1,018 matches
-
mea surpriză, de curiozitate. Ea, atât de seacă de obicei, dorea să afle cum arăta sculptura. A trebuit să improvizez un subiect. Mi-am adus aminte de cerceii Liviei și i-am spus că încercam să înfățișez un nor de lăcuste care devoră o catedrală. "Dumnezeu mâncat de lăcuste, îți place ideea?" Privirea ei uluită m-a încurajat să continui: "Dintr-un vis mi-a venit ideea. Am visat că rătăceam într-o lume cu temple închinate lăcustelor, cu preoți îmbrăcați
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de obicei, dorea să afle cum arăta sculptura. A trebuit să improvizez un subiect. Mi-am adus aminte de cerceii Liviei și i-am spus că încercam să înfățișez un nor de lăcuste care devoră o catedrală. "Dumnezeu mâncat de lăcuste, îți place ideea?" Privirea ei uluită m-a încurajat să continui: "Dintr-un vis mi-a venit ideea. Am visat că rătăceam într-o lume cu temple închinate lăcustelor, cu preoți îmbrăcați în odăjdii pe care erau țesute cu fir
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
un nor de lăcuste care devoră o catedrală. "Dumnezeu mâncat de lăcuste, îți place ideea?" Privirea ei uluită m-a încurajat să continui: "Dintr-un vis mi-a venit ideea. Am visat că rătăceam într-o lume cu temple închinate lăcustelor, cu preoți îmbrăcați în odăjdii pe care erau țesute cu fir de aur lăcuste și cu nenumărate lăcuste care îi devorau pe toți cei ce nu credeau în ele. Mă feream să scot o vorbă, să nu se afle ce
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ideea?" Privirea ei uluită m-a încurajat să continui: "Dintr-un vis mi-a venit ideea. Am visat că rătăceam într-o lume cu temple închinate lăcustelor, cu preoți îmbrăcați în odăjdii pe care erau țesute cu fir de aur lăcuste și cu nenumărate lăcuste care îi devorau pe toți cei ce nu credeau în ele. Mă feream să scot o vorbă, să nu se afle ce gândeam, până ce, reflectîndu-mă într-un geam, am observat că eu însumi devenisem o lăcustă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
m-a încurajat să continui: "Dintr-un vis mi-a venit ideea. Am visat că rătăceam într-o lume cu temple închinate lăcustelor, cu preoți îmbrăcați în odăjdii pe care erau țesute cu fir de aur lăcuste și cu nenumărate lăcuste care îi devorau pe toți cei ce nu credeau în ele. Mă feream să scot o vorbă, să nu se afle ce gândeam, până ce, reflectîndu-mă într-un geam, am observat că eu însumi devenisem o lăcustă. Nu se poate când
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
lăcuste și cu nenumărate lăcuste care îi devorau pe toți cei ce nu credeau în ele. Mă feream să scot o vorbă, să nu se afle ce gândeam, până ce, reflectîndu-mă într-un geam, am observat că eu însumi devenisem o lăcustă. Nu se poate când trăiești între lăcuste și nu faci nimic împotriva lor să nu devii tu însuți ca ele, mi-am zis cu amărăciune". Pe măsură ce-i povesteam Emiliei visul, mă convingeam singur că lucram la o operă capitală. Pentru
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
devorau pe toți cei ce nu credeau în ele. Mă feream să scot o vorbă, să nu se afle ce gândeam, până ce, reflectîndu-mă într-un geam, am observat că eu însumi devenisem o lăcustă. Nu se poate când trăiești între lăcuste și nu faci nimic împotriva lor să nu devii tu însuți ca ele, mi-am zis cu amărăciune". Pe măsură ce-i povesteam Emiliei visul, mă convingeam singur că lucram la o operă capitală. Pentru a da și mai multă greutate vorbelor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
am răspuns aproape mereu, Emiliei, la întrebarea "ce-ai mai făcut?" cu o frază sibilinică, de câte ori mă duceam să-mi aduc ceva de care aveam nevoie: "Ce să fac, Emi, am mai cioplit puțin la piatra mea, cu gândul că lăcustele ne vor sili pe toți să ne rugăm lor". Într-o seară, însă, amândoi băusem cam mult, Emilia s-a apropiat de urechea mea și mi-a șoptit: "Mă credeai proastă?" Am priceput imediat că găsise, când mersese cu mine
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Dumnezeul Evreilor: "Pînă cînd ai de gînd să nu vrei să te smerești înaintea Mea? Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească. 4. Dacă nu vrei să lași pe poporul Meu să plece, iată, voi trimite mîine niște lăcuste pe toată întinderea țării tale. 5. Ele vor acoperi fața pămîntului, de nu se va mai putea vedea pămîntul; vor mînca ce a mai rămas nevătămat, vor mînca ce v-a lăsat piatra, vor mînca toți copacii, care cresc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de gînd să faceți! 11. Nu, nu, ci duceți-vă, voi bărbații și slujiți Domnului, căci așa ați cerut." Și i-au izgonit dinaintea lui Faraon. 12. Domnul a zis lui Moise: "Întinde-ți mîna peste țara Egiptului, ca să vină lăcustele peste țara Egiptului, și să mănînce toată iarba pămîntului, tot ce a lăsat piatra." 13. Moise și-a întins toiagul peste țara Egiptului; și Domnul a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste țară toată ziua și toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
toată iarba pămîntului, tot ce a lăsat piatra." 13. Moise și-a întins toiagul peste țara Egiptului; și Domnul a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste țară toată ziua și toată noaptea aceea. Dimineața, vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele. 14. Lăcustele au venit peste țara Egiptului, și s-au așezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai fusese și nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste. 15. Au acoperit toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pămîntului, tot ce a lăsat piatra." 13. Moise și-a întins toiagul peste țara Egiptului; și Domnul a făcut să sufle un vînt dinspre răsărit peste țară toată ziua și toată noaptea aceea. Dimineața, vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele. 14. Lăcustele au venit peste țara Egiptului, și s-au așezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai fusese și nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste. 15. Au acoperit toată fața pămîntului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
vîntul dinspre răsărit adusese lăcustele. 14. Lăcustele au venit peste țara Egiptului, și s-au așezat pe toată întinderea Egiptului; erau în număr atît de mare cum nu mai fusese și nu va mai fi un astfel de roi de lăcuste. 15. Au acoperit toată fața pămîntului, de nu se mai vedea pămîntul; au mîncat toată iarba de pe pămînt și tot rodul pomilor, tot ce lăsase piatra; și n-a rămas nimic verde în copaci, nici în iarba de pe cîmp, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
rugați pe Domnul, Dumnezeul vostru, să depărteze de la mine și urgia aceasta de moarte!" 18. Moise a ieșit de la Faraon, și s-a rugat Domnului. 19. Domnul a făcut să sufle un vînt foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele, și le-a aruncat în marea Roșie; n-a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului. 20. Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece. 21. Domnul a zis lui Moise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de moarte!" 18. Moise a ieșit de la Faraon, și s-a rugat Domnului. 19. Domnul a făcut să sufle un vînt foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele, și le-a aruncat în marea Roșie; n-a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului. 20. Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n-a lăsat pe copiii lui Israel să plece. 21. Domnul a zis lui Moise: "Întinde-ți mîna spre cer, și va fi întuneric peste țara Egiptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Casa Mea; puneți-Mă astfel la încercare, zice Domnul oștirilor, și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvîntare. 11. Și voi mustra pentru voi pe cel ce mănîncă, (lăcusta) și nu vă va nimici roadele pămîntului, și vița nu va fi neroditoare în cîmpiile voastre, zice Domnul oștirilor. 12. "Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veți fi o țară plăcută", zice Domnul oștirilor. 13. "Cuvintele voastre sunt aspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
rămână multă vreme proaspete, pe griurile nuanțate ale unei pagini, care poate că ne va supraviețui. Arunc în urmă o floare de cicoare, desprinsă din tulpina crescută în mine și smulsă acum din sufletul meu, ca dintr-un trup de lăcustă, cu stropul de sânge pe rana deschisă. O arunc cu privirile înainte, ca să nu o văd cum cade lângă călcâiul meu, și rețin pentru mine numai cele două lacrimi tremurate, ce au așteptat în genele Adei, ca să i le usuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
omenirea, pe atât de jos decăzuse! Cele ce odinioară fuseseră dedicate sufletului, acum erau dedicate vânzării. — Destul de bine, își spuse Ignatius și continuă să scrie grăbit: Negustorii și șarlatanii puseră stăpânire pe Europa, numindu-și crezul lor insidios „Iluminism“. Zilele lăcustelor erau aproape, dar din cenușa umanității nu se ridică nici o pasăre Phoenix. Țăranul umil și pios Piers Plowman plecă la oraș să-și vândă copiii stăpânilor Noii Orânduiri, din motive pe care le-am putea numi, în cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nostru în fiecare dimineață și izbăvirea noastră la vreme de nevoie! 3. Cînd răsună glasul Tău, popoarele fug; cînd Te scoli Tu, neamurile se împrăștie." 4. "Și prada voastră va fi strînsă cum strînge mușița: sar peste ea cum sar lăcustele." 5. Domnul este înălțat, și locuiește în înălțime. El umple Sionul de nepărtinire și dreptate. 6. "Zilele tale sunt statornice, înțelepciunea și priceperea sunt un izvor de mîntuire"; frica de Domnul, iată comoara Sionului. 7. Iată, vitejii strigă afară, solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
idol care să nu se clatine. 21. "Nu știți? N-ați auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-ați gîndit niciodată la întemeierea pămîntului?" 22. El șade deasupra cercului pămîntului, și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o măhramă subțire, și le lățește ca un cort, ca să locuiască în el. 23. El preface într-o nimica pe voievozi, și face o nimica din judecătorii pămîntului. 24. De abia sunt sădiți, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți-a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și-atunci, ce fel de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să se răzbune pe voi pentru cine știe ce păcate săvîrșite de strămoșii voștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
gladiole, iar crucea care se Înălța deasupra purcoiului proaspăt, movila Însăși, va dispărea sub uriașul stog care exala miasma putridă a liliacului veștejit. CÎnd va interveni poliția, zona distinsă a cimitirului era deja despuiată, prădată, „de parcă trecuse un nor de lăcuste“, cum va scrie presa (Rotte Fahne va publica un articol nesemnat În care vor fi expuse atrocitățile poliției, care arestase și hăituise douăzeci de marinari). „Scoate-ți pălăria“, Îi zise Bandura interlocutorului său. Johan sau Jan Valtin (cred că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
spună cine le era peștele și cine omul cu banii. Așa că, după patruzeci și opt de ore de colindat prin hârtii, simțea că prinsese pulsul Roșiilor din AUFT. Amăgiți. Trădători. Perverși. Urlători de clișee și sloganuri. Pseudo-idealiști obsedați de modă. Lăcuste ce abordau probleme sociale cu informații greșite și soluții eronate, singura lor cauză legitimă - cazul Sleepy Lagoon - fiind aproape compromisă din cauza vinovăției prin complicitate: solicitarea adresată unor membri ai partidului de a participa la demonstrații și la distribuirea de manifeste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
toți aceia pe care i-am văzut acolo sunt oameni de statură înaltă. 33. Apoi am mai văzut în ea pe uriași, pe copiii lui Anac, care se trag din neamul uriașilor: înaintea noastră și față de ei parcă eram niște lăcuste. $14 1. Toată adunarea a ridicat glasul și a început să țipe. Și poporul a plîns în noaptea aceea. 2. Toți copiii lui Israel au cîrtit împotriva lui Moise și Aaron, și toată adunarea le-a zis: "De ce n-om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
zăvorâtă la loc, nu se aude decât... un tunet puternic. Apoi arhanghelul revine, de data aceasta aducând răsplată pentru cei merituoși: ulei tămăduitor. Iar pentru îngerii „greviști”, cuvânt de mângâiere și încurajare: păcătoșii fi-vor pedepsiți cu război, invazie de lăcuste și omizi, cu grindină și trăsnete. Cu acest discurs amenințător se încheie viziunea. Mihail reintră în al cincilea cer, iar Baruh este depus de către înger pe malul fluviului Gel, reinserat în istorie, dar în același timp vindecat de abisurile ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]