1,000 matches
-
te ia Diavolul” <endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Maramureș prin 1920 susținea că „Numa jidu’ crede că nu e păcat ca să omorăști un om” <endnote id="(13, p. 323)"/>. În România, oamenii erau sfătuiți să fie precauți cu evreii prin zicale populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crede că nu e păcat ca să omorăști un om” <endnote id="(13, p. 323)"/>. În România, oamenii erau sfătuiți să fie precauți cu evreii prin zicale populare de genul „Să mănânci la jidan și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și să dormi la armean” sau „La jidan să mănânci, dar să nu dormi”, iar dacă totuși o faci, „să nu dormi singur” <endnote id=" (3, pp. 17-18)"/>. Vezi și sensul negativ al zicalei „Te culci și te scoli cu jidanii !” <endnote id="(171, p. 486)"/>. Aceste credințe sunt totuși blânde față de canoanele bisericești de la mijlocul secolului al XVII- lea, care aruncau anatema asupra celui care „va face taină cu ovreii și le va zice frate sau va mânca cu dânșii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu - numai autentice „spicuiri din istorie”, ci și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să moară pe tăcute (ca În omorul ritual)” <endnote id="(66 și 188, p. 181)"/>. Aceeași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să moară pe tăcute (ca În omorul ritual)” <endnote id="(66 și 188, p. 181)"/>. Aceeași metaforă, centrată pe imaginea evreului ucigaș și hemofag, se regăsește frecvent În marșurile legionarilor români, foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români din Botoșani se plângeau domnitorului Moldovei că „jidovii le pângăresc fântânile”, spălându-și „vasele [lor] spurcate” <endnote id="(535, p. 403)"/>. La acestea se adaugă legendele privind evreii care infestează fântânile, doctorii evrei care-i omoară pe creștini („Medicii jidani asasinează bolnavii creștini !”, sună titlul unui articol din revista antisemită Buna Vestire, 1937), cârciumarii evrei care otrăvesc băuturile etc., etc. Este o Întreagă mitologie, incertă și confuză, creată timp de mai multe secole, care face din evreu un tip suspect
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, În spațiul românesc, ritualul era mult Îmblânzit, fiind redus la un nivel strict simbolic, dar - În fond - opera aceeași mentalitate magico-rituală : pentru ca edificiul să dureze, unii constructori români zideau la temelie „umbre de țigani sau jidani”, adică zideau o sfoară (sau o trestie) de lungimea umbrei persoanei simbolic sacrificate. Se credea că, prin această operație magică (bazată pe omologia simbolică umbră = suflet), se fură sufletul și că omul asupra căruia se procedează astfel „moare și, după
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Topîrceanu nota și el - pe la mijlocul anilor ’20, În revista ieșeană Lumea - că În orașele moldovenești (În Iași mai ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că În orașele moldovenești (În Iași mai ales) bătaia aplicată evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că e vorba de un privilegiu care a ajuns de-acum un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să omori timpul ? Nu poți Întotdeauna snopi evreii În bătaie. Fără să vrei, te Îndrepți spre han ca să joci biliard” <endnote id="(733)"/>. Bătaia aplicată evreilor - ca sport național ruso-ucrainean - apare și la Șalom Alehem (Tevi Lăptarul, 1895). „Măcar că ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem” <endnote id="(217, p. 176)"/>. „Bateți pe evrei și salvați Rusia”, sună sloganul antisemit care, timp de secole, a dominat mentalul colectiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ori, maltratarea efigiei lui Iuda se făcea con comitent cu maltratarea iudeilor. Oricum, distrugerea efigiei repre zenta distrugerea simbolică a acestora. Și asta pentru că „din neamul lui Iuda - cum spune o legendă populară românească - se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(30, p. 30)"/>. Trebuie spus că obiceiul magic al spânzurării și arderii/ Înecării efigiei lui Iuda de sărbătoarea Paștelui este din plin atestat În Europa catolică și protestantă (Spania, Franța, Anglia, Germania, Polonia, Cehia etc.). Acest ritual de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de român ca om” <endnote id="(99, I, p. 150)"/> ; sau : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527)"/>. Ultima formulă a fost adaptată și pentru cazul evreului. O poezioară antisemită, Vâscul și Jidanul (publicată În revista Porunca vremii, 1940), În care se făcea o paralelă Între parazitismul celor doi, se Încheia astfel : „Între pomi, deci, se-nțelege,/ Precum vâscul nu e pom,/ Nici jidanul cu-a lui lege,/ Între oameni nu e Om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pentru cazul evreului. O poezioară antisemită, Vâscul și Jidanul (publicată În revista Porunca vremii, 1940), În care se făcea o paralelă Între parazitismul celor doi, se Încheia astfel : „Între pomi, deci, se-nțelege,/ Precum vâscul nu e pom,/ Nici jidanul cu-a lui lege,/ Între oameni nu e Om” <endnote id=" (718)"/>. O prejudecată similară poate fi regăsită și la intelectuali de elită. La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru Richard Wagner, evreul trebuie să aleagă Între condiția de om
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pentru modul diferit În care erau receptați și tratați creștinii și străinii necreștini, vezi această strofă dintr-un cântec haiducesc din Moldova, publicat În 1888 : Pe creștin când Îl prindeam, Din zece lei cinci luam ; Iar pe turc și pe jidan, De departe când zăream, Ardea inima În mine, Să le pun mâna pe căpățâne ; Mâna pe ele puneam, Corbilor le dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ardea inima În mine, Să le pun mâna pe căpățâne ; Mâna pe ele puneam, Corbilor le dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina prin 1880 -, „boierii și jidanii” nu sunt omorâți, ci doar prădați : Căci el oameni nu omoară, Pe boieri și pe jidani Îi bate la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dăruiam <endnote id="(47)"/>. Nu este totuși o regulă ; În unele cântece haiducești - precum cel despre Codău, lotru din Bucovina prin 1880 -, „boierii și jidanii” nu sunt omorâți, ci doar prădați : Căci el oameni nu omoară, Pe boieri și pe jidani Îi bate la buzunari Și banii care-i găsește La săraci Îi Împărțește <endnote id="(259, p. 454)"/>. Nedreptăți flagrante se făceau și atunci când se judecau „străini” În cadrul Divanului, ca În acest fragment dintr-o cronică versificată, Istoria Țării Românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dregătorii] ținea bastoane Și judeca din canoane. Pe armeni și pă ovrei Îi lăsase numai p[i]ei <endnote id="(712, p. 134)"/>. Câteodată, crima etnică era privită cu (auto)ironie : „Un ghiet creștin a omorât pe un tâlhar de jidan” <endnote id="(3)"/>, sau cu umor negru, ca Într-o colindă negativă din folclorul polonez : Vai, frații mei dragi, ce făcurăți voi, De-ați ucis doi jidovi, colo lângă Krzanów, Iar unui al treilea, În brădet la Baranów, Străpunsu-i-ați capul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânge românesc” (dr. N. Paulescu, 1923 ; cf. 188, p. 181 ; vezi și 718), ca În această strofă din Imnul Legiunii Arhanghelului Mihail : „La luptă frați creștini ne cheamă țara,/ S-o curățim de-atâtea lipitori,/ Abuzul se Întinde În palate,/ Jidanii ne despoaie de comori” (67, p. 187). „Vipere cu cap de jidovi - Îi descria C.Z. Codreanu pe evrei -, fețe Însângerate și pocite, rânjesc ca lupii hămesiți cu dinți de fiară, În ochii râzători purtând o diavolească perfidie” (622). La
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Huși, mi-a fost dat, la 1881, să văd pe țăranii ce stăteau la seceră, lăsându-și lucrul și, drepți și țepeni, cântând cu solemnitate unei cete de evrei grămădiți Într-o căruță : «Hep, hep,/ Un fund de curechi/ Cu jidanul de urechi...»” (3, p. 12). În 1875, Vasile Alecsandri susținea că exclamația Hep, hep !, cu care sunt Întâmpinați În Moldova evreii și care Îi „Înfuriază” pe aceștia, demonstrează „adevărul istoric că românii se trag din romani”. „Când romanii sub Titus
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În groapă, ei stau cu fața În jos”, ca strigoii (100, p. 150). 267. The Jew in the Modern World. A Documentary History, compiled and edited by Paul Mendes-Flohr & Jehuda Reinharz, Oxford
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1972. 414. Maurice Fischberg, The Jews. A Study of Race and Environment, Londra, 1911. 415. William Ripley, The Races of Europe, Londra, 1900. 416. Nicolae Iorga, Istoria comerțului românesc, vol. I și II, Tiparul Românesc, București, 1925. 417. A. Kălimănescu, Jidanii În România, Iași, 1865 ; apud 125, pp. 319-320. 418. Mihai Ralea, Scrieri din trecut, vol. I, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1957. 419. Andrei Corbea, Paul Celan și „meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
519. Andrei Oișteanu, Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture. A Comparative Approach, The Romanian Cultural Foundation Publishing House, București, 1999. 520. Miriam Korber-Bercovici, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943), Editura Kriterion, București, 1995. 521. A.C. Cuza, Jidanii În război, Editura Steaua, 1923. 522. Wilhelm Filderman, Adevărul asupra problemei evreiești din România, București, 1925 ; republicat În 517, I, pp. 23-107. 523. Manfred Raifer, „Die ältesten Judensiedlungenim Kimpulunger Bezirk”, În vol. Ausgewählte historische Schriften, Cernăuți, 1938, p. 109. 524
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Germania, Adolphe Stern a relatat acest „episod zguduitor”, după cum l-au descris „ziarele din Lipsca” (754, p. 56). Acest tip de eveniment nu pare accidental În zonă. N.V. Gogol a descris un episod similar În romanul istoric Taras Bulba (1835) : „Jidani afurisiți ! La Nipru cu ei, cazaci dumneavoastră ! Să-i Înecăm pe toți spurcații ăștia ! [...] Cazacii Îi Înșfăcară și-i aruncară În valuri. Strigăte jalnice umpleau văzduhul, dar neînduplecați, zaporojenii râdeau...” (660, p. 74). Prin 1900, prim-ministrul României, Petre P.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]