1,912 matches
-
val se luptă cu lirismul bolnăvicios, blamând de pe baricadele "direcției sănătoase" pesimismul și ireligiozitatea, în scopul nobil al regenerării literaturii române. Fiindcă "un popor civilizat ne încredința Aron Densusianu va fi totdeauna numai ce-l vor face scriitorii săi". Deplângând "jugul" aventurierului Eminescu, Grama are încredere în viitor și așteaptă liniștit ca poeziile lui veninoase să fie uitate, ca binemeritată răsplată pentru "stricăciunile" provocate. Fiindcă ele au avut "urmări funeste" și lezează interesele noastre morale. Sub nici un chip Eminescu nu poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să ne ducă la izolare... s-a Întors și a plecat. Istrate și ceilalți l-au Însoțit. A rămas un gardian cu noi și, după puțin timp, au venit meseriașii cu dălțile și cu ciocanele, ne-au scos lanțurile și jugurile de la mâini și ne-au dus la izolare. Acolo am făcut izolarea aceea, cu mâncarea la trei zile și cu apa caldă două zile la rând, după care am ajuns la celulă. Ce făceați toată ziua În celulă? Celula nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deghizat! Mi-a dăruit o floare roșie de Crăciun și o superbă carte despre Kafka, scrisă de Ernst Pawel. Am vorbit până după miezul nopții, într-o atmosferă de vrajă prietenească. Toate republicile din URSS vor să iasă din greul jug care apasă peste ele. Cum se vor desface? Prin băi de sânge? Revoluții din nou? Pe 21 decembrie, Lena Hatje, de la bancă, m-a trezit spunând că a citit în ziar că am primit 30 000 de coroane de la Academia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
surprizele răscolitoare ale subconștientului, asaltul poeziei în conștient. Am aflat de moartea „frumoasă” a poetului Dan Deșliu. Moarte care ar putea concura numai cu moartea prozatorului Nicolae Velea, scufundat în somnul zăpezii. Dan fusese o persoană fascinantă, luând asupra lui jugul de greșeli și dezamăgiri ale istoriei implacabile. A plecat la mare, să facă o baie totală, purificatoare, în sare și apă. Nu s-a mai întors. O baie simbol, cum fusese și aceea făcută de Virginia Woolf, ducând cu ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
său, se gândi el cu groază, și continua să strângă pânza care Îl orbea. Se aruncă În față, Încercând să se elibereze. Însă frica Îi Încetini mișcările, făcându-le confuze. Astfel, se mărginea să tragă ca un animal pus la jug, sigur că În clipa următoare avea să simtă din nou mușcătura fierului. Iar de data asta rana avea să fie mortală. Însă, deodată, simți cum forța care Îl reținea cedează, ca și când mâna dușmanului s-ar fi deschis larg. Mânat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
politică României, aflată într-o strânsă legătură cu autoritățile comuniste de la Moscova. „Unde ar fi ajuns țara noastră, - se întreabă el - dacă n-am fi avut prietenia, sprijinul, ajutorul politic și material al statului socialist? Am fi scăpat oare de jugul dolarului, jug care apasă greu asupra Franței, Italiei și altor țări, lovite de cruntă mizerie, șomaj, decădere culturală? Ar fi căpătat oare țăranii pământul moșierilor? Am fi putut oare în deplină libertate să alungam de la putere pe exploatatori, să răsturnam
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aflată într-o strânsă legătură cu autoritățile comuniste de la Moscova. „Unde ar fi ajuns țara noastră, - se întreabă el - dacă n-am fi avut prietenia, sprijinul, ajutorul politic și material al statului socialist? Am fi scăpat oare de jugul dolarului, jug care apasă greu asupra Franței, Italiei și altor țări, lovite de cruntă mizerie, șomaj, decădere culturală? Ar fi căpătat oare țăranii pământul moșierilor? Am fi putut oare în deplină libertate să alungam de la putere pe exploatatori, să răsturnam monarhia burghezo-moșierească
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
uzine”. De multe ori, în curțile celor „suspecți” se aruncă noaptea manifeste antititoiste, urmând a se face arestări dacă nu se comunică acest lucru autorităților. În încheiere, aceeași concluzie „optimistă”: „Poporul iugoslav, care a avut atât de suferit, care după jugul hitlerist geme acum sub jugul bandei lui Tito, soarbe noi puteri din succesele lagărului păcii și al socialismului, din lupta de eliberare a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
curțile celor „suspecți” se aruncă noaptea manifeste antititoiste, urmând a se face arestări dacă nu se comunică acest lucru autorităților. În încheiere, aceeași concluzie „optimistă”: „Poporul iugoslav, care a avut atât de suferit, care după jugul hitlerist geme acum sub jugul bandei lui Tito, soarbe noi puteri din succesele lagărului păcii și al socialismului, din lupta de eliberare a poporului coreean”. Inedit ni se pare articolul lui Georges Cogniot, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Francez, intitulat „Trădători demascați”. Aflăm
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
elemente legionare, fasciste, colaboraționiste”. Nominalizându-i, adaugă cu indignare comunistă: „Această bandă de trădători redactează foile titoiste Libertatea și Lumina care apar la Vârșeț. Asemenea tipi, în slujba clicii lui Tito, caută să înșele minoritatea națională română care geme sub jugul clicii fasciste de la Belgrad”. Politică autorităților de la Belgrad presupune și închiderea școlilor minorităților naționale, cum se întâmplă în Valea Timocului, „regiune cu o populație românească compactă”, unde nu există nicio școala românească. În cele două școli din Voievodina, una de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și asuprire”. Despre Tito, cursanții sunt învățați că este „un vechi spion și provocator al imperialiștilor americani și englezi”. Nu s-a dat în lături de la nicio „mârșăvie pentru a lovi în mișcarea muncitoreasca, pentru a menține clasa muncitoare sub jugul exploatării și asupririi capitaliste”. S-a înconjurat de „o bandă întreaga de ticăloși” și a figurat pe statele de plată ale serviciilor secrete încă înaintea celui deal doilea razboi mondial. În timpul mării conflagrații, „temându-se” că în centrul și sud-estul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Al doilea mod de a impune e acela de a face din principie transcendente, din credințe ale omenirei, mijloace pentru scopuri de o altă natură. Astfel preoțimea evului mediu esplica evangheliul astfel încît făcea ca popoarele să îngenunche și sub jugul unui rege rău; astfel credința cea adâncă către unitatea Austriei și către tron a fost cauza indirectă, deși principală, care i-a făcut pre români să primească tăcând, cu o rezistență mai mult pasivă, umilirea dualismului. Al treilea mod e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar fi alungat ca pe celți, basci și valizi din așezările lor de astăzi în pustietăți, prefăcîndu-i în rarități istorice? Urmând acestei tendențe egoistice, Europa apuseană au jucat totdeauna fals față cu turcii și au gândit la liberarea creștinilor de sub jug numai atunci când i-ar fi putut căpăta sub mînile ei și abate de la ortodoxie. când Constantinopolul era încunjurat de turcii împresurători, Europa au vorbit către el mai aceleași cuvinte ca și diavolul Mîntuitorului: " Stăpânirea preste tot ce vezi să fie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
moametane se adună soborul de la Florența pentru a-i propune Bizanțului mântuirea sub condiția renegării ortodoxiei; insultații bizantini s-au arătat însă eroi spirituali, preferând moartea politică și spaimele barbariei în locul renegărei celor sfinte Și astăzi slavii din Turcia preferă jugul musulman în locul domniei civilizatei Austrii. Venind la soluțiunea Cestiunii Orientului, autorul zice că se par a exista trei căi pentru aceasta: 1) împărțirea Turciei între Rusia și Austria, 2) anexarea Turciei la Rusia numai, 3) crearea din nou a imperiului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
duce civilizația în Orient. Oameni a cărăr unică știință stă în vânzarea cu cumpănă strâmbă și înșelăciune au fost chemați să civilizeze cea mai frumoasă parte a Moldovei. Poporul cel mai liber și mai îngăduitor și-au plecat capul sub jugul celei mai mizerabile și mai slugarnice rase omenești. Pământul cel mai înflorit încape palmă cu palmă în mînile cele mai murdare, raiul Moldovii se împle de neamul cel mai abject. Și fiindcă la toate aceste procese de expropriare agenții de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atitudinea mea față de ea nu mai era cea de odinioară. Credeam din ce în ce mai tare ce-mi spusese soră-sa. Și apoi, când îmi mărturiseam adevărul adevărat, recunoșteam în sinea mea că n-aveam nici o șansă. Oricum, doamna Renling mă înconjura cu jugul atențiilor ei tandre. Mă numea „fiule“, și mă prezenta celorlalți drept „feciorul nostru“, mă mângâia pe cap, și așa mai departe. Și eram și robust și cu o masculinitate evidentă; vreau să zic că nu era ca și cum ar fi mângâiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și că nici n-am fost vreodată singur și orb... Am încetat să mai plâng... îmi revenise vederea, dar nu-mi mai păsa dacă văd sau nu. De atunci am mers mereu cu tatăl meu după El. "Luați asupra voastră jugul meu și învățați de la mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi alinare pentru sufletele voastre. Căci jugul meu este lesne de purtat, iar povara mea este ușoară" spunea El. Nu mi-a venit să cred. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mai păsa dacă văd sau nu. De atunci am mers mereu cu tatăl meu după El. "Luați asupra voastră jugul meu și învățați de la mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi alinare pentru sufletele voastre. Căci jugul meu este lesne de purtat, iar povara mea este ușoară" spunea El. Nu mi-a venit să cred. Cum adică, noi suntem oameni liberi, n-am fost niciodată sclavi! Cum adică "jugul"? Dar pe măsură ce repetam cuvintele Lui, în gând, simțeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și veți găsi alinare pentru sufletele voastre. Căci jugul meu este lesne de purtat, iar povara mea este ușoară" spunea El. Nu mi-a venit să cred. Cum adică, noi suntem oameni liberi, n-am fost niciodată sclavi! Cum adică "jugul"? Dar pe măsură ce repetam cuvintele Lui, în gând, simțeam ceva: se topeau lacrimile, se topea durerea, însuși trupul meu era în toți și toți erau în trupul și sufletul meu, ca și cum nimeni n-ar fi dispărut, niciodată... Acum, bătrânul repeta cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în gând, simțeam ceva: se topeau lacrimile, se topea durerea, însuși trupul meu era în toți și toți erau în trupul și sufletul meu, ca și cum nimeni n-ar fi dispărut, niciodată... Acum, bătrânul repeta cuvintele Lui. Iar eu, sub acel jug, trăiam pentru prima dată ceva ce nu știusem decât cu numele: libertatea. Fiindcă simțeam iubirea Lui și eu însumi eram iubire în iubirea Lui. Nesfârșită, ca libertatea, puterea și iubirea mării. Înțelesesem de unde venea iubirea pe care bătrânul o dăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și eu însumi eram iubire în iubirea Lui. Nesfârșită, ca libertatea, puterea și iubirea mării. Înțelesesem de unde venea iubirea pe care bătrânul o dăruia tuturor, de unde calmul, de unde bunătatea și frumusețea lui. Dar mai presus de toate, libertatea. Și iubirea. Jugul acela erau brațele iubirii Lui și iubirea Lui ne ținea pe toți în brațele ei. Nu. Eu nu L-am văzut niciodată pe El, continuă bătrânul. Doar L-am auzit. El m-a făcut să văd tot ce-i de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
băiat mare ce ești !..." Las' că-i arăt eu lui : chiar am să-i spun tot să văd ce mai zice. Decât să mă frământ eu, mai bine să nu doarmă el ! Asta e ! Știi, când mi-ai spus de jugul acela în care trebuie să intrăm acela al Fiului Lui Dumnezeu, de care vorbeai: eu tot n-am înțeles. Tata spunea că noi, grecii suntem liberi ! Auzi tu?! Suntem oameni liberi ! Și n-am fost niciodată sclavi ! Suntem greci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
vorbeai: eu tot n-am înțeles. Tata spunea că noi, grecii suntem liberi ! Auzi tu?! Suntem oameni liberi ! Și n-am fost niciodată sclavi ! Suntem greci și suntem liberi, ca marea, ca vântul și nu ne-a pus nimeni la jug ! Niciodată ! O fi frumos ce spui tu dar să știi, chiar străin și sclav să fi fost cineva pe-aici, era de-ajuns să se urce-n barcă în zori și s-o pornească în larg : când nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
-se lung la mine, am continuat : Sigur că mi-ar plăcea să am un frate așa mare, frumos, bun și puternic, ca El, dar dacă-i Fiul Lui Dumnezeu, înseamnă că poate face tot ce vrea; atunci de ce să poarte jug?! Un timp a rămas tăcut. Se uita în zare. Îmi părea rău că-l înfruntasem. Dar vroiam să știu, fiindcă mi-ar fi fost și mai drag Fiul acelui Dumnezeu al străinilor, dacă ar fi fost liber. Auzi tu ! Jug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
jug?! Un timp a rămas tăcut. Se uita în zare. Îmi părea rău că-l înfruntasem. Dar vroiam să știu, fiindcă mi-ar fi fost și mai drag Fiul acelui Dumnezeu al străinilor, dacă ar fi fost liber. Auzi tu ! Jug... Într-un târziu, m-a întrebat : Ai văzut vreodată furtună pe mare ? ! Am rămas fără grai : unde vroia să ajungă ?! Întrebarea asta n-o pui unuia crescut pe malul mării, decât dacă-l iei în râs. Ai văzut, așa-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]