911 matches
-
totul în preajma lor părea învăluit într-o blândă lumină trandafirie. Maria băgă de seamă că acesta era reflexul unei ape cu străluciri purpurii, ce curgea în valuri mici, roz-argintii, clipocind și murmurând melodii încântătoare. Pe această frumoasă apă ce se lățea tot mai mult, ca un lac întins, pluteau douăsprezece lebede strălucitoare, albe ca zăpada, cu salbe de aur în jurul gâtului, cântând laolaltă cântece dulci, în ritmul cărora, ca într-un dans feeric 1 , peștișori de diamant se înălțau și se
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
degrabă niște fisuri mari în zidul de piatră. Prin ele se prelingeau șuvițe de apă care se scurgeau în râu. Din curiozitate, am îndreptat lanterna spre una dintre fisuri, dar n-am văzut nimic. La intrare părea îngustă, dar se lățea pe măsură ce se adâncea. Nu m-a tentat să mă aventurez. Cu lanterna în mâna dreaptă, am început să urc asemenea unui pește care se avântă în amonte. Lespedea era udă, așa că trebuia să pășesc cu grijă. Dacă spărgeam lanterna sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-ne după mugetul vârtejului. Brusc, s-a deschis în fața ochilor noștri o priveliște inimaginabilă. Tufișurile se terminaseră și începea o pajiște lină, de-a lungul râului. În dreapta se vedea un defileu săpat de râu. După ce trecea de el, râul se lățea considerabil, o lua printre tufișuri și se îndrepta spre locul în care ne aflam noi. După ultima lui curbă, la capătul pajiștii, râul se liniștea brusc și devenea de un albastru închis. De rău augur parcă. Se umfla ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
17 co nt ro l (c on ta bi lă). Mo di fic ar e pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m on ial . Bi ro ul d e p lăți Pl at a î n te rm en și co re ct ă a fa ct ur ilo r În tâ rz ier e în p lăți și pl ăți er on at e Li ps ă in di ca
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ta r, pa tri m on ial . Bi ro ul d e p lăți Pl at a î n te rm en și co re ct ă a fa ct ur ilo r În tâ rz ier e în p lăți și pl ăți er on at e Li ps ă in di ca to ri de re zu lta te pe nt ru ob iec tiv e. Si st em in fo rm ațio na l in co m pl
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m on ial . Bi ro ul d e p lăți Pl at a î n te rm en și c or ec tă a fa ct ur ilo r În tâ rz ier e î n pl ăți și p lăți er on at e Li ps ă in di
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
m on ial . Bi ro ul d e p lăți Pl at a î n te rm en și c or ec tă a fa ct ur ilo r În tâ rz ier e î n pl ăți și p lăți er on at e Li ps ă in di ca to ri de re zu lta te pe nt ru ob iec tiv e. Si st em in fo rm ațio na l in co m pl et pr ivi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
din zahăr ars. Într-un vas de aramă, uns cu ulei, punem zahăr si lăsăm la topit până se face maron, apoi, pe o tavă rece unsă, punem fâșii din zahărul topit și modelăm câte o fundă pe care o lățim cu două degete unse cu ulei. Se cere a se lucra iute, pentru că se răcește repede. PRĂJITURA SANDOCAN O cană de nucă prăjită și tăiată, 6 ouă, o cană de zahăr, 4 linguri de făină, 2 linguri de griș și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cont de populația ei? X, marea necunoscută, e chiar cifra care exprimă literatura română. Este demonstrația pe care o face Barițiu într-un text din 1838: Dania (peste două milioane de lăcuitori) are o mulțime de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea sa pe la capătul sutei 18 și la începutul sutei 19. [...]. Dar voi, genii românilor unde durmitați? Eu crez că încă numa v-ați născut. Creșteți, întăriți-vă zburând și umblând; grăbiți, ieșiți la lumină
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nostru poet e bardul națiunii întregi. Numele lui e cunoscut în toate părțile locuite de români și poeziile sale se învață și se cântă în palaturi și colibe"146. Sau, altundeva, despre Andrei Mureșanu: "Poeziile sale cele mai escelinte se lățiră pe aripele zefirilor peste toate locurile locuite de români"147. Aici, pe linia de clivaj dintre ficțiunea demiurgică a unui autor și universul de reprezentări împărtășite ale unei națiuni, se realizează diferența dintre cele două politici ale genialității. Conceptul naționalist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chiar `n fruntea Armata a 4-a, pe care, cu excepția unei scurte perioade, a continuat să o conducă și `n campania din vest (Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 50-58; Alesandru Duțu, Florica Dobre, Leonida Loghin, op.cit., pp. 42-43; Constantin Lățea, op.cit., pp. 186-191). Radu R. Rosetti, Pagini de jurnal, ediție `ngrijită de Cristian Popișteanu, Marian Ștefan, Ioana Ursu, Editura Adevărul, București, 1993, p. 186. Ilie-Vlad Sturdza, Pribeag printr-un secol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Străină, ediție `ngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Național Român” de la Viena (Mihail Sturdza, op.cit., p. 261). Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38, 47; Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., p. 55; „Notă informativă asupra organizației «Mișcarea de rezistență» din România”, `n Florin Constantiniu, op.cit., p. 77. Constantin Lățea, „Gheorghe Avramescu (1884-1945?) Arhivele Totalitarismului, nr. 15-16, 2-3/1997, p. 188; Paltin Sturdza, art.cit., p. 19 (document de la ANIC, fond „Microfilme SUA”, r. 290, c. 450.298). Ilie-Vlad Sturdza, op.cit., pp. 86-87. Paltin Sturdza crede că `n realitate colaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Sturdza crede că `n realitate colaborarea generalului Avramescu `n trecerea la germani a ginerelui său, Ilie-Vlad Sturdza, este un mit (Paltin Sturdza, op.cit., p. 26). Horia Sima, Guvernul Național Român de la Viena, pp. 83-84; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Constantin Lățea, op.cit., p. 188. Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 243. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Constantin Lățea, op.cit., p. 188. Vezi și Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 243. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. `n de acum clasica lucrare despre relațiile româno-germane `ntre 1938 și 1944, Andreas Hillgruber amintea starea armatei române după 23 august 1944. Autorul credea că „lozinca națională a recuceririi Nordului Transilvaniei trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
coordonate și `ngrijite de Josif Constantin Drăgan, Editura Europa Nova, București, 1996, pp. 530-536). Ilie-Vlad Sturdza, op.cit., pp. 73-87; Gheorghe Magherescu, op.cit., p. 40. Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 184-185. Vezi și Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 52-53, 117; Constantin Lățea, op.cit., p. 188; Gheorghe Magherescu, op.cit., pp. 38-39. Gheorghe Magherescu, op.cit., p. 39. Menționăm că mareșalul Malinovski emitea la sf`rșitul anului 1944 un ordin prin care `l felicita personal pe generalul Avramescu și Armata a 4-a română. `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Corp de Armată Susaikov, membru al Consiliului Militar al Frontului 2 Ucrainean, General de Corp de Armată Zaharov, șef de stat-major al Frontului 2 Ucrainean (`n Universul, nr. 9, 13 ianuarie 1945, p. 1). Constantin Sănătescu, op.cit., pp. 52-54. Constantin Lățea, op.cit., p. 189. Alesandru Duțu, „Generalul Gheorghe Avramescu s-a `ntors `n Țară. Taina morții sale răm`ne nedezlegată”, Revista de istorie militară, nr. 5-6 (63-64)/2000, p. 21; Idem, „După 55 de ani, un erou de război și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 327. Aceleași acuzații erau amintite `ntr-o adresă din 1997 a SRI către nepotul generalului Avramescu, Paltin Sturdza, art.cit., p. 19. Șerban Pavelescu, op.cit., pp. 14, 32 (document de la AMR, fond „D.C.I.”, dos. 503, f. 2). Vezi și Constantin Lățea, op.cit., p. 187. `n 1943, s-a `nființat `n cadrul NKVD o nouă structură care și-a luat numele de la sloganul de război „Șmert Nemețkim Șpionam” („Moarte spionilor germani”). Sub sigla „SMERNESK” lupta s-a dus `n special `mpotriva germanilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
limba engleză de Doina Mihalcea-Știucă, Editura All, București, 1994, pp. 242-243). „Protocolul interogatoriului arestatului Andreas Schmidt din 22 martie a.c.” [1945], adresat către „Comitetul de Stat pentru Apărare. Tovarășului Stalin”, GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, f. 174. Constantin Lățea, op.cit., p. 190; Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., p. 56; Florica Dobre, Alesandru Duțu, op.cit., vol. II, p. 327; Alesandru Duțu, „După 55 de ani, un erou de război și-a găsit liniștea”, loc.cit., p. 70; Idem, „Generalul Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capcană generalului Avramescu, alături de rechemarea sa `n fruntea Armatei a 4-a oferindu-i și postul de prim-ministru al României (Günter Klein, op.cit., pp. 101-102). Mircea Ciobanu, op.cit., „Addenda. Documente”, p. 244. Pentru subiectul epurărilor din armată, vezi Constantin Lățea, „Epurări din armata română. Criterii politice și mijloace de presiune. 1945-1958”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/1994, pp. 222-240; Dinu C. Giurescu, România `n al doilea război mondial (1939-1945), Editura All, București, 1999, capitolul 9, secțiunea 4, „Epurarea armatei române”, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
loc.cit., pp. 23-24; Alesandru Duțu, „După 55 de ani, un erou de război și-a găsit liniștea”, loc.cit., pp. 69-70. Cartea Albă a Securității, ed. cit., vol. I, pp. 574-575, note la documentul nr. 44, p. 568. Constantin Lățea, „Gheorghe Avramescu”, loc.cit., p. 191. Paltin Sturdza, art.cit., pp. 14-41. „[...] `nvinuirile aduse lui Avramescu - de a fi permis trecerea ginerelui [Ilie-Vlad Sturdza, n.n.] la germani și de a fi intenționat să pactizeze cu inamicul - `și au originea `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mănânce ficații. Sau cel puțin mie, care nu mă am bine decât cu soarele." Auziți, stimați telespectatori, vocea poetului: "Nu mă am bine decât cu soarele." "S-au adaptat la vremuri, la oameni, la zăpăceala generală. Las' că s-au lățit și lungit pe teritoriul a jumătate de an. Dar mai ales, nu mai știi ce vor. Încep cu frunze de plop și de salcâm încă pe crengi, se burzuluiesc vre-o lună-două, apoi o lasă mai moale, adică atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de Interne (27.01.1941-23.08.1944). Arestat la 11.04.1946, a fost condamnat la 10 ani închisoare de către Tribunalul Poporului în 17.05.1946. Eliberat la 17.04.1956, i s-a fixat inițial domiciliu obligatoriu în comuna Lățești (județul Ialomița), din 1962 până la moartea sa locuind în Galați. General de brigadă (din 10.05.1934); general de divizie (din 25.10.1939); general de corp de armată (din 01.01.1942). 414 Documentul a fost înregistrat de Armata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Fiți fără milă!", îndemnase Robespierre, iubitorul abstract al virtuții, dezlănțuind elanuri sangvinare cărora le va cădea și el pradă, la fel ca și ceilalți capi ai Revoluției, succesiv acuzatori și condamnați. Beția sângelui de care sunt toți cuprinși, a sângelui lățit în băltoace în piața execuțiilor publice, sorbit cu aviditate de câinii Parisului strânși roată în jurul ghilotinei, ea însăși personaj al romanului, instinctele cruzimii dezinhibate, izbucnind în mulțimile agitate de furia uciderilor, ca în transă hipnotică, spaima de conspirații, de trădări
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
și simt pretutindeni împrejurul meu un gol dureros, o dureroasă înstrăinare. Și mereu îmi vine senzația, parcă n-aș fi de pe lumea asta și m-am rătăcit în ea." Adrian Marino, care după detenție se află cu domiciliu obligatoriu la Lățești, în Bărăgan, îi scria de acolo, mulțumindu-i pentru "ușurarea situației sale", dar și indignat de aprecierile tâmpe abordând un aer de superioritate, ale unor tineri a operei lui Tudor Vianu. "Le cunosc și pregătirea și posibilitățile și dimensiunile umane
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
în șapte ianuarie, în cinstea lui Ioan Botezătorul. Evident, cu vin nebotezat. Tocmai începusem să mă întreb dacă pe Sfântul Adrian îl vom sărbători chiar de la anul sau va trebui să așteptăm încotrocenizarea d-nei Dana Năstase, când premierul-minune s-a lățit peste ecranele televizoarelor, anunțând c-a îmbrăcat costumul de cruciat al anticoruției. N-avem decât să-i dorim succes, dar prea sună dizolvarea consilierilor bucureșteni în acidul purificator al justiției pesediste cu o diversiune. Condiționat de organismele internaționale să lichideze
Ramadanul românesc (Pamflet cu damf de caltaboș) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15582_a_16907]