1,022 matches
-
de metafizică politică bună de folosit ca armă ideologică pentru aspirațiile naționale ale Germaniei 4. Naționalismul Geopolitica este încercarea de a înțelege problema puterii naționale exclusiv în termenii geografiei; ea degenerează pe parcurs într-o metafizică politică, deghizată într-un jargon pseudoștiințific. Naționalismul încearcă s-o explice exclusiv sau cel puțin în mare parte în termenii caracterului național și decade în metafizica politică a rasismului. Așa cum poziția geografică este pentru geopolitică elementul puterii naționale, la fel calitatea de membru al unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
izbucnirea ostilităților, Bergson a descoperit că războiul era un conflict între „viață” și „materie”, cu Puterile Antantei aliniate de partea vieții și cu Puterile Centrale apărând materia. Scheler a proclamat că filosofia și caracterul engleze erau la fel cu manifestările jargonului; Santayana a scris despre „egocentrism în filosofia germană”; iar cumsecadele Josiah Royce, el însuși datorându-i mult lui Hegel, a ajuns la concluzia că „Germania este dușmanul încăpățânat și deliberat al rasei umane; fiecare om care împărtășește această dușmănie este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Diferențele de limbaj apar ca urmare a specializării sarcinilor prin adâncirea diviziunii muncii și a diferențelor de status între membrii organizației. Astfel, contabilii, inginerii, psihologii etc. au terminologii proprii prin care comunică cu precizie între ei, dar care constituie un jargon pentru ceilalți. De asemenea, muncitorii pot avea propriul jargon. Lucrul în echipă, solicitat de sarcinile din ce în ce mai complexe din cadrul organizațiilor, impune ca aceste categorii profesionale să interacționeze într-o manieră eficace, lucru mult îngreunat de diferențele de limbaj. Acest gen de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
prin adâncirea diviziunii muncii și a diferențelor de status între membrii organizației. Astfel, contabilii, inginerii, psihologii etc. au terminologii proprii prin care comunică cu precizie între ei, dar care constituie un jargon pentru ceilalți. De asemenea, muncitorii pot avea propriul jargon. Lucrul în echipă, solicitat de sarcinile din ce în ce mai complexe din cadrul organizațiilor, impune ca aceste categorii profesionale să interacționeze într-o manieră eficace, lucru mult îngreunat de diferențele de limbaj. Acest gen de probleme poate apare și în comunicarea strategiei și politicilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
lor etnice sau chiar ale identității lor personale. În paralel, numeroase studii sociolingvistice arată că orice grup care se construiește ca atare tinde să producă trăsături lingvistice emblematice, care duc la formarea unei varietăți de limbă (sociolect, tehnolect, regiolect, argou, jargon etc.) sau, uneori, a unei limbi specifice (Blanchet, 2000, p. 114 și urm.). Identificarea unui grup este așadar puternic determinată de alegerile lingvistice, În special În cazul grupurilor care vorbesc o limbă minoritară: aceasta este determinantă În demarcarea grupului față de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cuvinte din registrele și varietățile limbii pe care le modifică semantic, iar ca donator poate influența, la rîndul său, aceste varietăți, cărora le trasferă creațiile sale. Totuși, în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe care le modifică semantic, iar ca donator poate influența, la rîndul său, aceste varietăți, cărora le trasferă creațiile sale. Totuși, în terminologia lingvistică românească precum și în cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea internațională, există delimitări stilistice clare între jargon, limbaj familiar, popular și vulgar. Jargonul se definește ca varianta familiară a unui limbaj de specialitate, folosită în interiorul unui grup profesional: limbajul medical, informatic, juridic etc. Argoul folosește într-adevăr cuvinte din jargon, din limbajul popular, familiar și vulgar (cu predilecție), însă aceste cuvinte primesc marca specifică de elemente argotice doar dacă au suferit evoluții semantice speciale, care le conferă alte sensuri decît cele denotative. De exemplu: streptomicină = băutură alcoolică, texte sau tromboane
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este, spre exemplu, esențial în opera lui Mélanie Klein. Poate că sunt valabile ambele cauze, având în vedere imensa cultură filozofică, istorică și lingvistică pe care o deținea marele comparatist norvegian. Etimologic, cleavage provine din cuvântul francez clivage, care aparținea jargonului breslei tăietorilor de pietre prețioase. "A cliva" se referă la o tehnică specială ce presupune decelarea în structura profundă a pietrelor prețioase a unor fracturi potențiale care trebuie respectate în vederea pierderi unei cantități cât mai mici de materiale. Trecut în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
puțini la număr, știau rusește, dar vorbeau cu un accent și o sintaxă care lăsau mult de dorit. Iar generația intermediară, al cărei reprezentat tipic era conu Petrache Bîrseanu din Boroseni și care formau majoritatea societății de pe vremuri, - vorbea un jargon moldo-rus, care ofensa deopotrivă urechea unui român și urechea unui rus, - jargon alcătuit dintr-un monstruos amestec de cuvinte rusești și românești, în doze variabile, cu singura deosebire că atunci cînd își închipuiau că vorbesc rusește <footnote Credem că aici
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sintaxă care lăsau mult de dorit. Iar generația intermediară, al cărei reprezentat tipic era conu Petrache Bîrseanu din Boroseni și care formau majoritatea societății de pe vremuri, - vorbea un jargon moldo-rus, care ofensa deopotrivă urechea unui român și urechea unui rus, - jargon alcătuit dintr-un monstruos amestec de cuvinte rusești și românești, în doze variabile, cu singura deosebire că atunci cînd își închipuiau că vorbesc rusește <footnote Credem că aici corect ar fi fost moldovenește: limba moldovenească era „împodobită“ cu elemente rusești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Omul a cheltuit așadar o avere pentru a avea autorizarea de a-și da un nume cu asonanță «italiană», pentru ca apoi să-și afirme cu ultima energie obîrșia «curat rusească», - deși graiul său ar fi putut servi de model de jargon moldo-rus din Basarabia de pe vremuri, agravat încă de un ușor accent grecesc“ (1, 15). Iar modelul acesta era destul de des folosit. Andriușa Matu, fiul stăpînului „monstru din Stăuceni, [...] a descoperit că se trage din boieri moscoviți și a întemeiat o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
perceput ca amuzament, joc și/ sau simulacru) este necesar în depășirea crizei de identitate (a schizoidului postmodern) și de luciditate. Cosmosul modernității pozitiviste, rigide (în termenii lui Vattimo) este înlocuit treptat de haosmos: "o perpetuă "deconstrucție", ca să mă exprim în jargonul postmodernist, adică eufemistic, iar de-a dreptul spus, e distrugere, descompunere, marș entropic către nimic" (p. 36-37). Numai că, la fel ca la Nietzsche, acel nimic este necesar reconstrucției. Este o firească supunere a naturalului. E acceptarea fluctuațiilor cosmologice eminesciene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înjurături, informații despre locurile de prostituție, tot acolo, baterie, culcat! baterie, drepți! eu nu înțeleg de ce ostașul mai mișcă! da' cum face Bunescu, cu ăla rîzi! monștrilor subacvatici! condiția fizică, să alergi ca o rachetă! pas alergător! ne asigură și jargonul specific, siloz vopsit roș-galben-albastru la Leu, ca și la Craiova, de la Cluj, de la un singur om, dintr-un singur oraș! călătoria Funar în preistoria generalizării, pornomilitarul împuie capul ucenicului de pe culoar, noi cu conductorul ne-am aranjat și stăm înăuntru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
croind cînd croiala nu se cere, Bacăul luncă, momentul coșurilor celor mai înalte în zeci de kilometri, iar în afară de el mereu reperul, un sistem de oglinzi direcționează între ele pata galbenă și încape și viitorul Pădureni-Putna, solidaritatea de subsistem a jargonului. Joi, 13 decembrie, ora 1,35, în sala de așteptare clasa a II-a a gării Mărășești, asta și trebuia să faci, să nu mai scrii! iluzia că rămîne ceva în urmă se numește somn, drepturile alienatului, dar cine ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
secvența-rapel, hotărît să moară dacă așa trăiește, cămașa fătului are de partea cealaltă pe Domnul, moartea ieșirea a doua din lume, pentru cealaltă parte a vieții noastre, tremur, Adevărul aduce și un salt în hiperluciditate, Pașcani prin Triaj, păcat de jargonul care ne ține loc de limbaj, mase de locomotive, "La mulți ani 2008" ornament pe rezervoare, preoția lui Aaron absolut insignifiantă! pe viaductul dat în folosință prima mașină petrecută în fugă, clopotele limbii bat în mine metaforă de control, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Specialistul“ de azi slujește, infailibil, zeul aspru și glacial al competenței. E un „știutor“, un „expert“ al discursului despre discursuri. Are tot atâta nevoie de biografie proprie și de interlocutor, pe cât de puțină nevoie are căută torul de înțelepciune de jargonul lui. E exponentul acru al unei minorități fascinate de micile ei dexterități analitice. Cine parcurge însă marile texte ale Antichității privind grija de sine simte, la un moment dat, că ceva lipsește. Chiar dacă predică eliberarea eului de registrul determinărilor contingente
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cei dintîi, să înțeleagă care putea fi semnificația lui. Punînd necazurile surorii sale pe seama fostului soț al acesteia și a familiei regale în ansamblul ei, contele Spencer își asumă mai întîi poziția „celui care dă femeia”, cum spun etnologii în jargonul lor, personaj care păstrează un drept de a veghea asupra surorii sau fiicei lui și poate interveni dacă el o crede sau ea se crede maltratată. Dar, mai presus de toate, el afirmă că între dînsul și nepoții lui, fiii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
o mai terminăm și cu "făurirea de idoli", fiindcă "exemplaritatea în artă nu uneori, ci de cele mai multe ori, este nocivă" și "obligă la lectură subalternă". Până acum, ne-am iluzionat pur și simplu, deoarece ""clasic", "capodoperă", "permanență" sunt termeni de jargon profesoral, simple ticuri verbale". La ce bun să inventăm un clasicism românesc, câtă vreme "miza pe clasici duce la dirijism și intoleranță", "exemplaritatea clasicilor deschide calea tuturor dogmatismelor", iar "noțiuni precum clasici și capodoperă sunt consolidate prin autosugestie". Un rol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
favorizată de faptul că toate programele școlare începând din 1996 încep să fie numite „curriculum”, ceea ce a dus la îngustarea conceptului și menținerea disjungerii între produsele proiectării curriculare și a relațiilor directe dintre ele. Modernizarea terminologică este formală, superficială, tip jargon științific, efectul fiind imprecizia sau echivocul termenilor: pedagogie/ didactică/ metodică/ metodologie; tehnologie educațională/metodologie; tehnologie educațională/ didactică/ proiectare didactică; tehnologie educațională/ scenariu didactic/scenariu de lecți/scenariu narativ etc. Sunt atrase sub macroconceptul de proiectare o multitudine de noțiuni mai
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mai 1985), în: BulSȘF, 1985, p. 180-182. [73] GHIȚĂ, IULIAN , Compuneri cu caracter oratoric I, “Limbă și literatura română”, nr. 2, București, 1985, p. 15. [74] GRAUR, AL., Scrabble. în: LR, 34, nr. 4, 1985, p. [387]. [75] GROZA, LIVIU, Jargonul, sursă a comicului în comediile lui Alecsandri și Caragiale, în: LLR, 14, nr. 2, 1985, p. 19-22. [76] GUȚU ROMALO, VALERIA, Cultivarea exprimării în școală, în “Limbă și literatură”, vol. I, 1985, p. 98-102. [77] ILIESCU, ADA, UNGUREANU, DOINA, Enunțul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
este atribuit oricărui post de televiziune prezent aici. Într- adevăr, undeva în față se pot zări lumina orbitoare a unui reflector și o tânără reporteră care „știe mai multe despre ceea ce se întâmplă”, potrivit formulei de prezentare deja consacrate în jargonul media. Fiecare dintre cei prezenți în rând își intră imediat în rol, construind involuntar pentru camere imaginea pelerinului : sunt strânse scaunele pliante, femeile își aranjează baticul de pe cap, bărbații aruncă țigările etc. Acest comportament în fața camerelor de filmat l-am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
emoționalizarea banalului cotidian, emoția unor existențe previzibile, banale, repetitive” (Dâncu, 2011). Personal, am încercat să arăt într-un studiu mai vechi dedicat relației dintre mass-media și religie faptul că „emoția” de natură religioasă nu trece sticla, cum se spune în jargonul de televiziune, fiind pretabilă manipulărilor de tot soiul și ușor transformabilă în kitsch (Bănică, 2011 : 210-215). Parafrazându-l pe André Gide, Bourdieu afirma că „sentimentele duioase fac literatură proastă, dar cu aceleași sentimente se poate face în schimb audiență foarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oricare alta. Reușita acțiunii de ansamblu (un rând fluid și ordonat și o sărbătoare fără probleme majore) este esențială pentru imaginea publică a BOR și credibilitatea politică și administrativă a autorităților locale, a „acțiunii social-educative”, după cum este denumit pelerinajul în jargonul administrativ curent al Jandarmeriei. Traseul rândului nu este unul liber, ales de pelerini, ci este călăuzit în mediul urban din jur cu ajutorul barierelor metalice. Jandarmii joacă deci un rol esențial în „spațialitatea” și designul rândului, în gestiunea timpului de așteptare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cărora se duc polemici și lupte ca la un joc de-a baba-oarba. În orice caz e sigur că în semenea partide predomină funcțiile culturale (în sensul mai degrabă de ideologice, n.m.), dând naștere la un limbaj politic de genul jargoanelor, cu alte cuvinte problemele politice îmbracă forme culturale și ca atare devin insolubile (Gramsci: 1969, 151-152). De asemenea, pe lângă distrugerea politicii și ideologizarea problemelor care reclamă rezolvări politice și a întregii vieți sociale până la urmă, o dezvoltare pe care Gramsci
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]