotirii și Muncii din 2008, 24% din japonezi au suferit de o formă de afecțiune psihică. Un alt raport a arătat că unul din cinci adulți s-a gândit să se sinucidă și 51 din 100000 și-au dus gândul până la capăt. În 2014, s-au sinucis în
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
o formă de afecțiune psihică. Un alt raport a arătat că unul din cinci adulți s-a gândit să se sinucidă și 51 din 100000 și-au dus gândul până la capăt. În 2014, s-au sinucis în medie 70 de japonezi pe zi, în marea lor majoritate bărbați. Akihabara, camion în mulțime Dar să ne întoarcem la 2008. 8 iunie, într-o duminică, Tomohiro Kato, 25 de ani, intră cu un camion închiriat în mulțimea din Akihabara, un fel de Lipscani
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
n-o să am vreodată. Nu mă bagă nimeni în seamă pentru că sunt urât. Sunt mai rău decât gunoiul, măcar ăla e reciclat.” Sub presiune Câteva cifre dintr-un studiu din 2013, intitulat „Review of mental-health-related stigma in Japan" 5% dintre japonezi cred că oamenii cu afecțiuni psihice pot reveni la o viață normală 61% dintre cei intervievați nu ar angaja pe cineva care suferă de o afecțiune psihică doar 20% dintre profesioniștii din domeniul psihologiei consideră că persoanele cu probleme psihice
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
mine puterea s-o întreb Daijoubu? (E totul în regulă?) și nici să-i cer o cană de făină. Într-o zi când am venit acasă, plăcuța cu numele ei de la ușă nu mai era. Îți recomandăm Ce face un japonez când îi curge nasul în public. Cum am înțeles politețea pe ruta Tokio - București La băcănie Am judecat societatea pentru că judecă. Dar dumneavoastră, domnule sau doamnă, care citiți acum, cum reacționați când dați nas în nas cu un om care
Micuța domnișoară Sano și misterioasele bufnituri din camera ei. Cum sunt privite bolile psihice în Japonia () [Corola-blog/BlogPost/338280_a_339609]
-
gluten, și pot fi consumați între mese, sunt foarte sănătoși. Nu sunt grași. În special doamnele care doresc să își mențină silueta, mănâncă două-trei bucăți de cracker de orez și este suficient. Îți recomandăm Patronul primului magazin 100 la sută japonez din România: „La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” CJ: Mochi au o umplutură? HY: Da, au umplutură de fasole roșie azuki. Cele mai multe dintre dulciuri nu conțin zahăr și
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” () [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” CJ: Mochi au o umplutură? HY: Da, au umplutură de fasole roșie azuki. Cele mai multe dintre dulciuri nu conțin zahăr și grăsimi. Filosofia japonezilor este să își umple stomacul numai 80%, iar 20% să rămână gol. Noi mâncăm, dar mâncăm și pentru a savura un ceai. Ceaiul nu poate fi savurat pe stomacul gol. Așadar totul este conectat la acestă filosofie. Dacă dorești să
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” () [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
dar aceasta este o combinație foarte proastă din punct de vedere nutrițional. Este bine să nu combini fasolea cu carne sau cu șuncă prăjită... CJ: Oferiți și sfaturi de nutriție pentru clienții din România... HY: Acesta este motivul pentru care japonezii nu se simt greoi. Pe de altă parte, în Japonia se gătește o tocăniță, cu o tradiție specială. În primul rând masa este prevăzută cu un aragaz în mijloc, toată lumea, familia sau prietenii, se adună în jurul acestei mese și mănâncă
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” () [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
greoi. Pe de altă parte, în Japonia se gătește o tocăniță, cu o tradiție specială. În primul rând masa este prevăzută cu un aragaz în mijloc, toată lumea, familia sau prietenii, se adună în jurul acestei mese și mănâncă. A mânca pentru japonezi este o parte a stilului de viață. Este un fel de artă, nu înseamnă doar actul de a mânca în sine. CJ: Bucătăria japoneză înseamnă mai mult decât sushi! HY: Aș vrea ca românii să știe că nu consumăm sushi
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” () [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
în Japonia, ambele mari, chiar foarte mari pentru vremea aceea. Și ambele gestionate de o mare companie financiară japoneză, „Nomura”. Îți recomandăm Până unde pot băncile și clienții să întindă coarda creditării De unde a luat „Nomura” bani? De la milioane de japonezi, pescari de pe mare, mici meseriași, funcționari, profesori. Economiile lor, mai mici, mai mari, le-au adus la „Nomura”, ca să monteze împrumutul pentru România. Banca Națională a semnat, asumându-și o responsabilitate imensă. Pentru că nicio instituție financiară nu împrumută banii proprii
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
au adus la „Nomura”, ca să monteze împrumutul pentru România. Banca Națională a semnat, asumându-și o responsabilitate imensă. Pentru că nicio instituție financiară nu împrumută banii proprii. A semnat cu „Nomura”, dar în fapt a devenit datoare la câteva milioane de japonezi, care ne-au încredințat economisirile lor. În '99, când a venit momentul onorării datoriei, s-a ivit un impas. Întâmplător sau neîntâmplător, pentru că tocmai se adunaseră unele scadențe, câteva mari agenții internaționale inițial au strecurat ideea, apoi au început să
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]
-
era exclus. Peste patru ani, scris negru pe alb într-un document oficial, FMI și-a recunoscut eroarea. Cert este că, atunci, Banca Națională a plecat, cum am arătat deja, de la o motivație morală, de la raporturile cu acele milioane de japonezi care nu puteau fi dezamăgiți. Până la urmă, dreptatea totală a fost de partea Băncii Naționale, România neintrând în încetare de plăți. Mai mult, BNR și-a plătit toate scadențele, toate datoriile din '99. Banca Națională semnase, își asumase... și nimic
„Dacă semnezi îţi asumi” () [Corola-blog/BlogPost/338931_a_340260]