1,357 matches
-
Enescu, a făcut-o din snobism, pentru că era prințesă. Există și așa-numitul snobism accidental, care semnifică imposibilitatea evitării sale în unele situații din viață. Oamenii sunt în măsură să descopere ceea ce nu știu și să încerce corectarea acestor lipsuri. Kitsch-ul desemnează atitudinea celui care vrea să placă cu orice preț și unui număr cât mai mare; este traducerea prostiei ideilor primite în limbajul frumuseții și al emoției. Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
încerce corectarea acestor lipsuri. Kitsch-ul desemnează atitudinea celui care vrea să placă cu orice preț și unui număr cât mai mare; este traducerea prostiei ideilor primite în limbajul frumuseții și al emoției. Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
-ul desemnează atitudinea celui care vrea să placă cu orice preț și unui număr cât mai mare; este traducerea prostiei ideilor primite în limbajul frumuseții și al emoției. Estetica mass-media a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre zvon vonul se naște din
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
a devenit inevitabil cea a kitsch-ului transferându-se publicului. Kitsch-ul este și "artă de bâlci", operă de prost-gust, atitudine și comportament (amator de a privi în oglinda minciunii care înfrumusețează și a se recunoaște cu satisfacție). Snobismul și kitsch-ul se interferează frecvent. Despre zvon vonul se naște din apariția și circulația unor informații neconfirmate public de către surse oficiale, fie dezmințite de acestea. Înflorește când există o ambiguitate a știrilor și când oamenii simt că se petrece ceva important
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
dereglează. Depresia este insurecția nevăzutului. Suprafața, sediul splendorii, este constrânsă să abdice. Regula este acum a adâncului, a neantului, a prăpastiei, a tot ceea ce până atunci stătuse la pândă. 7 mai De ce oare orice lamentație pe față se instalează în kitsch? De ce a vorbi despre "lucrurile ultime" este impudic și stînjenitor? Există pesemne o intimitate a speciei umane și poate că pe teritoriul ei trebuie să intri cu precauția cu care intri în dormitorul cuiva. ( Adevărul este însă cu totul altul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a încercat să readucă gândirea pe făgașul normalității și să se dezbare de "limbajul filozofiei" a fost Nietzsche, dar ideile lui nu se ridicau la nivelul vervei lui literare, "eterna reîntoarcere a aceluiași" sau "supraomul" rămânând grevate de un iremediabil kitsch metafizic. Dar ce îi rămâne să facă aceluia care se excomunică astfel din ținutul filozofiei? Care trăiește o apostazie clandestină, mimând în continuare în public morga și ticurile unei deprinderi în al cărei prestigiu el însuși nu mai crede? M-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de buhai cu care să-și acopere mereu interlocutorul și nici reaua credință necesară pentru a face imposibilă orice discuție. Poporul român nu recită, acompaniat la chitară, versuri tâmpite care să-i meargă la inimă poporului român educat în spiritul kitschului naționalist. Poporul român nu are resursele necesare pentru un război care se poartă cu tupeu. Și, mai ales, poporul român nu poate purta acest război pentru că nu mai percepe imoralitatea: lui îi este indiferent că îl are din nou în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de bărbierit pe chiuveta cu găleată sub ea), lăsîndu-ți impresia că locatarul tocmai a ieșit. Vor rămâne deopotrivă intacte "frescele de la Tassili (sau Altamira?)" ale lui Vespasian Lungu din 1986, care decorează" plafonul și pereții casei scării de la etaj, un kitsch oribil, de care Noica era foarte mândru, pentru că făcuse din ele un story de constituire al civilizației în genere. Celelalte trei camere, și de altminteri întreaga vilă, vor fi aduse la standarde de "confort" moderne: se va instala o centrală
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în jurul pământului; și mai e vorba despre aceea că nimic nu vrea să funcționeze în afara distrugerii. DECORUL: O mică bucătărie în mijlocul scenei, în dreapta și-n stânga, întuneric. Bucătăria e plină până-n tavan cu obiecte de adunătură (poze, amintiri, foarte mult kitsch religios, calendare înrămate, recipiente ș.a.m.d.) dar, cu toate astea, totul este foarte ordonat, în această privință, obiectele de adunătură trebuie să aibă un aer muzeal. Deci un mic spațiu ireal care sugerează, cu toate astea, o mică bucătărie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
parte înduioșător, datorită unei sensibilități personale extreme, pe de alta extrem de arogant, din necesități accentuate de distanțare. Spațiul Primul act: Gospodăria doamnei Wurm, o cameră cu o nișă de bucătărie, văzută în secțiune. Un pat conjugal, deasupra căruia tronează un kitsch religios, un calendar vechi; în față, cele mai diferite unelte de folosință comună, ba chiar și scule de grădinărit. O grămadă sărăcăcioasă dar îngrijită de cârpe. Actul doi: Sufrageria familiei Kovacic. Mobilă nouă, îngrozitoare, gust de mici funcționari, un pic
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Arhitectură, e de presupus că măcar unii dintre studenții săi ar fi fost apți să-i ducă arta mai departe. Dar, așa cum știm, timpul n-a mai avut răbdare. Ioanide și prin el Călinescu visează un oraș monumental în care kitschul și dezordinea constructivă să fie absente. Ioanide este adeptul formelor geometrice și al arhitecturii cubiste prin care se remarcă multe edificii din anii ’30. Inamicul lui Ioanide pe tărâm practic și teoretic este un anume Pomponescu, personaj oficial, ministru, profesor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
aghiotantul lui Ioanide, Butoiescu. Acesta e om fără școală dar cu vastă experiență și cu pricepere în execuție. El este „criticul” lui Ioanide pe care acesta își verifică unele teorii, precum Schiller pe bucătăreasă. Dar Butoiescu este un autor de kitschuri. El își înalță o casă-ghiveci cu elemente stilistice diferite asamblate incoerent. E o tendință a epocii care a dat nu puține locuințe spațioase și trainice în cartiere azi foarte râvnite: Domenii, Cotroceni, Floreasca, Rosetti, Dacia etc. „Aceste case, scria Călinescu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
care Veta coase mondirul lui Chiriac, sau (Alla) Stella confindente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cântată la pian și vocal de domnișoara Pavugadi logodnicului său Mache Preotescu în prezența cumnatului ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rândul kitschului care ar caracteriza personajele caragialești. Totuși opul se mai cântă și azi, iar în comuna San Benigno Canavese de lângă Torino funcționează chiar o filarmonică numită Vincenzo Robaudi. Orișicât, e mai puțin kitsch să cânți Robaudi la pian, în salon, decât
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ei, Lache. Ștefan Cazimir o trece în rândul kitschului care ar caracteriza personajele caragialești. Totuși opul se mai cântă și azi, iar în comuna San Benigno Canavese de lângă Torino funcționează chiar o filarmonică numită Vincenzo Robaudi. Orișicât, e mai puțin kitsch să cânți Robaudi la pian, în salon, decât Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile la pas. Și deodată aur glasul prietenului Radu Ruba care mă mustră: „Dar cum de ți-a scăpat atât de repede domnisoara Pavugadi? O dată că
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
sexuală. Intimitatea se leagă, de altfel, de dorință și de (ne)Împlinirile ei. Nu există, așadar, jurnale ale „fericirii” (carnetele lui N. Steinhardt sunt astfel numite doar prin antifrază) fără considerabilul risc de a le vedea transformate Într-o Însăilare kitsch, plutind În impasibila și indiferenta consemnare a stărilor de grație. Complexitatea, ca formă a nuanțării tensiunii și expresivitatea ca modalitate a eliberării acestei tensiuni provin din componenta intimă a jurnalului. Intimul alcătuiește suportul obligatoriu al discursului nevrotic din care se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dincolo de latura lor științifică, ele îndeplinesc, inevitabil, o funcție militantă și terapeutică (Ibidem, p. viii). 73 În 1977, Vlad Georgescu a făcut un bilanț concis al politicilor grosiere care, de atâta timp, "reinterpretau adevăruri abia reinterpretate", ajungând la un neverosimil "kitsch istoric". În aceste pagini, el vorbea deja despre "noile mituri" istorice vehiculate după 1971, cu intenția de a flata cunoștințele rudimentare și gusturile îndoielnice ale Președintelui (Vlad Georgescu, Politică și istorie. Cazul comuniștilor români, 1944-1977, ediția a II-a, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
artă conștientă în interiorul arhivei", iar acea arhivă este istorică și literară deopotrivă 321. Criza subiectelor i-a condus pe mulți la afirmația exagerată că parodia postmodernă, ca de altfel întregul postmodernism, ar fi o exagerare lipsită de profunzime, un uriaș kitsch trivial, care se vinde bine unor cititori dispuși, după modelul societal în care trăiesc, să prefere "literatura de consum". Nimic mai neadevărat... Vom vedea cum, în operele despre care vom discuta, subiectelor sunt puse în acord cu viziuni și discursuri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Cacofonia voluntară este, aici, un semn al văditei ironii auctoriale. 296 "Sterilitatea și opera comprimată", în Nicolae Balotă, op. cit., p. 293. 297 Irina Petraș, Curente literare, Editura Demiurg, București, 1992. 298 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, Editura Univers, București, 1995, pp. 233 și urm. 299 Ibidem. 300 Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999, p. 86. 301 Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 48. 302 Ion Bogdan Lefter, Postmodernism
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
destinată pieței unde socata sau sucul făcut din floare de soc e ceva tradițional, sau Knorr Borș Magic. Ea încearcă să îmbrace utilul sau funcționalul cu o haină familiară pentru cel care consumă. În sens negativ, hibridizarea înseamnă surogat sau kitsch, ea distruge atât noul, cât și vechiul și produce forma fără fond. În sens pozitiv, hibridizarea poate să însemne inovație și poate să compenseze nevoia de nou. Indigenizarea înseamnă autohtonizare, întoarcere către ceea ce e considerat în mod tradițional bun. Indigenizarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
estetică "pură" a romanelor lovinesciene. Poetica acestora este decodată cu grijă, ca o veritabilă filosofie a compoziției, însă discuția nu se încheie o dată cu fixarea tipului romanesc. Comentariul critic însoțește personajele cu ironie bonomă, cu atenție față de ocazionalele lor accente stridente, kitsch (în proximitatea melodramei, ele sunt inevitabile) și la implicațiile acestora asupra ideologiei autorului. Din această perspectivă, sunt prețioase caracterele "etnopsihologice" ale personajelor lovinesciene, care nu de puține ori țin să dezmintă hotărâtele disocieri ale mentorului modernist. Mitologizarea "vieții" în gândirea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
amplitudinea audienței nu garan tează calitatea, dar, cu siguranță, revalorizează conceptul „culturii de masă“. În concluzie, lumea postmodernă plasează cultura materială pe un loc superior culturii spirituale, spațiul de interferență dintre cele două teritorii fiind o „cultură a obiectelor“, a kitschului. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Tema și viziunea despre lume întro operă dramatică postbelică Iona de Marin Sorescu INTRODUCERE: Teatrul contemporan Suprimând frontierele dintre specii, dintre stiluri și limbaje scenice, teatrul contemporan a creat un nou model de spectacol
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
G., Clasicism, romantism, baroc, în volumul Impresii asupra literaturii spaniole, București, Editura pentru literatură universală, 1965. 45. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1988. 46. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, traducere de Tatiana Pătruleasa și Radu Țurcanu, Editura Polirom, Iași, 2005. 47. Călinescu, Matei, Clasicismul european, Editura enciclopedică română, București, 1971. 48. Chaunu, Pierre, Civilizația Europei clasice, traducere de Adrian Alexandru Dobrescu și Mircea Gheorghe, Editura Meridiane, București, 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Ionescu, Principiile criticei, în Paul Cornea, Mihai Zamfir, op. cit., vol. 1, p.146. 238 Cf. Paul Cornea, Originile, p. 524. 239 Dan Grigorescu, Direcții în poezia secolului XX, p. 9. 240 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, traducere de Tatiana Pătruleasa și Radu Țurcanu, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 18. 241 Apud Henri Peyre, op. cit., p. 253. 242 Apud Milton A. Cohen, Movement, Manifesto, Melee: the Modernist Group 1910-1914, Lexington Books, 2004, p. 181. 243 John
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a mulțimii de happening-uri și de performanțe care, pulverizând țelurile frumosului și ale operei durabile, ridică principiul „fă orice”32 la împlinirea lui totală. Pretutindeni, străzile comerciale, locurile turistice, micile magazine de artă și de artizanat oferă aceleași articole kitsch, aceleași bijuterii de duzină, aceleași statuete exotice. În același timp, atitudinea propriu-zis estetică sau contemplativă a fost înlocuită cu un consum, reînnoit fără încetare, de imagini nu atât privite, cât înghițite în mare viteză. Și în fața televizorului, și la muzeu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Nivelul postconvențional al dezvoltării morale (Kohlberg) conține substadiul: a) autorității și ascultării; b) legii și ordinii; c) contractului social; d) liberului-arbitru în probleme morale. 10. Teoria educației estetice susține că: a) există categorii estetice (frumosul, sublimul etc.) și nonestetice (grotescul, kitschul, urâtul); b) kitschul reprezintă o categorie estetică în sine; c) kitschul nu este o categorie estetică; d) variantele a și c. 11. Obiectivele-cadru sunt: a) obiectivele cu un mare grad de generalitate și complexitate; b) obiective urmărite de-a lungul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]