908 matches
-
a explica accentele pesimiste din lirica erotică a lui Eminescu doar prin infidelitatea partenerei înseamnă a privi lucrurile la fel de simplist ca, spre exemplu, analfabetul Tase Lumânăraru din Patul lui Procust: poetul George Demetru Ladima ar fi atît de patetic în jurnalistică deoarece „nu-i dus la dame”! (Camil Petrescu și-a creat eroul după „modelul” Eminescu, după cum au speculat criticii). Mă tem că interlocutoarea de la care am împrumutat titlul acestui eseu nu este impresionată de elanul meu introductiv, drept care mă cheamă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar, evident, fără a fi dominanta gândirii scriitorului). Accentele pamfletare exagerate din rațiuni polemice, datorate, poate, și convingerii intime că „Sucul învietor al gândirii este patima” (însemnare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Invitație la spectacol / 169 N. Turtureanu - 70 / 176 Mihai Drăgan - corespondență / 181 20 de ani de la un asasinat revoluționar / 189 Revolta fondului nostru provincial / 191 7 Nota autorului Am adunat între coperțile prezentei cărți texte scrise între anii 1990-2014. Din jurnalistica practicată cu sârg „post-revoluționar” am reținut foarte puțin, în special contribuții recente, cu un impact mai curând cultural, decât politic. Motivația lor se regăsește sub titlul De ce scriu? din a doua secțiune a Cuprinsului. Recitirile din opera eminesciană sunt de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au brodat pe marginea „triunghiului” erotic ori au divagat despre existența tragică a geniului (în societatea burgheză, desigur!)? Celor care mai sunt în viață nu le rămâne decât să recitească poemul, dar numai în paralel cu celelalte pagini eminesciene: corespondența, jurnalistica, proza, notațiile de laborator. Vor ajunge, sperăm, la concluzii apropiate de acelea pe care le-am expus în cartea Poetică eminesciană, 1999, Editura Polirom, Iași, pp. 106-108, 138-139. 3. „Critica asupra cărții lui Slavici e scrisă de mult - însă n-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a explica accentele pesimiste din lirica erotică a lui Eminescu doar prin infidelitatea partenerei înseamnă a privi lucrurile la fel de simplist ca, spre exemplu, analfabetul Tase Lumânăraru din Patul lui Procust: poetul George Demetru Ladima ar fi atît de patetic în jurnalistică deoarece „nu-i dus la dame”! (Camil Petrescu și-a creat eroul după „modelul” Eminescu, după cum au speculat criticii). Mă tem că interlocutoarea de la care am împrumutat titlul acestui eseu nu este impresionată de elanul meu introductiv, drept care mă cheamă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
festivitățile imperiale prilejuite de centenarul alipirii Bucovinei la Austria. Paginile ziarelor Curierul de Iași și Timpul dovedesc un constant angajament civic și patriotic, o conștiință matură în judecarea situației politice contemporane. 41 Nu este nevoie să insistăm: există în rafturi jurnalistica, exemplară prin varietate tematică și temeinicie a argumentației, prin valoarea stilistică a discursului și prin tensiunea polemică. Nu vorbim acum despre scăderile (explicabile, nu și scuzabile) ce țin de persoană și de epocă, cum ar fi accentele antisemite și xenofobe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar, evident, fără a fi dominanta gândirii scriitorului). Accentele pamfletare exagerate din rațiuni polemice, datorate, poate, și convingerii intime că „Sucul învietor al gândirii este patima” (însemnare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la Editura Polirom, în colecția „Media. Studii și eseuri“ și coordonată de Ilie Rad. Întâlnirea de la Iași a fost organizată de Editura Polirom, în colaborare cu Asociația Studenților Jurnaliști. Daniel Condurache, Dan Stoica și Stelian Dumistrăcel, profesori la Departamentul de Jurnalistică, și Dumitru Irimia, profesor de stilistică la Facultatea de Litere, au prezentat volumul coordonat de profesorul clujean Ilie Rad. Stil și limbaj în mass-media din România, care se vrea a fi un „studiu practic“, o analiză atentă, cu foarte multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fost de acord cu regula lui „î“ și „sunt“, regulă impusă de către membrii Academiei, nu de specialiști, Ilie Rad, citându-l pe Iorgu Iordan, a afirmat că „trebuie respectată legea în vigoare“, chiar dacă această lege este poate o „lege proastă“. Jurnalistica este „o meserie care se transmite misterios“, a concluzionat Daniel Condurache în finalul întâlnirii de la Iași, o întâlnire binevenită și un bun prilej de dialog pentru școlile de jurnalism din România. „Spiritul Europei“ a cântat la Sibiu Veronica D. Niculescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
l-am consultat cu privire la lucrul acesta pe prietenul meu Gervasio Monenegro, membru al Academiei Argentiniene de Litere. În el am găsit motorul care m-a pus pe pistă. La vremea aceea, pana sa compila, În chip de Istorie panoramică a jurnalisticii naționale, o lucrare plină de merite căreia i se dedica secretara sa. Întâmplător, documentările practice Îl ajutaseră să adulmece clenciul. Cu puțin Înainte de a adormi complet, m-a Încredințat unui prieten comun, Tulio Savastano, președintele clubului Abasto Juniors, la al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
profesionist. Scriitoarea Aurelia Lăpușan, cadru universitar și jurnalist cu bogată experiență publicistică, constata, pe bună dreptate, într-un studiu din 2003, că "ritmul de muncă și condițiile materiale, politicile redacționale și mai ales dependența de patron pun în alte coordonate jurnalistica noului mileniu"9. Accentuarea dependenței față de un patron, ca factor de degradare a profesiei de jurnalist, a afectat și prezența discursului religios în presă. În decembrie 1989, după cum observă Ilie Radu, "starea cea mai fragilă era cea a presei scrise
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
românească, ea însăși având un curs și discurs schimbat substanțial în ultimi 22 de ani. În Declarația finală a participanților la prima întâlnire națională a jurnaliștilor din presa bisericeasca 80 se precizează următoarele caracteristici ale discursului mediatic al Bisericii: "Mesajul jurnalisticii bisericești se constituie din adevărurile de credință ale Bisericii, aplicate în societate. Maniera în care acest mesaj este prezentat în presa bisericească nu se ridică întotdeauna la standardele de calitate cerute de un jurnalism eficient misionar. Aceasta derivă în primul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
cine luptă"150. Prin urmare, consider că un discurs religios de tipul celui abordat de Savatie Baștovoi, poate fi un model de abordare a problemelor politice, sociale, economice, deoarece este clar că filtrul este unul creștin, iar abordarea este una jurnalistică. Impactul discursului lui Savatie Baștovoi 151 nu a fost cauzat doar de discursul media presărat cu inserții ale unui umanism profund, ci ține mai degrabă de un talent publicistic înnăscut, de un dar primit de la Dumnezeu pe care a știut
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Ziua de Cluj. Cu începere din 2007 este editor coordonator al site-ului HotNews.ro. Are o experiență de șaisprezece ani în mass-media și a fost bursier al Fundației Freedom House. A predat cursuri de jurnalism politic la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu (2005), la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București (2007) și la Centrul pentru Jurnalism Independent. Este autorul volumului Bulversarea valorilor: Scrieri dintr un timp buimac (Humanitas, 2010). Prefață Fostul șef al secției anticorupție din Parchetul de pe lângă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
se întâmplă uneori ca zona (vagă) de inspirație a unor pagini de proză pe care le-a scris Gabriela să-mi fie familiară. Însă chiar și atunci este interesant să descopăr surpriza, misterul, inexplicabilul adevăratei arte. Așa cum de multe ori jurnalistica Gabrielei pare a reprezenta glasul raisonneur-ului, proza ei rămâne pentru mine un teren inepuizabil de a descoperi admirabila ei capacitate de a transcrie realități complicate, paradoxale, cu multiple straturi de adâncime, uneori aproape într-o tehnică de hologramă. Cititoare pasionată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Radu Vasile, la emisiunile păunesciene, când nu-și publică romane la Polirom, de rîde și Nea Nicu,/ Măcar că iaște mort. Cerc să integrez fenomenul în doctrina mea despre naveta inesențială. Așa, bunăoară, dacă domnul, critic literar pendulează între Universitate și jurnalistică, Geluțu Voican între Metafizică și clitoris, apoi Primarele Simirad unduiește și el între două extremități, carele sunt administrația municipală, pe de o parte, și epicul sadovenian, pe de alta. Rivalitatea mimetică dintre activi și contemplativi e veche de când lumea. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din multe puncte de vedere, preoții francezi puteau fi considerați niște modele, în comparație cu confrații lor mioritici. Însă cel mai relevant aspect privind acest articol este că Șerboianu își redacta intervenția sub formula unei scrisori adresate unui amic din țară, "tehnică" jurnalistică adoptată pentru un mai mare impact asupra cititorilor și profitul gazetei (lucru recunoscut și de către Șerboianu, mai târziu). Cât privește cremațiunea, arhimandritul o punea în directă conexiune cu socialiști, pe care îi considera atei și, prin urmare, lipsiți de orice
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
convorbiri cu fostul ministru de externe al Republicii Socialiste România (Convorbiri neterminate, Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Polirom, col. „Duplex“, Iași, 2001). Consemnată și nu contrazisă sau măcar comentată. Lavinia Betea, absolventă a Facultății de Istorie-Filozofie, specializată în jurnalistică, procedează în mod frecvent așa, pe parcursul întregii convorbiri. Îl aprobă pe Corneliu Mănescu, îi acceptă demagogia, îl tratează cu maxim respect, ca pe un mare bărbat de stat. Putem presupune că a adoptat această tactică pentru a-l încuraja să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Și totuși e-o meserie ciudată, nu? Atacul la persoană. — Radeți de mine? îl lua ea la întrebări. Nu, nu! Dar trebuie să recunoașteți că articolele dumneavoastră sunt de obicei cvasi-distrugătoare. Nu asta-și doresc cititorii dumneavoastră? — Își doresc o jurnalistică de calitate, spuse Fanny, si eu, una, sper că exact asta le ofer. Ce părere aveți despre tânăra generație de romancieri britanici? — Încerc să fac abstracție de ei, zise Adrian. Dar sper că nu vreți să-mi spuneți că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Național din Iași. După 1989 a fost pentru scurt timp redactor la revistele Sud-Est și Convorbiri literare, iar din 1993 este redactor la Editura Universității „Al.I. Cuza“ și susține mulți ani un seminar de „text jurnalistic“ la Facultatea de Jurnalistică a aceleiași universități. Este prezentă în presa culturală și cotidiană cu comentarii politice, recenzii, cronici, interviuri, tablete etc. A publicat șase volume de poezie (Măceșul din magazia de lemne, Junimea, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Junimea, 1986; Tabieturile nopții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dobitocie. E foarte lesne de-a râde de-o națiune mică, cu mijloace mai mici, care se zbate pentru viață între trei imperii cari-i sunt inamice naturale! Cu cât e mai mare însemnătatea meritelor la o națiune saracă! Pe când jurnalistica de es. la germani ori francezi este o întreprindere ce aduce venit, la națiuni mici este un sacrificiu al individelor, cere bani, inteligență, timp, sănătatea, adesea chiar libertatea, pentru ca, cu mijloace mici, să urmărească scopuri tot atât de mari. Pe când la alte
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în 1943, comuna Tg. Trotuș. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, profesor universitar (de ocazie) și lucrător al pământului (de nevoie). Publicații în reviste literare și de cultură, activitate de editor carte (din 1970) și în jurnalistica scrisă și vorbită (1990-2000). Îngrijiri de ediții, prefețe și postfețe. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (articole și eseuri), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (povestiri, nuvele), 1986; Poetică eminesciană (studiu critic), 1989; ediția a doua, revăzută
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
p., cu o postfață de Constantin Hușanu. * Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811 2004) , Editura Edict, Iași, 2004, 521 pagini. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004, Editura Edict, 2005, 205 pagini. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit ura TipoMoldova, 2005,319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico-scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiec tiv informativ al securității din România într un fel de proces al postcomunismului, Editura TipoMoldova, Iași
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a răspândirii meseriilor, o gazetă care a promovat frumosul, a încurajat literatura în toate formele sale - proza, poezia, traducerile, reproducerile, preocupări stimulate de însuși proprietarul tipografiei unde se imprima G. Cațafany, și e l un îndrăgostit și creator de literatură, jurnalistică, de carte. Nu din emfază adresându-se lui G. Bariț - alt luptător și om de înaltă cultură, Ștefan Neagoe îi scria încă de la înființarea gazetei: „Te avizez că în Bârlad apare un ziar hebdomadar - Paloda - rog a-i urmări ideile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]