894 matches
-
prostul și, pe deasupra, observasem amuzat că Siminel își îndesase ziare sub pulover ca să nu-i fie rece. Anton profită de tăcerea mea ca să-i întrebe dacă mă considerau vinovat. Ultimul care a dat din cap a fost Domnul Andrei, foarte jenat, uitându-se în altă parte. „Și tu Siminel? ricană Mopsul. Ce faci, dormi?” Siminel răspunse sec: „Eu cred că e nevinovat” și se apropie de mine: „Domnule sculptor, nu mă așteptam la asta”. După plecarea bătrânilor noaptea deveni zăpușitoare. Aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
s-au păstrat mai multe. Fii bun și întreabă pe Caesar, pe Dioclețian, sau pe patriarhul Theofill Mi se pare că tocmai de aceea poporul egiptean nu și-a ținut minte strămoșii, cum se exprimă unii istorici moderni. Oaspetele zâmbi jenat. Dar gazda se sculă și veni să se așeze în alt fotoliu, în fața oaspetelui. Și zise: - Știi ce? Hai să-ți spun o anecdotă istorisită de un călător arab de acum vreo șase veacuri. Treceam odată, zice arabul, printr-un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
-și Îmbujorarea la pieptul lui. Era de presupus că Emma, ca o mamă conștiincioasă ce era, Îi va fi vorbit despre „latura aceasta“ a mariajului, dar probabil, după cum presupunea Henry judecând după firea ei timidă și convențională, folosind atâtea eufemisme jenate și aluzii indirecte, Încât fata nu va fi Înțeles mare lucru. Îi trecu prin minte că era posibil ca Charles să fie la fel de puțin pregătit pentru căsnicie, dar băiatul avea un fel de Încredere virilă În propriile forțe care făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a Întinde mâna și a o atinge, și cu atât mai puțin de a o lua În brațe și a o săruta pe buze, și cu atât mai puțin... Nu-și urmă gândul. Deasupra mesei se așternu o tăcere puțin jenată, pe care Fenimore o Întrerupse. — Povestește-mi despre piesele tale de teatru, Henry. — Din păcate, nu am ce povesti. Directorii din lumea teatrului sunt specia care trage de timp, temporizează și amână cel mai mult din toate câte le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o petrecere, Într-o duminică seară, Îi expuse această opinie și află cu destulă mirare că, În cursul săptămânii care urma, erau programate una sau două lecturi la teatru. Când spuse că el nu fusese anunțat, Ada luă un aer jenat și Îi răspunse că, fără Îndoială, era pentru că Încă nu se fixaseră orele. Continuarea conversației În prezența celorlalți nu era posibilă și, curând după aceea, actrița părăsi petrecerea fără a mai fi schimbat vreun cuvânt cu el. Henry așteptă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Harry dincolo de Atlantic, să vadă ce se petrece. Acesta Își găsise unchiul Într-o stare de prostrație, nedoritor și incapabil să coboare din pat, cu greu În stare să se hrănească. Stătuse lângă el, ținându-l de mână, speriat și jenat, În timp ce Henry suspina, mormăind fraze aproape neinteligibile despre lipsa de rost a vieții sale, despre absența totală a speranței și bucuriei, despre cum tânjea după sfârșitul durerii conștiinței, toate amestecate cu referiri obscure la mătușa Alice și la „Fenimore“, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Stai calmă. Până atunci mai e. Poate uită. Dacă nu, oricum vor ieși scântei. O: Dacă insiști! X: Nu insist. Olimpia se uită cu scârbă (:Evident, era o replică folosită cu sensul de a atrage atenția că sunt un pic jenată să accept imediat, când poate ai oferit din politețe; și umor) O: Ești crudă. X : Sadică. O: Nu, crudă. Dacă vroiam să zic sadică, ziceam sadică. Crudă, adică a face ceva fără să-ți pese, să ai sentimente. Sadismul implică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
am și făcut-o. Și tot așa o să-i vorbesc și altă dată, dacă îmi convine mie. Ai priceput? Louise s-a prăbușit la loc, în scaun, și-a ridicat din umeri către comeseni. Prinzând curaj la vederea surorii ei jenate și a spatelui inamicei, Alison a preluat inițiativa și s-a întors către proaspătul ei soț. —Luca, aceștia sunt și copiii tăi. Du-te după ea și adu-i înapoi. Numai că Luca a rămas pe loc și n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Tăcere. Apoi bărbatul a oftat și el. — Eu am sunat-o. —De ce? Julia a fost surprinsă de cât de calmă i-a sunat vocea. —Ca să-i spun c-am ajuns cu bine. James a avut măcar decența să pară puțin jenat. Am înțeles. Din nou, tăcere. James se uita la telecomandă, de parc-ar fi implorat-o în gând să ilumineze, ca prin farmec, televizorul. Julia strângea din buze, adâncită în gânduri. — Deci, să vedem dac-am înțeles corect, a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
că ăsta era și motivul pentru care fusese nevoită să aștepte două luni pentru o consultație. Însă manierele omului lăsau de dorit. —Și faceți sex în mod regulat? Alison s-a înroșit la față, după care a început să râdă jenată. —Sunt nevoit să vă întreb. Ați fi surprinsă cât de multe cupluri vin la mine și-mi spun că sunt îngrijorate că n-au reușit să conceapă un copil, după care recunosc că nu fac sex decât o dată pe lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
cu câteva minute în urmă. Sfaturile lui se întorceau înapoi de unde fuseseră luate. Spera ca măcar el să știe să le pună în practică, căci ea era deficitară la acest capitol. Autobuzul ajunsese la capăt de linie, iar Karina constată jenată, că era singurul călător care îl însoțise pe șofer până la destinația finală. Nu era prima oară când cobora în stația nepotrivită, dar de această dată cuvintele lui îi distrăseseră cu totul atenția de la ce se întâmpla în realitate. Locul lui
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ei. - Se pare că v-a furat somnul și v-a adus la capăt de drum. Cred că ați ratat stația la care trebuia să coborâți. - Am adormit? O, Doamne... se pare că da. Îmi cer scuze! spuse Karina vizibil jenată. Se uită prin autobuz să vadă dacă nu se amuza nimeni de situația penibilă în care se afla. Spre ușurarea ei în autovehicul era doar conducătorul auto care părea a fi înțelegător și nu se distra pe seama ei. - Nu trebuie
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
să-i vină roșeața În obraji”, completă o femeie pistruiată, cu un copil lângă ea. “Nu vedeți ce vânat e la față și cât e de slăbit?...” Se ridică Încet, cu mișcări nesigure, și se Îndepărtă fâstâcit, cu un aer jenat, uitând să mai mulțumească salvatorilor săi, care-l priveau acum uluiți. Vacarmul orașului Îl izbi din nou și se simți strivit de furia zgomotelor. Începu să alerge cu gândul că nu mai avea mult până acasă. Goana nebună dezlănțui În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
trezit dintr-o dată cu ea (aș fi vrut ca Melanie să nu mă găsească așa... dar acum era prea târziu). Rămăsesem suspendat În fața ei, cu bucata aceea de carne atârnându-mi grotesc din șold, sprijinit cu o mână de marginea chiuvetei, jenat, umilit, cu privirea ruptă. Melanie mi-a spus ciripitor (era foarte bine dispusă - cum nu o văzusem niciodată!), neluând În seamă postura mea, că astăzi este ziua ei de naștere (Împlinea 21 de ani). Iar ea, În fiecare an de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
David. — În partea mai caldă și primitoare chiar, dar oricum mergi Întotdeauna la sigur cu un șemineu, nu-i așa? Sunt gata să plec În pauza de prânz când băiatul de la corespondență vine la biroul meu, cu un aer destul de jenat: Îmi aduce două buchete de flori de Ziua Îndrăgostiților. Unul: gardenii, crini, trandafiri albi cât pumnul, parcă ar fi buchetul de nuntă al lui Grace Kelly, iar celălalt: lalele culese parcă din parcarea unui garaj, decorat cu ferigi demne de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când Lorraine, secretara lui Rod, dă buzna Înăuntru. —Scuză-mă că te Întrerup, Kate, dar te caută cineva la telefon. A spus că e urgent. Dar cine e? Lorraine se reține să spună. Stă acolo În ușă, cu un aer jenat, și-ntr-un final Îmi șoptește ca pe scenă: —S-a recomandat ca Percy Pineapple. Guy Își dă ochii peste cap cu Încetinitorul Încât ți se pare că practic se uită În interiorul propriului craniu. Momo Își privește atent pantofii. — Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
are tendința să „schimbe relația profesională“ un pic, deși poate că asta face acum parte din tehnicile de gestionare a clienților În cadrul masterului de afaceri din Marea Britanie? Am petrecut o seară minunată la Sinatra Inn. Te rog, nu te simți jenată În legătură cu ce s-a Întâmplat În camera de hotel: am stat cu ochii Închiși tot timpul, coniță, mai puțin când m-ai rugat să-ți scot lentilele de contact. Ochiul stâng e mai verde. Când m-am Întors acasă, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
din cap ca pentru a-și Întări vorbele.) Te las acum, Charles. Ai grijă. — Bun sfat. Apoi, pe cînd deschidea portiera, i-am spus: — Presupun că tu ai Încercat să mă strîngi de gît, nu? Mă așteptam să-l văd jenat, dar el s-a Întors și s-a uitat la mine cu sinceră Îngrijorare, surprins de nuanța severă din glasul meu. — Charles, aia a fost... un gest de afecțiune. Poate sună ciudat, dar nu glumesc. Voiam să te trezesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
de iarbă pînă la bar. Am ieșit și eu din birou și m-am Îndreptat iute spre terasa presărată cu petale. Membrii clubului care stăteau pe marginea piscinei se ridicaseră din șezlonguri și Își adunau prosoapele și revistele. Unii rîdeau jenați, dar cei mai mulți păreau oripilați, ridicînd mîinile să-și protejeze fețele de spray-uri. Elizabeth Shand se retrăsese după tejgheaua barului, de unde Îi bruftuluia pe chelneri și-i mîna spre piscină. Țipă și la Bobby Crawford, care stătea În picioare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
te invite la un pahar, la o conversație. Cel mai vizat e Loti, machiat ca o cocotă, cu privirea languroasă și vocea insinuantă, care Îl cucerește cu vorbe deșucheate pe un tânăr ofițer de marină În salonul doamnei Daudet, vizibil jenată și chiar deranjată de episod. Mai ales că el are loc după ce, minute În șir, Loti Îi Împuiază acesteia capul cu iubirea pe care i-o poartă surdei, dar bogatei sale soții. Strategia de seducător a dandy-ului se nuanțează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
secundă. — Vreți să spuneți că cineva... — Violet! strigă Marie de la ușă. Cât mă bucur să te văd! Străbătu în fugă camera și se năpusti asupra lui Violet, îmbrățișând-o. Beneficiara îmbrățișării, luată complet prin surprindere, o bătu pe umăr, puțin jenată. Între timp, Helen, care nu mai rezista să nu mai fie în centru atenției, îi distrase atenția lui MM, în mod ostentativ, cu câteva întrebări legate de costumul ei. — A crezut că ești mortă, zise Sally, care își făcu apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Bravo, Louise! Eram în sală, prea departe ca să pot face ceva - dar ai fost minunată. — Pe bune? Louise se înecă cu o bucățică de măr, pe care reuși s-o înghită cu greu, după o repriză de tuse, părând extrem de jenată. Măcar putea să spună că acesta era motivul pentru care roșise, nu complimentul lui Ben. Era prima dată când o vedeam pe Louise că se emoționează. Îl privea pe Ben ca o adolescentă de cincisprezece ani care s-a îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
în societate, episodul 149. Tocmai spuneam, zise Helen pe un ton vesel, că se pare că i-au oferit postul de director artistic lui MM. Îl privi pe Bill în așteptarea unei reacții. — Păi, nu chiar, zise Bill, întorcându-se, jenat, când într-o parte, când în cealaltă. Adică i-au spus să vină la un interviu și au fost foarte impresionați de Vis. Așa că, na... Vocea se pierdu, iar el își vârî restul de foitaj în gură, strângând din fălci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fost decât un incident izolat. Adică nu cred că trebuie să te temi că se va repeta, MM. —De ce nu? zise ea, sfredelindu-mă cu privirea. I-am aruncat o privire lui Matthew, care stătea lângă ea; încă părea extrem de jenat. —Ți-o spun din instinct. Și eu m-aș baza pe el. MM se uită insistent la mine. —Paul a fost? zise ea. — Pun pariu că el a lăsat mesajul care se presupune că venea de la Matthew, zisei eu, evaziv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
oarecare reținere. —Sam? se auzi Sophie în spatele meu. Am tresărit și m-am întors. —Soph! Am crezut că te-ai dus la stația de autobuz. —M-am întors. Voiam numai să-ți mulțumesc. Și-a împreunat mâinile pe piept, protector, jenată și ușor roșie în obraz de rușine. Știu că știi că eu i-am stricat cablul Tabithei. Mi-am dat seama din modul în care m-ai privit adineauri. Mulțumesc că n-ai spus nimănui. A fost foarte drăguț din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]