1,307 matches
-
Academia de educație fizică și sport, Colegiul de administrație și secretariat și pentru admiterea în licee. București, EDP, 1998, 56 p. [237] SIMIONICĂ, ELENA; BOGDAN, FĂNICĂ, Gramatica prin...joc (clasele I-IV). Iași, Editura Polirom, 1998, [fnp]. [238] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Culegere de exerciții gramaticale. Pentru clasele a II-a - a IV a. București, Odeon, 1998, 256 p. [239] SUCIU M., Mic dicționar selectiv de dificultăți în însușirea corectă a limbii române, E.D.P., București, 1998. [240] SZILÁGYI, SÁNDOR, Probleme ale predării
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și literatura română. Ghidul elevului din învățămîntul liceal și profesional. București, All, 1999, 133 p. [97] SĂVULESCU, DUMITRU, Limba română. Lecturi literare. Manual pentru clasa a VIIIa. București, Editura Didactică și Pedagogică, Editura Sigma, 1999, 142 p. [98] SMERICESCU, VICTORIA LĂCRĂMIOARA, Culegere de exerciții gramaticale: pentru clasele a II-a - a IV-a / Casa Editorială Oeon, 1999. [99] ȘERBAN, ANCA; ȘERBAN, SERGIU, Limba română. Manual pentru clasa a VII-a. București, All Educational, 1999, 168 p. [100] ȘERBAN, ANCA; ȘERBAN, SERGIU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Crăciun, Gheorghe Schwartz, Ștefan Caraman, Răzvan Petrescu, Horia Gârbea ș.a. Cronica și comentariul literar, eseistica și publicistica beneficiază de contribuțiile lui Cornel Regman, Al. Protopopescu, Marin Mincu, Enache Puiu, Alex. Ștefănescu, Mirela Roznoveanu ș.a. Dintre tineri se remarcă Mădălin Roșioru, Lăcrămioara Berechet și Ileana Marin. Un compartiment remarcabil e reprezentat de interviurile și anchetele susținute și în anii ’80, dar și după 1989, titlurile dezbaterilor fiind edificatoare: Există un specific dobrogean? (1-2/1993), Scara de valori a literaturii române contemporane (3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului de auz În societatea românească . Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz Profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor În jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația Înseamnă comunicare, adică Împărtășire de idei
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Ștefan cel Mare” Vaslui, muzeografilor Eugenia Popușoi și Laurențiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, dr. Cristian Onel, profesor și colaborator la același muzeu, arheologului dr. Laurențiu Chiriac, în prezent directorul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, și arheologul Lăcrămioara Istina, de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. Susținerea consecventă și plină de căldură a dr. Vasile Ursachi, fondatorul Muzeului de Istorie din Roman, se cuvine subliniată în mod deosebit. În conceperea și definitivarea acestei lucrări au fost importante sugestiile, observațiile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce nu se lasă scris, Deși se-aude gângurind prin vis. O erotică mai mult aluzivă, ca aspirație discretă ori ca sentiment (pathe), la fel de discret, se proiectează pe ample fundaluri naturiste; nimic tumultuos ori dramatic; nimic declarativ. Eșantioane precum Petunii, Lăcrămioare sau Emoții, în notă elegiacă, pun surdină dezvăluirilor limpezi; termenii reprezentabili, plastici ai discursului se diafanizează, devenind aerieni, transgresând în fluid. Eșecurile, pe de altă parte, se pulverizează, cenușa lor depunându-se în amintiri. "Să plângi din dragoste și să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum europaeum), firuța de pădure (Poa nemoralis), rogozul de pădure (Carex pilosa), feriga (Dryopteris spinulosum) etc. , plus cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocei (Galanthus nivalis), viorele (Scilla biofolia), toporași (Viola odorata), brebenei (Corydalis solida), lăcrămioare (Convallaria majalis) ș.a. (C. Burduja, 1963; D. Mititelu, 1992). Pajiștile (în totalitate secundare) sunt dominate de păiușcă (Agrostis tenuis), ovăscior (Arrhenatherum elatius), păiuș (Festuca pratensis), timfotică (Phleum pratensis), care formează asociații furajere de mare productivitate (în amonte de Hârlău, poienile
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care Călinescu o pune pe seama simbolului șarpelui din viziunea gnosticilor, "o vizează îndeosebi pe Dorina, corespondentul tipologic al lui Egor"10), Ovid S. Crohmălniceanu ("simbolul bărbăției"11) și că semantismul său transpare în lexemele alcătuitoare: Matei Călinescu, Ștefan Borbely și Lăcrămioara Berechet (cu perspective de interpretare diferite). Eugen Simion remarca în romanul Lumina ce se stinge semnificația numelui lui Manuel, mântuire, precum și frecvența inițialei M din numele celor mai multe personaje din roman: Marta, Melania, Mauro, Manuel - și varianta italiană, Emanuele, situând pe
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
surse o cantilenă a lui Dan Botta, opera lui Poe sau numele zeiței etrusce 13. În ceea ce-l privește pe Zaharia Fărâmă, observă fragilitatea și fragmentarismul pe care le exprimă numele, idee la care aderă Gheorghe Glodeanu (legând numele, asemeni Lăcrămioarei Berechet, de tehnica narativă), iar în Șanțurile, Moșu exprimă stratul legendei, al mitului. Dacă Eugen Simion găsește în tipologia personajelor lui Eliade, "indivizi comuni cu nume fanic"14, Lăcrămioara Berechet aduce conceptul de nume epifanic, realizând lecturi ale acestui tip
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
exprimă numele, idee la care aderă Gheorghe Glodeanu (legând numele, asemeni Lăcrămioarei Berechet, de tehnica narativă), iar în Șanțurile, Moșu exprimă stratul legendei, al mitului. Dacă Eugen Simion găsește în tipologia personajelor lui Eliade, "indivizi comuni cu nume fanic"14, Lăcrămioara Berechet aduce conceptul de nume epifanic, realizând lecturi ale acestui tip de nume pentru Dorina din Șarpele, Emanuel din Podul, Andronic din Șarpele, pentru toponimele din Pe Strada Mântuleasa; omonimia instituită între numele proprii ale străzilor și ale cârciumelor, reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și de "Istorie" și a dobândi o libertate care nu pare a fi îngăduită, aici pe pământ, decât sfinților"31. De aici pornește discuția asupra grilei potrivite de lectură a prozei lui Eliade. Există, pe de o parte, după expresia Lăcrămioarei Berechet "o decodare impresionistă - a prozei scurte a lui Eliade (n.m) - prin grile previzibile, inerțiale, fără o lectură atentă a eseisticii și a operei științifice, încărcată aluvionar de prejudecăți estetice", în care integrează o mare parte a receptării interbelice
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aparentă dihotomie"62. Ștefan Borbély interpretează proza eliadescă din perspectiva gnozei (tot la o astfel de grilă apelează Liviu Petrescu și Marta Petreu când analizează Nouăsprezece trandafiri: Orfeu din proza citată devine eroul central al unei soteriologii, un Salvator amnezic), Lăcrămioara Berechet face apel la estetica tantrică, Sabina Fânaru definește printr-o relație dialogică legătura dintre creația științifică și cea literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza sintagmei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o va trăi în umbra tainică a mânăstirii Căldărușani"159. Numele pământesc al protagonistului este și el marcat de fonemul în discuție - Sergiu. Celălalt nume, Andronic, este unul fanic: andros- bărbat, nike-victorie și asupra acestei semnificației avertizează Matei Călinescu 160, Lăcrămioara Berechet 161 și Ștefan Borbely. Cercetătorul clujean explică numele lui Andronic, prin trimitere la grecescul aner, genitiv andros "om", și la scenariul gnostic, ca fiind mesagerul de lumină chemat să înfăptuiască nunta 162. Andronic nu este o persoană, ci "o
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în roman, moartea "adevăratei fete a Moruzeștilor"); Frumoasa din Lapte este Arghira (personaj care apare și în Pe strada Mântuleasa, ca avatar al Marinei), al cărei corespondent peste timp este Dorina.) O lectură a numelui epifanic al Dorinei o oferă Lăcrămioara Berechet: "Dor+in+a, unde in ar putea fi notarea simbolică a principiului feminin, creator, yin (...) Andronic este simbolic o ipostază a lui Abaddon, Apollion - numele damnat pe care Dorina nu are voie să-l rostească - înger al Adâncului, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
timp favorabil trecerii în universurile secundare, unde misterul viu se manifestă plenar 485. Căldura este un semn indicial, un semn de referință (alături de altele ca melancolia, neliniștea, uitarea), în directă relație cu obiectul sacru la care se referă povestea 486. Lăcrămioara Berechet echivala strada care găzduiește întâlnirile cu substitutul său ezoteric, cale, și pe Bătrânul Fărâmă cu Învățătorul, Inițiatul căii mantice, refăcând etimologia substantivului propriu, Mântuleasa, din grecescul mantike, artă a divinației, mantică; în acest sens, "Fărâmă este cel care cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Leanei. Epifaniile și ocultările (frecvența expresiei "se dă la fund") Leanei de la Platani sunt observate de Hrisanti: "Aici, la "Platani", am observat asta mai demult, revine întâia oară după treizeci de minute, iar a doua oară, după vreo cincisprezece"590. Lăcrămioara Berechet remarca omonimia instituită între numele proprii ale străzilor (Popa Soare), cârciumelor (Floarea-Soarelui, Trei ochi sub plapumă, La Platani) din geografia mitică bucureșteană și simbolistica pe care acestea o desemnează, omonimie care devine "o modalitate de ocultare a sacrului și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de Alex. Cistelecan, Editura Cartier, 2006. Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană-Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira & Co, București, 2005. Balotă, Nicolae, "Un hermeneut al secolului XX", în Euphorion, Cartea Românească, București, 1999. Berechet, Lăcrămioara, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003. Blaga, Lucian, "Orizonturi temporale", în Orizont și stil din Trilogia valorilor, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Boldureanu, Ioan Viorel, Cultură tradițională orală. Teme, concepte, categorii, Editura Marineasa, Timișoara, 2006. (lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 2004, p. 83. 10 Ibidem, p. 84. 11 Ovid S.Crohmălniceanu, op. cit., p. 315. 12 Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 94. 13 Ibidem, p. 109. 14 Ibidem, p. 443. 15 Lăcrămioara Berechet, Ficțiunea inițiatică la Mircea Eliade, Editura Pontica, Constanța, 2003, p. 233. 16 Ștefan Borbély, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, complexul gnostic, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, pp. 55 și 142. 17 Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
30 Idem, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 223. 31 Idem, "Fragment autobiografic", în Caete de dor. Metafizică și poezie, vol. III, nr. 7, iulie 1953 și nr. 8, 1954, Editura "Jurnalul literar", București, 2003, pp. 15-16. 32 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 14. 33 Ibidem, p. 115. Într-un alt loc, autoarea demonstrează că "circulația sensului își construiește trasee și prin opera științifică, fiecare nuvelă evocând astfel unitatea operei și unitatea sacrului" (p. 52). 34 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune în relație numele personajului feminin din În curte la Dionis cu Iana-Sânziana sau cu numele sărbătorii dedicate lui Dionysos, Leneienele. 11 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
epifanic (înțeles ca alăturare andros + nike) este pus în relație cu "meseria" sa de aviator și atrage atenția "în limbaj intențional, asupra originii aproape celeste a eroului, restabilind sincronizarea cu simbolul mitic al șarpelui și al ambivalenței zeu-demon, lumină-întuneric, profan-sacru" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 194.). 162 Ștefan Borbely, op. cit., p. 142. 163 Matei Călinescu, op. cit., p. 124. 164 Sorin Alexandrescu, op. cit., p. 171. 165 Marcel Olinescu, op. cit., p. 268; Ion Ghinoiu, Comoara satelor. Calendar popular, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 153
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
povești mistice românești, Paralela 45, Pitești, 2007, p. 136; v. și basmele Magdalina și Axinte, zburătorul și Cum se taie zburătorul în loc. cit. 172 Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, Editura Junimea, Iași, 1992, p. 244. 173 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 192. 174 Ștefan Borbely, op. cit., p. 140. 175 Doina Ruști, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Pitești, 2007, pp. 77-79. 176 Ibidem, p. 75. Este de remarcat că Frumoasa din Lapte, Margiolina și zâna Rujalina fac trimitere la două dintre cele trei zâne, numite Rusalii: Sarvatina, Mărgălina (Magdalena) și Rujalina. (T. Pamfile, op. cit., p. 19.) 177 Lăcrămioara Berechet, op. cit., pp. 197-199. 178 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 142, 158. 179 Mircea Eliade, op. cit., pp. 321-322. 180 Ștefan Borbély, op. cit., pp. 152, 154. 181 A. Pleșu, op. cit., p. 79. 182 Ștefan Borbély, op. cit., p. 38. 183 Ioan Petru Culianu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
206 Matei Călinescu, op. cit., pp. 72-73, nota 30. 207 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 180. 208 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 113. 209 Ibidem, p. 114. 210 Ioan Petru Culianu, op. cit., pp. 234-235. Lăcrămioara Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit., pp. 70-71. 212 Ibidem, pp. 72-73, nota 30. 213 Ibidem, pp. 72-74. 214 Christian Ionescu, op. cit., p. 128. 215 Sintagma este folosită de Mihai Ignat în op. cit., p. 328: "Numele cu funcție
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]