2,809 matches
-
conduitelor deviante / 20 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 23 1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
decalaje de dezvoltare pe următoarele planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă Pentru a înțelege fenomenul delincvenței juvenile putem efectua o paralelă conceptuală cu delincvența, în general, care reprezintă acel ansamblu de acte antisociale sancționate de către instituțiile competente domeniului juridic; și vom menționa pentru cea juvenilă că acele fapte indezirable socio-juridice sunt comise de către minori până la vârsta de 18 ani, fiecare acțiune corectivă fiind caracteristică vârstei copilului (până la 14 ani minorul nu răspunde penal, între 14 și 16 ani răspunde juridic doar dacă se constată prezența
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din punct de vedere socio-juridic, dezvoltându-se adevărate disonanțe cognitive. Mucchielli (1965 apud. V. Dragomirescu, 1976, p. 75), plecând de la conceptul de insuficientă dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
la nivelul aspectelor accidentale ale acestuia. Primele sunt direcții necesare și se manifestă ca tendințe principale și dominante, pe când celelalte sunt întâmplătoare și nu depind de condițiile interne și stabile, ci de condițiile variabile neesențiale 2.2. Indici ai delincvenței juvenile Ținând seama de acești indici ai delincvenței, putem privi fenomenul ca fiind definit prin: a. instabilitatea emotiv-acțională; b. inadaptare socială; c. căutarea satisfacției materiale sau morale prin delict; d. duplicitatea comportamentului delincvent. a. Instabilitatea emotiv acțională reprezintă caracteristica generatoare a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
of self, Academic Press, New York, 1980. Mitrofan, N., Zdrenghea, V., Butoi, T., Psihologie judiciara, Bucure,ti, Ed. Șansa, 1992. Oancea, I., Probleme de criminologie, Ed. All Educațional, București, 1998. Quay, H.C., "Patterns of delinquent behavior", în H.C.Quay, Handbook of juvenile delinquency, Ed. "John Wiley", New York, 1987. Rascanu, R., Devianță, criminalitate și patologie social, Ed. "Lumiona Lex", București, 1999. Scripcaru, Gh., Astărăstoaie, V., Criminologie clinică, Ed. "Polirom", Iași, 2003. Schiopu, U. (coord.), Dictionar de psihologie, Editura Babel, București, 1997. Tănăsescu, G.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
copiii s-ar grăbi să vină de la școală acasă, la mamele lor, care i-ar aștepta ca să-i pună în lanțuri. I-ar ajuta pe copii să-și dezvolte imaginația frânată de televiziune și ar scădea în mod considerabil delincvența juvenilă. Când tatăl s-ar reîntoarce de la muncă, întreaga familie ar tăbărî pe el și l-ar lega pentru motivul că este destul de tâmpit ca să muncească ziua întreagă să-i întrețină. Rudele bătrâne și cicălitoare ar fi legate în lanțuri în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
jumătate de milion de dolari? Și despre ce suferință vorbești? Te duci și tu până la băcănia din colț. Doamna Levy se întoarse și plecă pe culoarul din mijlocul camerei. Trânti ușa în urma ei și domnișoara Trixie căzu într-un somn juvenil, de parcă scăpase de apăsarea unei probleme grele. Domnul Levy o asculta sforăind și privea cum cargobotul din Monrovia intră în port și apoi se întoarce, pornind în josul apei, spre Golf. Pentru prima dată, după mai multe zile, se simțea liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bîntuie lumea să nu Îi afle În somn. Veghea lor era o odă de preamărire a unei noi și vibrante nopți de jazz, sex și vitalitate, care sfida America anilor ’50, o sărbătoare desfășurată deasupra unui munte tremurător de melancolie juvenilă și de teamă. Noaptea americană a lui Kerouac era un carnaval și America Însăși de abia se trezea. Fraternitatea născută la orele mici ale nopții nu cunoștea diferențe de vîrstă sau de situație economică; nimeni nu avea nici un ban și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
desfătarea noastră bilunară, mai cu seamă pentru a sa Révue de la Quinzaine, atît de bogat informată de mișcarea ideilor în toate ramurile și în toate țările” (op. cit., pp. 65-66). Deși insuficient sub raport „sociologic”, inventarul lui Beldie indică - pe lîngă juvenila, teribilist-entuziasta ardere a etapelor - influența zdrobitoare a librăriei franceze ca filtru al noutății artistice asupra tinerilor „moderni” din Micul Paris. Capitolul III. Publicistica literară preavangardistă a tînărului Ion Vinea: nn promotor critic al postsimbolismului Nu există, în această etapă, nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
HP amintește ca tehnică tipografică edițiile eroice și cari au revoluționat meșteșugul timpului ale primelor publicații dadaiste și futuriste din preajma marelui război. Spiritul de frondă și de bravură al acestor incendiare și artistice pamflete îl regăsim cu bucurie în paginile juvenile ale proaspătului nostru confrate. Primul număr aduce ca gen nou: pictopoezia d-lor Brauner și Voronca. Proză interesantă de Marinetti. Se remarcă opoziția ce fac artele plastice evoluate spre constructivism stării retrograde sub-dadaiste a literaturii”. Dincolo de simpatia colegială și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a literaturii”. Dincolo de simpatia colegială și de solidaritatea întru insurgență, atitudinea superior-paternalistă a Contimporanului apare evidentă: afirmîndu-și primatul absolut al inițiativei avangardiste în România, revista lui Vinea și Iancu înregistrează malițios caracterul recuperator (și, implicit, datat: criptodadaist) al noii publicații „juvenile”. În plus, observația privind „artele plastice evoluate spre constructivism” vs. „starea retrogradă, sub-dadaistă a literaturii” plasează din nou Contimporanul în pole-position-ul noutății artistice... Oricum: toate discuțiile despre Contimporanul ca publicație de avangardă culturală privesc exclusiv această fază. Este un interval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sufletului elementar și nou ce ne împinge. Cultura, credem, e ceva care, ca și civilizația, se adoptă, se imită. Clădirile americane, cu douăzeci și cinci de etaje, ne sînt îndemn pentru construcția literară. De ce blestemul veacurilor, de ce blestemul locului pe grafomania noastră juvenilă?”. Privind cu melancolie la „noblețea intelectuală” a apusenilor, autorul bovarizează patriotic în marginea frustrărilor periferice: „Noi cetim însă în trofeele lor triste și ne prinde o patriotică mîhnire!”, deplîngînd minoratul lingvistic la care inexistența unui „imperialism” politic (și, prin extensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
precise”, însă „larga ocrotire spirituală a tuturor inovatorilor” și „bunăvoința față de ereziile moderniste” a unui „om de gust și de cultură” precum E. Lovinescu îl nedumeresc: snobism (cf. D. Caracostea, Un mare critic român modernist), simpatie instinctivă față de orice elan juvenil sau „credință neclintită într’un nou concept de artă”? Pe întreg parcursul lucrării, Const. I. Emilian ține să-și afirme, cu suspectă insistență, „imparțialitatea”, obiectivitatea „științifică” a rechizitoriului său psiho-estetic (ex.: „Cartea de față încearcă să fie - în limita slabelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vieții lui Mihai Eminescu” (text polemic, în care critica raționalistă „de azi” - Cioculescu, Călinescu, P. Constantinescu - e taxată, ironic, drept „cacofonică”...) Tînărul Boz este un entuziast al literaturii de avangardă; un susținător avizat, în pofida nu puținelor naivități și a efuziunilor juvenile. În Adevărul, 45, nr. 14604, 12 august 1931, el prezintă elogios personalitatea lui Tristan Tzara care, alături de Brâncuși, „a adus în lumea culturală apuseană un aer proaspăt românesc”. Primul - „cu dinamism diavolesc și focuri bengale de idei”, celălalt, „în taină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atare, revendicând drepturile acestuia. Toți psihologii care s-au ocupat de studiul adolescenței au considerat că aceasta este vârsta contestatară, contestația rezultând din respingerea unor modele, motiv pentru care a fost numită o etapă în care domină ,,criza de originalitate juvenilă”. Adolescentul crede că poate lua deciziile cele mai bune și că nu poate greși niciodată, că este stăpân pe viața sa și nu are nevoie de controlul părinților. Viziunea adolescentului despre lumea în care trăiește oscilează între frumos și fals
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de o soartă și mai ingrată, pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social‑politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt În Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a mă putea concentra pe lectura cultural‑ideologică), cititorul român care Îl ignoră pe Allan Bloom poate fi interesat de acest roman à clef În măsura În care se interesează de fundal (societatea americană, prezentă aproape În priză directă) și de cariera politică juvenilă a lui Mircea Eliade, cel puțin așa cum este ea văzută În mediile intelectuale americane 11. Cum societatea americană, ca laborator și vector al globalizării, nu poate fi indiferentă nimănui, iar Mircea Eliade continuă să aibă În România o posteritate semnificativă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
catafalcul iluștrilor defuncți. Din nou, nimic excepțional. Ceea ce le reproșez lui „Chick” și lui Bellow este colportarea unor acuzații nefondate, precum și tonul general de dispreț, condamnare și calomnie. În opinia mea, e destul de rău că Eliade a avut rătăciri legionare juvenile, e poate și mai rău că nu s-a despărțit de ele convingător nici măcar la senectute. Dar Eliade nu trebuie incriminat și pentru ceea ce nu a făcut, iar ceea ce a făcut - și scris - trebuie minuțios reconstituit și explicat, nu judecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
tremurat.ș...ț” RESURSE UMANE Cât de tare își dorea Elena să se inventeze un aparat prin care să deosebești agresorul de amic, monstrul de prieten, prădătorul de aliat! În viața ei nu numai că trecuse prin chinurile unei dislexii juvenile, ale unui accident grav la șold și ale unei interminabile reconstrucții dentare; se născuse însă urâtă, bondoacă, cu un păr slinos și o căutătură sașie, adică exact cu o figură pe care nici o fată nu dorește s-o aibă. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
tratate în același timp că mărturii ale unui mediu asupra lui însuși și ca expresie a categoriilor prin care acest mediu își organizează actele. Aaron Cicourel [1976] a studiat modul în care poliția din cîteva orașe din Statele Unite definea delincventa juvenila. El a analizat statisticile realizate de agenții acestor instituții și a arătat ce tip de clasificare și de anticipație îi ghida pe ofițerii de poliție în etichetarea indivizilor că delincvenți. În acest ultim caz, observația constă în a trata producția
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
unde lumina slabă a felinarelor îngăduia, numerele caselor. Uniforma neagră îi era strânsă bine pe talie, ca un veșmânt militar, iar gulerul tare și foarte înalt și șapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc și elegant. Fața îi era însă juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de sub șapcă, dar coloarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară întîia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că noțiunile lui Le Bon ocupă un loc de cinste. "În (Mussolini), ideile lui Pareto, Mosca, Sorel, Michels, Le Bon și Corradini trebuiau să găsească o cale de a se exprima. Erau idei critice pentru gîndirea lui socială și politică juvenilă. Erau idei ce urmăreau să constituie primele enunțuri doctrinare ale fascismului și trebuiau să sfîrșească prin a procura prima doctrină rațională a primului naționalism totalitar declarat al epocii noastre"88. Și dacă ne amintim că Sorel și Michels au fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]