1,004 matches
-
Unde e credința lor ?” El hotărăște să-i doneze lui Ștefan cele două feude, pentru ca Ștefan să nu se depărteze de coroana ungară, în urma pierderii Chiliei și a Cetății Albe. În 1540, regele Ferdinand al Austriei îi scria lui Ștefan Lăcustă, menționând: „Cetatea Ciceu și Cetatea Balta, existente în părțile Transilvaniei, au fost date pentru Chilia și cetatea Albă ocupate de turci”. Vladislav al II-lea reînnoia dania sa pentru virtuțile militare ale domnului Moldovei, care trebuia să rămână ca aliat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Polonia, fiul lui, Ilie, care fusese executat de poloni la presiunea lui Ștefan cel Mare și încă un fiu al lui Alexandru al II-lea (1452-1455). Și la turci se afla un pretendent, care ar fi putut fi Ștefan Lăcustă, nepotul lui Ștefan cel Mare, fiul lui Alexandru (Sandrin), care moare în 1496. Leonardo Massari, medicul italian care ar fi trebuit să vină în Moldova, s-a oprit la Buda și aici a aflat de la Hieronim da Cesena, care asistase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria: “Deciia Ștefan Vodă strâns-au boierii țării și mari și mici și alte curte măruntă dimpreună cu mitropolitul Theoctistu și cu mulți călugări la locul ce se cheamă Direptate”. Tot Grigore Ureche relata că, atunci când a fost omorât Ștefan Lăcustă, deoarece îl ura “curtea toată, s-au vorbit o samă de boiari din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevii”. Neagoe Basarab scria că, atâta vreme cât vor sta alături de domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se află între etapa infantilă și cea a tinerei nubile, și asta o face periculoasă pentru comunitate. Mezina (născută a 13-a) provoacă degradarea împărăției, într-un basm din colecția D. Stăncescu. Rele ale contingentului se abat succesiv asupra regatului (lăcuste, epidemii, războaie) pentru a indica amestecul nefast al copilului special în dimensiunea ordinară. Natura ei aparte este anticipată încă de la naștere, frisonul fiind cauzat de întruparea cifrei 13, considerată o „putere generatoare, bună sau rea”, „cheie a unui ansamblu parțial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mare distanță, în lunile martie și septembrie, pentru a îngriji locul. Legenda întreținea credința că, dacă oamenii ar lipsi de la această activitate, atunci nu s-ar face bucatele pe câmp. Mai târziu, în mod surprinzător, s-a notat că invazia lăcustelor a ocolit această bucată de pământ. Contele Iosif Podoski a fost însărcinat, în 1759, de regele Poloniei, August al III-lea, cu o solie la Poartă, pentru reglementarea relațiilor cu tătarii, la vremea aceea supușii sultanului. Pentru a ajunge la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a atacat pe cei 4.000 de ruși, care constituiau detașamentul de avangardă, reușind, în cele din urmă, să-i încercuiască. Turcii veneau în număr tot mai mare, așezându-se „pre coasta de deal”, iar tătarii, „ca lupii și ca lăcustele” au prădat Hușii. Rușii au fost obligați să se retragă în formație compactă spre nord, unde se afla cea mai mare parte a trupelor, sub comanda directă a țarului. În scrisorile sale, Petru I îl făcea răspunzător de eșec pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
forțele militare ale inamicului, care erau superioare din punct de vedere numeric, armatele ruse și moldovene, lipsite de alimente și de apă, au fost nevoite să se hrănească cu coajă de copaci, în loc de pâine. În acel an - 1711 - stolurile de lăcuste s-au abătut pe malurile Prutului, distrugând recolta. Despre efectele dezastruoase ale lăcustelor, Moreau de Brasey scrie: „Am văzut [...] lăcuste zburând prin văzduh. Aerul era întunecat, atât de multe erau adunate împreună și nu mă mir că secătuiesc tot ținutul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ruse și moldovene, lipsite de alimente și de apă, au fost nevoite să se hrănească cu coajă de copaci, în loc de pâine. În acel an - 1711 - stolurile de lăcuste s-au abătut pe malurile Prutului, distrugând recolta. Despre efectele dezastruoase ale lăcustelor, Moreau de Brasey scrie: „Am văzut [...] lăcuste zburând prin văzduh. Aerul era întunecat, atât de multe erau adunate împreună și nu mă mir că secătuiesc tot ținutul prin care trec, deoarece am văzut în Moldova o baltă uscată în care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de apă, au fost nevoite să se hrănească cu coajă de copaci, în loc de pâine. În acel an - 1711 - stolurile de lăcuste s-au abătut pe malurile Prutului, distrugând recolta. Despre efectele dezastruoase ale lăcustelor, Moreau de Brasey scrie: „Am văzut [...] lăcuste zburând prin văzduh. Aerul era întunecat, atât de multe erau adunate împreună și nu mă mir că secătuiesc tot ținutul prin care trec, deoarece am văzut în Moldova o baltă uscată în care fuseseră trestii foarte tari pe care le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oricine. Deși era un strateg experimentat, Petru I a făcut greșeala să înainteze în „ținuturile pustii” ale Moldovei, prin atâta încetineală și printr-un mare dispreț față de adversar. Așa cum s-a văzut, lipsa alimentelor și a apei se datora invaziei lăcustelor, secetei și invaziei armatelor polono-suedeze, în aceste locuri, în vara anului precedent. Drumurile impracticabile, marșurile extenuante, deficiențele în asigurarea cu mijloace materiale necesare au contribuit la întârzierea deplasării trupelor și la reducerea potențialului de luptă. Dacă adăugăm și lipsa unor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mari suferințe și numeroase distrugeri locuitorilor din Huși. La 20 noiembrie 1748, Giovanni Battista Vannucci, care se afla la Ciubărciu, raporta Congregației Propaganda Fide despre situația tragică a moldovenilor, în ultimii patru ani, mult înrăutățită de secetă și de invazia lăcustelor. Andràs Patai (1697-1755), în Catalogul localităților locuite de catolicii maghiari în Moldova (1743), menționa faptul că „la Huși, locuitorii și-au uitat limbile lor de origine. Vorbesc numai limba moldovenească sau muntenească, rămân totuși catolici”. Această din urmă observație se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1.212 vite mari și 7.414 oi și cârlani. Epidemia de holeră din vara anului 1848 a afectat populația din satele din jur, cum ar fi: Odaia-Bogdana, Lunca Banului, Stănilești. În 1847, în ținutul Fălciu, ca urmare a invaziei lăcustelor, a fost distrusă recolta pe o suprafață de 100.000 fălci. Epidemia făcuse 177 de victime din „starea de gios”, determinându-i pe o parte din localnici să-și părăsească locuințele. În toamna anului 1813, ciuma s-a răspândit în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Proprietarii erau îngrijorați de lipsa forței de muncă în plin sezon agricol și solicitau intervenția în forță a autorităților. De pildă, la 18 iunie 1847, spătarul Theodor Vasiliu făcea cunoscut Ministerului de Interne refuzul locuitorilor de a participa la stârpirea lăcustelor de pe moșia sa (Huși) și pericolul unor posibile răzvrătiri: „Pentru stârpirea lăcustelor, cinstitul Departament a dat poruncile sale isprăvniciilor ținutale și, în urmare după înțelesul acelora, la locurile unde sunt cu prisosință s-au întrebuințat și se întrebuințează nu numai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și solicitau intervenția în forță a autorităților. De pildă, la 18 iunie 1847, spătarul Theodor Vasiliu făcea cunoscut Ministerului de Interne refuzul locuitorilor de a participa la stârpirea lăcustelor de pe moșia sa (Huși) și pericolul unor posibile răzvrătiri: „Pentru stârpirea lăcustelor, cinstitul Departament a dat poruncile sale isprăvniciilor ținutale și, în urmare după înțelesul acelora, la locurile unde sunt cu prisosință s-au întrebuințat și se întrebuințează nu numai locuitorii de la locul acela, dar și din alte mai multe sate. Eu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
face cunoscut”. S-a făcut o cercetare și raportul nr. 5533 din 26 iunie 1847, trimis de Isprăvnicia ținutului Fălciu Ministerului de Interne, arăta că reclamația lui Theodor Vasiliu era neîntemeiată: „că nu s-a dat înlesnirea cuvenită în stârpirea lăcustelor de pe moșia Huși”. Cu lăcustele, să spunem că s-a rezolvat, dar nu s-a dat răspuns cu privire la obligarea țăranilor la „boieresc”, „în apărarea grâului” ! Pentru a preveni foametea, în ținuturile unde recolta a fost distrusă de lăcuste - în Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o cercetare și raportul nr. 5533 din 26 iunie 1847, trimis de Isprăvnicia ținutului Fălciu Ministerului de Interne, arăta că reclamația lui Theodor Vasiliu era neîntemeiată: „că nu s-a dat înlesnirea cuvenită în stârpirea lăcustelor de pe moșia Huși”. Cu lăcustele, să spunem că s-a rezolvat, dar nu s-a dat răspuns cu privire la obligarea țăranilor la „boieresc”, „în apărarea grâului” ! Pentru a preveni foametea, în ținuturile unde recolta a fost distrusă de lăcuste - în Fălciu, Covurlui și parte din ținuturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în stârpirea lăcustelor de pe moșia Huși”. Cu lăcustele, să spunem că s-a rezolvat, dar nu s-a dat răspuns cu privire la obligarea țăranilor la „boieresc”, „în apărarea grâului” ! Pentru a preveni foametea, în ținuturile unde recolta a fost distrusă de lăcuste - în Fălciu, Covurlui și parte din ținuturile Tutova, Tecuci și Putna -, autoritățile dispun ca proprietarii să cedeze fiecărui locuitor, în afara pământului acordat în folosință, câte 20 de prăjini, cu scutire de obligații. Tot pentru a îmbunătăți situația locuitorilor, printre alte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu vor putea, nici cu un chip, a ține havalelile și dările unui sat de 18, în priivire a chiar osândei ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Am și zis să-mi puie caii la trăsură. Nu face nimic. Tu mergi sănătos în treaba ta, și noi om mânca în lipsa ta aici. Poți să fii sigur că n-o să luăm tacâmurile cu noi. Măi mare păcat cu lăcustele aceste. Nu-i chip să înțăleagă de cuvânt. De ce nu mi-ați dat de știre din vreme și ați venit așa pe neașteptate, pe nepregătite. Acuma ce să vă fac? Cum să scot din pământ mâncare pentru voi, când focu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după dorința expresă a nașului de botez cel care trăise o bună parte din viață în deșertul inospitalier al Iordanului hrănindu-se după o rețetă anticolesterol descoperită de el, cu te miri ce și mai nimic: câteva fructe sălbatice, niște lăcuste leșinate de căldură și în final, ca să-și dreagă gustul, nițică miere "împrumutată" de la niște ființe lipsite cu desăvârșire de cea mai elementară educație și care-și depozitau comoara meliferă în scorburile copacilor. Mai apoi, revenit printre oameni și oprindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
început războiul și în sat soseau schilozi și vești că unii au căzut pe front. Dar asta n-a fost destul. Oamenii au început să vestească nenorocirea cea mare: vin rușii! Și în primăvara lui 1944, ca o hoarda de lăcuste hămesite, soldații ruși s-a reavarsat în sat. Cand au intrat în ograda, au împușcat câinele ce ii lătra și cu davai! au golit podul de ceriale, curtea de păsări, grajdul de vite și sura de fan. Scroafa s-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
a societății noastre socialiste. Este un document care exprimă clar, categoric și, în același timp, nuanțat, concepția unitară, comprehensivă a socialismului în domenii de importanță vitală pentru progresul societății, un impresionant document al gândirii românești creatoare.“ (Scînteia, 10 noiembrie 1971) LĂCUSTĂ Ion „Este privilegiat, apoi, scriitorul tânăr și prin faptul că ucenicia sa literară se face într-un climat de înaltă competitivitate a valorilor creatoare. Efortul creator solicitat de partid, de secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, întregului popor de a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ele pe 99 de ani (dela 1765), la care se mai adăugau rechizițiile și întreținerea armatei austriace, care se așezase pe capul nefericiților români, mai ales în vremea ocupării Olteniei 1718 - 1739, armată ai cărei militari se comportau ca niște lăcuste ce distrug totul în calea lor. De-alungul vremurilor situația iobagilor s-a agravat veac după veac. Slujbele și podvezile au crescut astfel încât oamenilor nu le mai era posibil a le suporta, singura lor cale de a mai scăpa de ele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
chirilică: a. «Să se știe de când sau cutremurat pământul în luna noiembrie 14 zile anul 1829 Mercuri noaptea spre joi la 4 ceasuri noaptea» În continuare cu caractere latine: «Szkriszam eu Damaszkin Bantsy» b. «Să se știe de când au venit lăcustele până(?) în luna August anul 1828. Eu Damaszkin Banctsy 3. Un Strajnic fără foaia de început. Pe păretele dela sfârșit o notiță pe care n-am putut-o descifra pe deplin: a. «Aici mi s-a întâmplat de a scri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Pe ultima Filă. - «Să se știe de când s-au cutremurat pământul în luna noiembrie în 14 zile 1829 miercuri noaptea spre joi la 4 ceasuri. Scris-am eu Damaschin Banciu i. Pe aceeași Filă. - «Să se știe de când au venit lăcustele pe ici - în luna lui august 1828. Eu Damaschin Banciu.» j. Pe ultima copertă.- «Să se știe de când au răposat popa Mateiu în luna lui iulie 2 zile 1831» k. Tot pe ultima copertă. - « Să se știe de când au fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]