7,321 matches
-
cei ce pier, Văzând purtarea mea smerită, Iubirea cea din cer primită, Să își dorească veșnicia Și să-L urmeze pe Mesia. Să fim uniți în Duh cu El, Să ne sfințim, căci Sfântul Miel, S-a dat pe Sine jertfă vie, Ca noi, primind cu bucurie Salvarea dată prin credință, S-avem deplină biruință. Chiar de vorbesc, chiar dacă tac, Doar voia Ta vreau ca să fac Și când cuvinte nu găsesc, Tăcerea spune: "Te Iubesc!" Osana, Doamne, El Shadai, Cu Tine
MĂ IARTĂ DOAMNE, DUMNEZEU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382382_a_383711]
-
-i îmbracă. Mă naște-n fiecare zi iertarea De-a mă iubi așa cum sunt, Nimicul fără de iubirea Lui, nimic rămâne, Totul e să-ntrezăresc prin El schimbarea. Iubirea te schimbă la față, te face frumoasă, Durerea ti-o preface-n jertfă, Te invață să crezi in fața nevăzută A dragostei ce ți-o simțeai pierdută! Referință Bibliografică: Crez nevăzut / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Docuță : Toate
CREZ NEVĂZUT de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382522_a_383851]
-
nr. 1514 din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ncantație antică Suflete tare, suflete mare ... Atoatefăcătorule !... ... Atoateiubitorule !... Tu esti din veci... formă spațiului spatiului-finitului infinitului-luminii lumină sufletelor... suflet dai viselor cosmosului sevelor... faptului ofrandelor ... altarul cuvintelor... Suflete tare, suflete mare jertfă a jertfelor sunt acceptă-mă acum !... Referință Bibliografica: Incantație antică / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
INCANTATIE ANTICA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382561_a_383890]
-
din 22 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ncantație antică Suflete tare, suflete mare ... Atoatefăcătorule !... ... Atoateiubitorule !... Tu esti din veci... formă spațiului spatiului-finitului infinitului-luminii lumină sufletelor... suflet dai viselor cosmosului sevelor... faptului ofrandelor ... altarul cuvintelor... Suflete tare, suflete mare jertfă a jertfelor sunt acceptă-mă acum !... Referință Bibliografica: Incantație antică / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1514, Anul V, 22 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
INCANTATIE ANTICA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382561_a_383890]
-
brațele ramuri ți se deschid minune, Din liane țesute de fluturi cu-al orhideei amor Fă-mi balansoarul iubirii și leagănă-mă cu dor. Roagă adierea toamnei să-mi dea ușor avânt... Plutesc alături frunzelor îndrăgostite de pământ... Privește-le jertfă și iartă că ți-au lăsat crengile golașe... Te voi acoperi eu cu muguri noi de săruturi pătimașe... E toamnă noastră și-a lor, iubite, nu-i închipuire... Visului ei dacă-i dai viața se cheamă trăire... Trăim în visele
AMINTIRE DIN VIITOR... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383842_a_385171]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SECRETUL TOAMNEI... Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Simt, iubite, că tu îi știi secretul toamnei Ce își iubește soarele-n tăcerea gândurilor ei, Dragostea ei e jertfă și frunzele-s ofrande In templul Timpului, inchină-i azi făgăduințe. Făgăduiește-i c-o vei strânge în brațe Când vântul sorții o va atinge pe obraz, Că frunza i-o vei transforma in floare Și cerul din apusuri i-l
SECRETUL TOAMNEI... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383860_a_385189]
-
întâi, puțin, murim. Și nimic pe lumea asta nu rămâne neschimbat, doar speranța și năpasta de a da ce ni s-a dat. Însă sufletul e veșnic, el în el se regăsește, el - al spaimelor jertfelnic care nu Te părăsește. Jertfa patimilor noastre, Duhul Tău să o primească. Înălțimilor albastre - jertfa noastră pământească. Glasul Tău de tunet aspru noaptea gândului să cearnă, fulgerând pe cer albastru pacea Ta să se aștearnă. Doamne, știu că ești aproape și mă lași ca să-ți
RUGÃCIUNE DE SEARÃ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384009_a_385338]
-
neschimbat, doar speranța și năpasta de a da ce ni s-a dat. Însă sufletul e veșnic, el în el se regăsește, el - al spaimelor jertfelnic care nu Te părăsește. Jertfa patimilor noastre, Duhul Tău să o primească. Înălțimilor albastre - jertfa noastră pământească. Glasul Tău de tunet aspru noaptea gândului să cearnă, fulgerând pe cer albastru pacea Ta să se aștearnă. Doamne, știu că ești aproape și mă lași ca să-ți vorbesc și-mi răspunzi cu glas de ape ce din
RUGÃCIUNE DE SEARÃ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384009_a_385338]
-
sumă de contradicții și îmbinarea unor elemente simbolice conturează descrierea lăuntrică a autorului. Sunt puse în evidență aspecte și trăsături definitorii ale sale ca, în final, să rezulte o caracterizare profundă . Un om care trăiește prin iubire, foc, apă, pământ, jertfă, lacrimă, tăcere, dor, cântec, durere, vatră, zbor, beznă, lumină, iertare, ghilotină, neputință, putere, blestem, ploaie și ninsoare. Dar, mai presus de toate, un OM care a învățat ce înseamnă dreptul la poezie. “Sunt și flacără și jar/ Sunt și jertfă
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
jertfă, lacrimă, tăcere, dor, cântec, durere, vatră, zbor, beznă, lumină, iertare, ghilotină, neputință, putere, blestem, ploaie și ninsoare. Dar, mai presus de toate, un OM care a învățat ce înseamnă dreptul la poezie. “Sunt și flacără și jar/ Sunt și jertfă și altar/ Sunt și apă și pământ/ Sunt și renegat și sfânt.../ Sunt și lacrimă și ochi/ Sunt descântec și deochi/ Sunt din lemn și sunt din piatră/ Sunt și margine și vatră.../ Sunt și cremene și lut/ Sunt sfârșit
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Adam l-a ispitit Prin altă "Evă", Maica noastră, Diavolul fu nimicit ! Eva e prima femeie ; "de viață e dătătoare" Nevastă bărbatului, de fii și fiice Născătoare ! ........... Cain. Era plugar la țarină ; gândea și săvârșea ce-i rău Zgârcit la Jertfe către Ceruri și neplăcut lui DUMNEZEU... Cain înseamnă "suliță" iar uneori "meșter-fierar" Primul născut al lui Adam și ucigaș, ajuns fugar... ............. Abel. Păstor de vite, bun la suflet, Bun Jertfitor lui DUMNEZEU Făcea mereu doar fapte bune și se ferea
PERSONAJE BIBLICE (DE LA ADAM LA SET) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384042_a_385371]
-
sale poate ajuta în continuare societatea românească în evoluția ei spirituală, de slujire a lui Dumnezeu și a oamenilor”. Câteva concluzii și încheierea În concluzie, „parcursul istoric al parohiei dept comunitate creștină și al mănăstirii ca o comunitate monahală valorifică Jertfa de pe Cruce și Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, precum și prezența Sfântului Duh în Biserică. Calea omului către Dumnezeu începe din parohie și se finalizează în Biserică, iar cultivarea virtuților teologice - credința, dragostea și nădejdea - dă sens existenței frumoase și pline de
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
2016 Toate Articolele Autorului Părea că muzica-i sfârșită Sau mintea devenise surdă La cânt de inimi tremurânde Dansează-n flăcări lumânarea,...arde! Umbrele-i reci creează pasaje secrete Păzite cu timpul de vise, Micuța lumânare deschide întunericul, Fiică a jertfei, primește-ți... momentul! Celest e gândul ce-i poposește Și-i cere a simți...privește, Totul e jocul de lumini Și umbre...pașii ..ești....nu ești! Talentul îi rămăsese în umbră Și viața i se topise-n suferință, Greu făcu
PAŞI DE LUMINI ŞI UMBRE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383384_a_384713]
-
De-ar fi ca să trăim eternități... La început de lume și de viață, Când îngeri albi zburau peste pământ, Iar Dumnezeu mai semăna speranță Peste Pământ și Cer doar c-un cuvânt, Noi, spirite unite de credință, De dragoste, de jertfă și de dor, Zburam ținându-ne de suflete Prin Paradis, deasupra norilor. Simțeam aceeași bucurie mare, Și-aceleași visuri ne legau trăirea. Nimic nu ne punea la încercare Credința noastră sfântă și iubirea. Iar Dumnezeu cu marea-i bunătate, Ne
COPILĂ, ȘTII? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383423_a_384752]
-
Cain și Abel, născuți de Eva din sămânța lui Adam. Așadar în total 4 oameni împărțeau între ei tot globul pe care astăzi trăiesc 6 miliarde. Și tot nu aveau loc unul de altul. Lui Cain i se părea că jertfele făcute de Abel sunt mai bine primite de Dumnezeu. În consecință, beneficiind de liberul arbitru, și-a omorât fratele, dar nu și-a asumat răspunderea. La fireasca întrebare a lui Dumnezeu care știe tot a mințit afirmând că nu știe
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
cu deosebit respect, orășelul de munte unde savantul a locuit și a creat vreme de 32 de ani. Depășind cel de-al doilea părculeț de pe strada George Enescu, apoi un monument închinat eroilor neamului, de formă circulară, alb ca și jertfele lor pure, observi mai multe corpuri de clădiri la fel de imaculate, cu uși de un negru pătrunzător. Prima clădire este chiar casa memorială, în fața ei tronând, într-un mic scuar, bustul savantului. Casa este construită în stil brâncovenesc, după spusele ghidului
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare cugetelor”. El este o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, un act de cult, este un act de pocăință pentru păcatele săvârșite și un exercițiu care pune început virtuților de tot felul. Pentru creștinul ortodox, postul este con¬diție pentru dobândirea sfințeniei. În
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
sunt asceza și rugăciunea. Biserica recuperează întreaga istorie în Postul Mare începând cu izgonirea lui Adam din Rai și sfârșind cu Răstignirea, Moartea și Învierea lui Iisus Hristos Dumnezeu. Prin post memoria umanității este vindecată de durere și moarte prin jertfa, moartea și Învierea lui Iisus Hristos. Postul este așadar un „rai lăuntric“ în care locuiește Dumnezeu Cel desăvârșit. Creștinii recapitulează istoria și o redeschid iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Trecutul este vindecat prin asceză și iubire de frați și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
și un obiect material. De ce, atât în rugăciunile, cât și în toate cântările închinate Sfintei Cruci, Biserica i se adresează ca unei persoane? Biserica Ortodoxă nu desparte pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos de Crucea Sa, devenită prin Înviere altar de jertfă veșnică, și nici nu desparte raționalist Crucea de Iisus Iisus Hristos cel răstignit pe ea. În lumina Învierii, slava Crucii pătrunde umanitatea și cosmosul. De aceea, Biserica i se adresează ei ca unei persoane. Nu este vorba aici despre un
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
genul: "Bucură-te Cruce, păzitoarea creștinilor!", din Acatistul Sfintei Cruci. Crucea cuprinde într-adevăr esența teologică a persoanei umane în unirea ei cu Dumnezeu. Ea este verticalitate smerită, orizontalitate extinsă, spațiu cruciform răstignit pe temporalitatea creată, centru al lumii prin jertfa pe ea a Cuvântului lui Dumnezeu. Ea este locul întâlnirii dintre moarte și viață, dintre timp și veșnicie, durere mântuitoare, slavă tainică purtătoare de viață. Prin Cruce, postul se cinstește, înfrânarea strălucește, rugăciunea se săvârșește. - Cum ajută înțelegerea semnificațiilor Sfintei
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
inima existenței noastre o forță dumnezeiască, o viață mai puternică decât moartea. Dumnezeu se răstignește pe tot răul lumii pentru a ne deschide căile Învierii. El sfărâmă porțile morții și ale iadului, sfărâmă veșmântul răutății acestei lumi, dăruindu-ne prin Jertfă și Înviere lumina și bucuria vieții celei veșnice. Crucea este, potrivit lui Nichifor Calist, îndulcirea amărăciunii și a plictiselii care ne încearcă în mijlocul luptelor. "Crucea este înscrisă în inima lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu se dăruiește până la a suferi moartea în
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
Învierii celor adormiți" (I Corinteni 15, 20). După cum reiese din Sinaxar, această Duminică a Crucii este și o lumină profetică a Pătimirilor Domnului, care se apropie. În ea, Biserica a așezat simetric pedagogia sa teologică, înfigând în inima postului Crucea jertfei și a biruinței. Venerarea Crucii în mijlocul Postului Mare, de pildă, ducerea ei în procesiune, apare în Biserică ca o adevărată teofanie. Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că, pentru teologia ortodoxă a Crucii
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
cu deosebit respect, orășelul de munte unde savantul a locuit și a creat vreme de 32 de ani. Depășind cel de-al doilea părculeț de pe strada George Enescu, apoi un monument închinat eroilor neamului, de formă circulară, alb ca și jertfele lor pure, observi mai multe corpuri de clădiri la fel de imaculate, cu uși de un negru pătrunzător. Prima clădire este chiar casa memorială, în fața ei tronând, într-un mic scuar, bustul savantului. Casa este construită în stil brâncovenesc, după spusele ghidului
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
la marea înviere de la sfârșitul veacului. Dacă miracolul învierii s-ar fi terminat pe cruce, sau numai intru-un singur loc, atunci biserică ar fi intradevar o adunare omenesca menită să păstreze vie memoria acelui cutremurător și extraordinar eveniment, a jertfei de pe cruce. Dar viața și menirea bisericii încep exact prin ceea ce se întâmplă după crucificare, adică prin învierea din morți, înălțarea Domnului și pogorârea Sfanțului Duh. Prin această biserică a căpătat dimensiuni transcedentale și escatologice, n-a rămas doar o
TEOLOGUMENA – DESPRE BISERICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383576_a_384905]
-
dumnezeisc, căruia îi poartă mărturie. • Biserică are o misiune divină de împlinit, nu numai o evanghelie de propavaduit. Împlinirea misiunii este măsurată după ceea ce am reușit noi cu ajutorul harului să facem pentru cei mai mici și neajutorați dintre noi. În jertfă eucharistica Trupul lui Hristos este trup transfigurat prin lumină și minunea învierii. De aceea după sfințirea tainelor pe sfanțul altar nu substanță se schimbă ci condiția acestei substanțe, din simplă materie, în materie transfigurata, induhovnicita. Astfel și cei ce se
TEOLOGUMENA – DESPRE BISERICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383576_a_384905]