940 matches
-
dau! /Mijlocelu-i ca inelu’, / L-a cerut și colonelu’ / Nu ți-l dau!...» Plutește parfum de raia cu sictir și un «cânticel» de altădată îți stăruie în creieri pe ulițele desfundate din Făurei. Elena Roșca de pe strada Păcii este o jună zeiță care și-a tras gene lungi, negre și false, că nu mai scapi. Alunița aia de deasupra buzei face să sară epoleții și pistolul. «S-o auzi cum spune că a făcut sex total cu șefu’, ca în secolu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
timpului - presiunilor colectivității ?“. Și-a aplecat deferent umerii, și doar intenția unei mici tachinări pare a licări în privirea sa inocentă. Profesorul ridică nedumerit ochii. Însă numai pentru o secundă. Altfel, buna creștere și simpatia pe care i-o inspiră junele interlocutor șterg imediat iritarea deranjului. Simpatie - poate chiar mai mult decât simpatie. Poate chiar o afecțiune născută pe neobservate, ca răspuns la atențiile ce i se arată. Tot primind în mod constant omagiile cuiva, începi să te obișnuiești cu ele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zâmbet, Profesorul Mironescu. încearcă prompt să îndulcească replica tăioasă a soției sale : trebuie doar înțeleasă și ea, o asemenea stare predispune femeile foarte tinere, mai sensibile și mai idealiste, la capriții și la întunecări morbide. Ar fi păcat însă ca junele musafir să citească în răspunsul ei desconsiderare sau chiar dispreț. S-au mai întâmplat asemenea momente în care ea să-și arate față de bietul Titi Ialomițeanu lipsa de răbdare și totdeauna el s-a silit a echilibra lucrurile, veghind ca
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o privire atentă poți vedea cum lucruri disparate se leagă... O lumină aurie încinge cerul și conturează cu negru acoperișurile cu țiglă roșie de vis-à vis : ce imperceptibil se modifică aerul dulce de afară, ce infinite nuanțe capătă ! Oare și junele amic să aibă o secretă înțelegere cu mersul aștrilor, cu natura ? Pentru că iată-l de atâta vreme postat lângă ușa dinspre terasă, strecurând mereu o privire afară, ca să vadă ce ? Peronul ? Strada ? Grădina ? — ...Așa că toată bine cunoscuta mea iubire pentru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fenomene trecătoare, cari se arată mai în urmă că nu sunt decât o undă ușoară a iritațiunei juvenile, a cărei vad (fund) sec face imposibilă orce mișcare care-ar vrea să meargă mai adânc. Sbiera-Zagotti, când vorbește de închipuiretatea acelor juni cari, în focul juneții lor, iau instinctul imitărei și sumulațiunea drept veritabile. Prognosticul cel greu pentru veritabilitatea (autenticitatea) talentului de reprezentațiune dramatică constă așadar esențialmente în înrudirea fiecărui individ cu o mulțime de circonstanțe și personalități în care individul se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legi estetice eterne. Reducerea acestor judecăți singlare {EminescuOpXIV 926} și a regulelor generale a unei vieți convenabile și peste tot frumoase la legile generale ale frumuseței n-a încercat-o încă nimeni până acuma. Știința estetică generală este încă prea jună, ea a fost [pînă] acuma prea îndestul încă ocupată cu descoperirea legilor de frumusețe în arte pentru ca dintr-astă negligență să i se poată face o imputare. Unei vremi ce va urma însă i se clarifică problema de a pricepe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
redută turcească, Osman Pașa, rănit, a predat sabia de comnadant colonelului român Mihail Cristodulo-Cerchez, ca semn de prețuire, rostind memorabilele cuvinte, care s-au înscris cu litere de aur în istoria noastră: „mă predau cu întreaga mea armată bravei și junei armate române”. Între 1878 și 1885 a fost ministru de război, a contribuit din plin la reorganizarea armatei turcești și a fost comandantul oștirii otomane care a luptat împotriva Greciei, în 1897. POSTFAȚĂ Iată, am ajuns la finalul acestui studiu
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
fiind nevoit să-și accepte vârsta biologică, diferită de cea spirituală. Horațiu încearcă înflăcărarea juvenilă față de tânăra sclavă Getta fiind uluit de propriile porniri, pe care le socotea a fi rezervate etapei timpurii a existenței : Și fața-i luminoasă... și juna-i exaltare/ Să fie ?... l-a mea vârstă !... Să poate ?... Sunt uimit.../ Ce simt acum în mine de mult nu am simțit,/ De mult ! ... de când voioasa și falnica-mi junie/ Împlea tot universul de-amor și poezie. Măgulit de admirația
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
celor mai tineri. Abia după ce au început să apară premiile - pentru filme prea puțin susținute financiar de stat și mult mai mult din alte surse, inclusiv buzunarul propriu (cum a fost cazul lui Corneliu Porumboiu) - au crescut și sumele acordate junilor cineaști. A te bate cu pumnul în piept că premiul lui Mungiu este premiul unei întregi națiuni pentru că a avut el grijă domnul Iorgulescu de salvarea culturii române, mi se pare un act de fariseism. Dacă avem un „val“ minimalist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
multe rânduri de monopol cu dulce fascinat de engleza lui oxfordiană și de faptul că umbla în ițari ponosiți pe care îi primise de la țăranii valahi din Căpălnaș, care l-au și învățat cu „ginarsul“ încă de când era doar un june conte. În momentul de față, Direcția sanitară Arad refuză să retrocedeze bucureșteanului parcul și castelul - devenit încă din stalinism spital de nebuni, cu patruzeci de pacienți și șaizeci de inși pe post de personal auxiliar -, pe motiv că Pubi era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
sale de joc de-a lungul anilor, pot spune că, nu știu ce s-a întâmplat, dar e mult mai bun. Rolul polițistului înrăit de viață și dedat la metode de acțiune neortodoxe îi vine în sfârșit bine acestui fost (încă?Ă june prim. Dar scenariul coscris de James Ellroy și care ar vrea să exploateze întunecimile vieții din Los Angeles pare încropit la o partidă de popice. Stați liniștiți, ați mai văzut astfel de filme. Desigur... poate că Desigur... poate că/Definitely
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
având acel je ne sais quoi pe care-l aveau în urmă cu 350 de ani tinerele fete de boier. în fața Despinei, peste masă, Iovănuț continua să se simtă vinovat deoarece, dacă Cetitoriul își aduce aminte, la un moment dat junele călugăr surprinsese fără voie mișcarea eminamente pofticioasă făcută de Despina de a duce la gură o ditamai ciosvârtă de berbec șiroind de sos, iar fata, observând privirea tânărului și citind în ea o tăcută dezaprobare la adresa lăcomiei ei când poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Cum oare se „căsătoresc” lucrurile, faptele între ele? Sau nu e vorba de așa ceva, ci de o orgolioasă singurătate? Singurătatea dulapului din stânga e mai mică sau mai mare decât singurătatea primei Epistole către Corinteni? Iată întrebările care-l încercau pe junele călugăr cu puțin înainte de a-și lua inima în dinți și a spune: Episodul 123 CUM SE REZOLVĂ PASIUNILE — Ierte-mi-se glasul subțirel și cam peltic cu care intru în vorbă - grăi așadar Iovănuț, tușind ușor și roșindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
maritimă a Veneției. Câteodată, flota venea înjumătățită și-atunci Veneția răsuna câteva minute bune de plânsul și vaietele celor care trebuiau să aștepte să se ridice o nouă generație de marinari. Alte tinere, mai bine orientate, se îndrăgosteau loco de junii meșteșugari și până la o anumită vârstă nu o duceau rău. De regulă, o regulă bună, căsătoriile se făceau între tineri de aceeași condiție socială. Când un palid marchiz lipsit de experiență s-a îndrăgostit lulea de o preafrumoasă precupeață și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cărți. Deși după Tanzimat se Înființaseră multe școli noi, aveau mare nevoie de mai mulți profesori cultivați și cu vederi largi și de cărți mai bune. După revoluția din 1908 se mai făcuseră ceva progrese. Populația armeană Îi sprijinise pe Junii Turci În speranța că felul În care aceștia aveau să-i trateze pe ne-musulmani avea să fie nepărtinitor și decent. Junii Turci declaraseră lucrul ăsta În proclamația lor: Fiecare cetățean se va bucura de libertate totală și egalitate, indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de cărți mai bune. După revoluția din 1908 se mai făcuseră ceva progrese. Populația armeană Îi sprijinise pe Junii Turci În speranța că felul În care aceștia aveau să-i trateze pe ne-musulmani avea să fie nepărtinitor și decent. Junii Turci declaraseră lucrul ăsta În proclamația lor: Fiecare cetățean se va bucura de libertate totală și egalitate, indiferent de naționalitate sau religie, și va fi supus acelorași obligații. Toți otomanii, fiind egali În fața legii din perspectiva drepturilor și obligațiilor față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
faptul că Iliescu se află la sfârșitul carierei și puțini mai răspund apelului unui om sfârșit. Cu alte cuvinte degeaba voință, dacă n-ai putirință. Iată câte necunoscute doar în tabăra PSD. Puterea pare exterioară curții. Actuala guvernare e prea jună ca să fi numit judecători, iar cei câțiva care n-au fost „emanați“ de PSD au fost promovați de fostul președinte Constantinescu, care nu mai joacă nici un rol. În aceste condiții guvernul pare să încerce să câștige bunăvoința Curții, căreia i-
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Da, am învățat repede ungurește, m-am simțit excelent între semenii locului, deopotrivă români și maghiari. Eu traduceam pe prietenii mei poeți maghiari în românește, ei pe mine în graiul lui Petöfi. A fost frumos, romantic, poate eram și îngrozitor de june...Dă-mi voie să-ți mulțumesc și eu, cu plăcere, în felul lui Eminescu, plăcându-mi foarte mult și poezia lui Ady Endre... V.P.: Să ne îndreptăm spre poezie. Când ați conștientizat că sunteți hărăzit poeziei, că Dumnezeu v-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
carnetu adus de don Commendatore dân Salerno, a zis Pumita, cu mintea dusă aiurea. Croce, tenebrosul administrator, a dat să schimbe vorba: — Și ce mai zice pretenu Eliseo Requena? I-a dat răspuns, cu voce de crai bătrân, o huidumă jună și albinoasă: Am foarte multă treabă: Ricardito Își va Încheia romanu. Numitul a lămurit, Îmbujorându-se: — Trudesc ca robu, da Pumita zice că să nu dau bătaie. — Io aș pune caietele În saltar și n-aș umbla la iele vro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să crede Gotusso. Mai mult, să crede Garófalo*. Mai mult, să crede Giganti-Tomassoni*. Chitară propiu-zisă nu iera acolo În locantă, da lu Bo i s-a pus pata pă Adio, Pampa mea și toți am fredonat În cor și coloana jună iera toată decât acelaș urlet. Fieștecare, cu toate că scundac dă vârstă, cânta ce vrea mușchii lui, până când veața s-a pus să ne distrugă atenția, da n-a șters-o la fel dă ușor altu mai dă buzunar, mai ușor dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
deși nu pare pă veridic, s-a sastisit dă Tubiana Pasman, să uită acum după donșoara Inés Tejerina, care ie nepoata dă sânge a lu doamna de Tejedor, care a dat balu. Tejerina ie o dulce mahără socială, coconară și jună. Îi caută În coarne lu Cufărașu; uneori Îmi vine pă chelie să merg la Institutu Pasteur să-mi facă injecții dă invidie. Da Cufărașu știe ce face; vrea ca femeile să fie sclave la despotu care Îl are iel În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
alți patricieni onești, competența intelectuală era singurul criteriu valid de ascensiune pe scara socială (deși, evident, mulți funcționari de stat preferau doar să-și cultive talentele artistice, fără a aspira la o educație academică). Aproape un mileniu mai târziu, la fel de junele Păturică știe exact cât și ce trebuie să învețe; el nu se încurcă în amănunte inutile: "Omer, Pindar, Sofocle, Euripide, Anacreon, Safo etc. sunt buni pentru femei și oameni afemeiați" (cum am spune astăzi, fătălăi, n. m.). Ciocoiul își continuă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
acest pământ". Cât despre eroii pozitivi, ei ajung, precum spuneam la început, să se căsătorească, într-o apoteoză a stării de mijloc ce i-ar fi provocat neîndoielnice orgasme etice unui Daniel Defoe: "Acest soț fericit era Gheorghe [...]. Cât despre juna sa soție, ea este frumoasa Maria [...], care deși iubise pe Gheorghe (Gheorge, cum i-ar zice nemuritorul Tetelu, n. m.) cu multă pasiune, dar preferase mai bine moartea (finis coronat opus, n. m.) decât o fericire trecătoare și dobândită prin
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Quarterly, vol. 30, nr. 3, 1986, pp. 315-332. Roger Scully, "Conditional Independence: Understanding MEP-National Party Relations", Lucrare prezentantă la Conferința anuală a APSA, 2000. Roger Scully, Becoming Europeans?, Oxford University Press, Oxford, 2005. Bernhard Selinger, The European Commission after the June 2009 Elections, 07/08/09, Hans Seidell Foundation. Julie Smith, "How European are European Elections ?", in John Gaffney (ed.), Political Parties and the European Union, Routledge, London, New-York, 1996. Sorina Soare, "Le role de l'Internationale Socialiste et du Parti
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
53 David Hanley, op. cit., p. 159. 54 Conform website-ului Alianței Libere Europene, http://www.e-f-a.org/parties.php?name=* 55 Statutul Alianței Libere Europene, http://www.e-f-a.org/efaactive.php?id=12 56 European Free Alliance (EFA) Manifesto for the June 2009 European election. Vision for a People's Europe, http://www.e-f-a.org/efaactive.php?id=124 57 Web-site-ul Partidului Democrat European, http://www.pde-edp.net/index.jsp 58 David Hanley, op. cit., p. 100. 59 Organigrama MPER, http://www.pde-edp
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]