883 matches
-
de vedere asupra cărților. Personajele lui Balzac demonstrează cu prisosință remarcabila flexibilitate a bibliotecii virtuale și ușurința cu care poate ea să se plieze exigențelor celui care s-a hotărât, cu cartea citită sau nu, să-și pună În valoare justețea percepției sale asupra lucrurilor fără ca părerea lui să fie schimbată de afirmațiile așa-zișilor cititori. Pagină nouă de dreapta CAPITOLUL III INVENTEAZĂ CĂRȚI ÎN CARE ÎL CITIM PE SÔSEKI ȘI URMĂM SFATUL UNEI PISICI ȘI AL UNUI ESTET CU OCHELARI
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
multe ori același teren genetic ce i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască; urmașii vitejilor lui Ștefan cel Mare ar putea fi niște tipi violenți, ce nu se pot adapta la rigorile morale actuale), ceea ce repune sub semnul întrebării justețea pedepselor în spatele cărora se desfășoară formele bunăstării noastre. * Morala nu este o știință, ci un imperativ. În schimb, ea dă naștere unor profesii ce nu se pot abține de la pretenția de științificitate, sperând că împrumutul de metode ar fi suficient
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a te institui ca judecător este nevoie de o (auto)confirmare realizabilă prin exemplul personal. * Orice discurs etic presupune existența unui sistem axiologic care-l justifică. Răspunsul la întrebarea: Cine și cum instituie un sistem axiologic?" poate da seama de justețea sau injustețea oricărei pedepse. Căutarea unor vinovați constituie o orientare majoră a societății contemporane. La polul opus se situează învinovățirea sistemelor. * Marele discurs asupra vinii și pedepsei își așteaptă încă venirea. * Pretenția istoricilor de obiectivitate este contrazisă de varietatea modurilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ne referim la persoane ce par să fi făcut din înșelătorie un mod de-a fi și de a-și câștiga existența. Nu trebuie să excludem cazurile în care acest tip de atitudine coexistă cu un mod al credinței în justețea propriului comportament. Dintr-o perspectivă ateistă este exact felul de-a fi al oricărei religii. * În definitiv știința este un mod de-a înțelege lumea printre multe altele existente în istoria culturală a lumii. Diferența față de restul viziunilor este dată
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a fost principalul imperativ și în lustrul următor. între consecințele ei, una a fost instalarea unei oboseli premature la o mare parte a societății. „Veacul oboselii!”, exclama Constantin Dobrogeanu-Gherea, într-o scrisoare din 25 noiembrie 1908 către Paul Zarifopol, confirmîndu-i justețea impresiei pe care acesta i-o mărturisise.3) Ameliorarea economică ce va veni spre sfîrșitul deceniului întîi va aduce, ca orice relaxare, „o vreme cu tendinți tot mai pronunțate spre fleacuri”4), frivolă. Starea aceasta n-a durat mult însă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
celebre, în acest sens, cuvintele lui Hamlet, nefericitul prinț al Danemarcei: „A fi sau a nu fi, iată întrebarea”). Îndoiala obsedantă specifică acestor situații dilematice, poate viza însă și obsesii interogative în legătură cu veridicitatea unor idei, a unor sentimente trăite, cu justețea alegerii unei profesiuni, a unor prietenii, sau, în sfârșit, în legătură cu exactitatea actelor proprii, realizate la un moment dat (ex. persoana se întreabă, în mod repetat, dacă a încuiat ușa de la apartament în momentul plecării, dacă a închis apa sau gazul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de dragoste, Cartea Românească, București, 1975; Zodia leului, Cartea Românească, București, 1978; antologia reprezentativă Poziția aștrilor, Cartea Românească, București, 1980; Psyche, Cartea Românească, București, 1989) pecetluiesc această mitologie poetică, a creatorului pe deplin conștient de harul care îl încadrează, cu justețe, în familia celor aleși s-a și vorbit adesea, în cazul acestui autor din Zodia Leului peste măsură de orgolios, despre "mitologia romantică, în latură hiperioniană, orgolios astrală, detașată de contingent" (Eugen Simion) sau chiar despre "întâiul efect notabil în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Între timp, luînd în considerare ideile filosofice ale pozitivismului din epocă 3, romancierii realiști contestă "ideile literare" care definesc descrierile "expresive" și pretind că obiectivitatea, înțeleasă atît cu sensul de neutralitate (absența subiectivității în enunțare), cît și cu cel de justețe (adecvarea enunțului la obiectul referențial), este posibilă în măsura în care "adevărul (este) măsura tuturor lucrurilor" și scriitorul se pune "în slujba științei", dacă ar fi să folosim cuvintele lui Zola. Este deci de datoria scriitorului să descopere acest adevăr, construind un sistem
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Textul epic și Textul critic, elocvente atât pentru opțiunile criticului, în ordinea valorilor literare contemporane consacrate sau în curs de afirmare, cât și pentru aria explorărilor, incluzând justificat și autori și cărți cu prezențe oarecum sporadice. Pertinența observațiilor, finețea descifrărilor, justețea situărilor avertizează asupra unui analist aplicat, receptiv și pătrunzător în identificarea structurilor și semnificațiilor, atent la individualitatea operei. A doua carte, Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș), e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
p. 260); școala secundară teoretică, aceeași pentru toți, va fi înlocuită cu o varietate de tipuri școlare care vor pregăti "persoane productive". Chiar dacă întîlnim la C. Rădulescu-Motru unele tendințe conservatoare, neînțelegerea mersului obiectiv al istoriei, nu putem să nu apreciem justețea opiniei sale privind necesitatea orientării școlii românești spre o educație întemeiată pe muncă, o educație capabilă să cultive un crez și să dezvolte capacitățile creatoare ale întregului popor. Ideea dezvoltării aptitudinilor creatoare este susținută cu noi argumente și în scrierea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se insistă pentru menținerea ideii de "localism educativ", reținîndu-se numai aspectul de "corolar al principiului intuiției", se uită că nici acesta nu mai este înțeles ca acum cinci decenii. Una este să se aprecieze dacă timpul a confirmat sau nu justețea pentru o anume perioadă a orientării unui sistem educativ și altceva este să se pretindă că respectivul sistem produsul unor anumite condiții sociale și culturale este valabil și după 6-7 decenii. Cum cele mai multe din sistemele românești propuse în deceniile trei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
decursul acestor ultimi cinci ani. Ea a fost cea care a recitit și comentat manuscrisul meu, participînd pe deplin la elaborarea acestei cărți, de la început pînă la sfîrșit. Îi sînt îndatorat mai cu seamă pentru subtilitatea observațiilor și analizelor, pentru justețea obiecțiilor și sugestiilor. Edwy Plenel a fost cel care m-a provocat să scriu această carte. El a fost mult mai mult decît un coordonator de colecție. M-a stimulat, mi-a citit textele, mi-a adus critici, mi-a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-o democrație, se pot dovedi fatale. Așa se explică justețea celor două teze opuse: cea care afirmă cu tărie că URSS este cea mai mare amenințare pentru Europa și cea care ne asigură că, de fapt, contradicțiile sale și diletantismul său economic fac din ea un colos cu picioare de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-o democrație, se poate dovedi fatală. Așa se explică justețea celor două teze opuse: cea care afirmă cu tărie că URSS este cea mai mare amenințare pentru Europa și cea care ne asigură că, de fapt, contra-dicțiile sale și diletantismul său economic fac din ea un colos cu picioare de
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
după fiecare act de cruzime, construia câte o biserică sau o mănăstire ori acorda pământuri și privilegii? Era aceasta o dovadă de cinism, sau un act de simonie? Vărul său, Ștefan cel Mare, care, dimpotrivă, era renumit pentru blândețea și justețea actelor sale și adorat de popor, înălța câte o mănăstire după fiecare luptă câștigată, cerând astfel iertare pentru viețile pe care le luase. În felul acesta, a reușit să construiască 43 de mănăstiri în 40 de ani, o adevărată performanță
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în mod implicit de o etică; cu alte cuvinte, însușirea tehnicii politice, de pildă, este echivalentă și cu deținerea "excelenței", adică a acelor calități care califică un cetățean pentru manifestarea în spațiul public. Eficiența tehnică (a convinge pe ceilalți de justețea unui punct de vedere, a crea un curent de opinie în favoarea unui punct de vedere, a câștiga un proces în fața tribunalului etc.) se transformă în mod implicit în eficiență etică (punctul de vedere promovat este cel just, procesul a fost
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în privința efortului de eliberare, a deșteptării elanului său. Numai valorificările supraconștiinței etice sînt capabile să combată și să învingă tentațiile subconștiente ale autosupravalorificării vanitoase și ale avidității egocentrice a dorințelor, cauze ale plîngerilor împotriva nedreptății vieții. Destinul omului depinde de justețea propriilor sale judecăți de valoare. Judecătorul lui este propria sa supraconștiință. Acesta este adevărul esențial, domnia imperturbabilă a legii armoniei, numită din punct de vedere mitic "adevăr etern" și reprezentat de simbolul "Dumnezeului -Judecător". 2) GRAȚIE ȘI MERIT Imanența justiției
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru spectatori, cititori) îl prezintă presa sportivă. Pentru ca aceasta să-și manifeste valențele educative, ea trebuie să reflecte în mod deschis și obiectiv rezultatele ca și atitudinile, comportamentul sportivului, să analizeze în mod științific nivelul pregătirii și să critice cu justețe atunci când este cazul, contribuind astfel la mobilizarea capacităților de muncă ale sportivului prin autoaprecierea rezultatelor în antrenament și competiții la justa lor valoare. Tot în această direcție un sprijin însemnat trebuie dat de către arbitri și, mai ales, de către spectatori, cei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se pare că avem de a face cu abordarea unui filosof scolastic. El știa dinainte cum ar fi trebuit să arate teoria, de aceea a explorat teoriile cu instrumentele matematice, și nu cu experimente reale. Era atât de încrezător în justețea teoriilor relativității, încât, atunci când s-au făcut experimente pentru a le verifica, nu a fost prea interesat de rezultate, spunând că acestea trebuiau să fie în acest fel în caz contrar, însemna doar că experimentele erau greșite. Și mulți cred
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
profunzime și substrat metafizic. Femeile pariziene au, de regulă, reputația unor femei inteligente 118. Massival o caracterizează astfel pe Michèle de Burne: "pleine d'intelligence" [Maupassant, Notre cœur, pp.51, 52], ea este o persoană sigură de sine, convinsă de justețea telurilor pe care le urmărește și a mijloacelor folosite pentru atingerea scopurilor sale: "sûre de la finesse de șa pensée, qui lui faisait deviner, pressentir, comprendre mille choses que leș autres ne voyaient point, orgueilleuse de son esprit, que tânt d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în ficțiune [Lojkine; Jucan, p.23], mizanscena unui eveniment, construită că transgresare a ritualului în care converge eficientă narativa cu cea scenica [v. Lojkine, La scène de român. Méthode d'analyse, Armând Colin, Paris, 2002]239. Nicolae Panea menționează cu justețe că "orice cod social oficial ascunde o dinamică ondulatorie: pe de o parte, efortul oricărui sistem, oricărui tip de organizare, de disciplinare și de definire a individului că producător de gesturi tip, acceptând normele, canonul, rigoarea, iar, pe de altă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că densitate de semne constituite din "artifices sensoriels, gestes, tons, distances, substances, lumières, qui submerge le texte sous la plénitude de son langage extérieur" [Essais critiques, p.41-42]. 150 Sensul dramei este pentru francezi unul esențial. E.Montégut afirmă cu justețe: "La France est le pays le plus facile à juger en apparence, le plus difficile à juger en réalité" [p.32]. 151 Metaforă teatrului este foarte veche, ea își trage originea de la Platon [v.Curtius, cap.7]. De-a lungul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, în consecință, de a proclama victoria calității și a individului asupra produsului" [Babeți, p. 239, Scaraffia, p.109]. 163 "La féminité est en pârtie une question d'apparence", constată cu justețe Anne Higonnet [1991, p.249]. 164 Chiar și pentru mama firea fiicei sale rămâne ascunsă: "Voyez-vous, cousin, cette enfant-là... personne n'a jamais pu savoir ce qu'elle pensait" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.20]. 165 Balzac compară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prin strălucirea lor nouă în secolul al XIX-lea: wagon, omnibuz, quinquiet, bilan; révèrbère, voirie ș.a. "Nodier, (...) ce poète prévoyait déjà que nous parlerions bientôt un français de fantaisie" [Kock, p.VIII IX]. 360 Mercier face o observație de o justețe și finețe mare, care pune specificul limbajului parizian în legătură cu caracterul prescriptiv și imitativ al modei: l'usage, le sceptre inébranlable en main, règle tout, ordonne tout; îl n'y a point de réponse à ces mots, on dit, on fait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
italice în original) DISCOVERY Ceea ce pune în evidență, în aceste rânduri, Ion Barbu este tocmai dimensiune metafizica a artei, idee pe care o regăsim și în doctrina poetica a lui Edgar Poe. "Problema filozofica, cea științifică, cea estetică", observă, cu justețe, Edward H. Davidson, "sunt părți ale unei vizuini organice, ele se sprijină reciproc"6. Problemă artei și artistului, așa cum o pune autorul american, este menită să evite separația dintre știință și arta, lume și artist. Artă, trebuie să fie privită
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]